442 matches
-
réelle même dans l’imaginaire, une professionnelle de la communication. Et, en écrivant aujourd’hui de la femme moldave comme prototype de la féminité courageuse et puissante, je pense à toi, chère Ana, comme symbole d’une réalité devenue concept, objet d’étude, vestale a invoquer. (februarie 6, 2012) Rezoluția de la Vilnius (noiembrie 2011) și prima reuniune a Grupului de Lucru privind Promovarea Predării-Învățării Limbii Franceze (Bruxelles, iunie 2012) I. Între 14-17 noiembrie 2011, la Vilnius-Lituania, a avut loc cea de-a 24-a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
actor (curs de actorie). Iași: Editura "Artes". Turchet, P. (2005). Sinergologia: de la limbajul trupului la arta de a citi gândurile celuilalt. Traducere de Luminița Botoșineanu și Florin Botoșineanu. Iași: Polirom. Țuțea, P. (1993). Lumea ca teatru. Teatrul seminar. București: Editura Vestala. Vasilescu, A. (2007). Negocierea rolurilor comunicative prin intermediul semnalelor de recepție ("back channels"). O perspectivă (inter)culturală. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Interacțiunea verbală (IV II) aspecte teoretice și aplicative (15-43). București: Editura Universității din București. Vasilescu, A. (2010). Distribuția contribuțiilor conversaționale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
XLVIII, Alba Iulia, MMXI, 2011, pp. 133-142. Arhire, Sorin, "Vizita oficială a regelui Carol al II-lea în Marea Britanie (15-18 noiembrie 1938), în Apulum, XLVII, Alba Iulia, MMX, 2010, pp. 383-393. Baciu, Nicolae, Agonia României, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1997. Berindei, Dan, "Brătienii: Slujitori devotați ai nației române", în Dosarele Istoriei, 2001, nr.1, pp. 8-11. Beresniak Daniel, Francmasoneria în Europa de Est, traducere de Dan A. Lăzărescu, Editura Nemira, București, 1994. Băcescu, Marius, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde moitié du XIXe siècle
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, ÎI, Viața Românească, Iași, 1928, pp. 313-315
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași (odinioară și azi). Schițe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
53 Victor Eminescu, Mamei, în "Cronică", IV, 908, 26 iunie 1904, p. 3. 54 Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 55 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ed. anastatica, Editura Saeculum I.O. - Editură Vestala, București, 1999, p. 307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 58 Augustin Z.N. Pop, Op. cît
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. Niculică, Alis, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Biblioteca Bucovinei, Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea fondului (1890-1934), Editura Minerva, București, 1985; Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989; George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în piesa lui Eftimiu față de originalele antice. Oamenii, iar nu zeii, declanșează conflictele. Departe de a fi solicitată de Artemis drept sancțiune pentru uciderea unui cerb consacrat zeiței, sacrificarea Ifigeniei este pusă la cale de Kalkhas, preotul a cărui fiică, vestala Chryseis, s-a sinucis după ce a fost necinstită de Agamemnon (O zi prea mult dorită :/ Am răzbunat copila de tine pângărită - III, p. 327). Apolo nu-i mai cere lui Oreste să-și răzbune tatăl prin comiterea matricidului ca în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Confruntat cu tânăra istovită și mistuită de febră, Oedip realizează dimensiunile sacrificiului impus celei pe care a silit-o să-și schimbe statutul de viitoare mireasă pentru acela de făptură fără țară și adăpost : La anii când fecioara dezbracă haina vestalelor și o îmbracă pe aceea a soției, eu ți-am pus pe umeri haina de cânepă a fugarului (I 1). Când află prețul cumplit cerut de zei spre a-l călăuzi la Kolonos, Oedip deplânge mai cu seamă nefericirea Antigonei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o vijelie de ninsoare și sânge. Tinere exaltate, într-adevăr posedate, își făcuseră din el cartea de căpătâi, sacrificându-și tinerețea și frumusețea, adeseori viața, pentru niște himere. Și iată că și fetița asta, cu chip îngust și sever de vestală, își punea, la rândul ei, întrebarea: ce-i de făcut? Doamna Dunin îi dădu cartea înapoi. Privirea ei blândă deveni străpungătoare: am descifrat corect semnul înscris pe fața ta! Și mâna ei duse clinchetul inelelor, ca pentru a verifica stabilitatea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
izvoarele înțelepciunii, neștiind că fac parte din arta vie. Dacă asupra operelor plutește binecuvântarea, artiștii înșiși fiind înzestrați cu duhul cerului, asupra vieții proaspete care pulsează exploziv planează misterul, enigma, altfel perfecțiunea nu ar mai fi opera creatorului divin. Urcă vestalele spre focul sacru, apar și dispar ca-ntr-un fascinant mit cosmologic, în urma lor epifania de grup al desăvârșirii, senzația multiplicării operelor de artă, arta vie a trăsăturilor anatomice. Natura umană e mereu vitală, ca vălul din firele de aur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ca-ntr-un fascinant mit cosmologic, în urma lor epifania de grup al desăvârșirii, senzația multiplicării operelor de artă, arta vie a trăsăturilor anatomice. Natura umană e mereu vitală, ca vălul din firele de aur ale închipuirii țesut de poeți. Urcă vestalele spre Universitate, trecând și visând precum zeițele printre reperele estetice ale Olimpului. Sau poate sunt muze, nimfe, preotese ori naiade, amazoane, bacante, zâne? Cine mai știe. În întreaga urbe întâlnim templele artei la braț cu trecutul și prezentul, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să ne gândim la altceva? Tot la cărțile tăcute din rafturi, tăcute precum peștii tăcuți din oceane. Soarele se lasă sub linia orizontului, amurgul se întinde cu aripi uriașe. La ce să ne mai gândim? Pentru consolare, poate la chipul vestalei pe care citești virtutea fără de care întreținerea focului sacru nu este posibilă, la chipul unei bacante pe care înfloresc zorile voluptății, pe cel al zânei din mitologia populară românească unde se întrevăd profunzimile dragostei adevărate. Toate dau măsura frumosului râvnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 2008, p. 105), V. Voiculescu îi adresa o epigramă, preluată de la Ion Apetroaie, vizând volumul Albastru, semnat de prietenul său : În fondurile documentare ale Bibliotecii Naționale, scrie în cartea amintită, se păstrează o fotografie în care V. Voiculescu și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Nu le dau nimic! Ai grijă că sunt mai perverși decât crezi tu !” Se referea la Securitate și perversitatea acesteia. S-a stins imaculat, ca o lacrimă ori ca un prunc, spune Florentin Popescu în „Viața lui V. Voiculescu”, Editura Vestala, București, 2008. Și a dat spiritul și sufletul în seama lui Dumnezeu, în care a crezut toată viața cu toată puterea inimii lui. După dorința exprimată, a fost înmormântat în hainele cu care venise de la închisoare, 1884 1963. La ceremonia
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan, I. Redescoperirea culturii populare, Editura Vestala, București, 2008, p. 143-162 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980 Papadima, Ovidiu, Peisajul interior în poezia lui V. Voiculescu, în „Gândirea", an. XII—XXII, 1943, nr. 7, august— septembrie Papadima, Ovidiu, Scriitorii și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
lui, Editura Colibri, București, 1993 Popescu, Florentin, Vasile Voiculescu la Pârscov, Biblioteca județeană „V.Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000 Popescu, Florentin, Amintirea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002 Popescu, Florentin, Viața lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2003 Rădulescu, Mihai, „Rugul Aprins". De la mănăstirea Antim la Aiud, Editura Ramida, București, 1998 Rebreanu, Liviu, Jurnal
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
contemporanul nostru, Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000 Popescu, Florentin, Amintirea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002 Popescu, Florentin, Viața lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2003 Rădulescu, Mihai, „Rugul Aprins". De la mănăstirea Antim la Aiud, Editura Ramida, București, 1998 Rebreanu, Liviu, Jurnal, I, II, text ales și stabilit, studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu. Addenda, note și comentarii de Niculae Gheran, Editura Minerva, București
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
au marcat sub diferite aspecte. Din acest punct de vedere, demersurile domnului Ștefan Ion Ghilimescu au nu doar alura unei atitudini polemice ("nouă românilor ne e teamă să vorbim despre geniul poetului național, ne sfiim și ne rușinăm ca niște vestale chiar și când o afirmă tranșant alții" Eminescu. Între ficțiune și realitate; "Datorită defazajului dintre dinamica socială, economică și politică a perioadei pe care o traversăm și inerția imaginarului colectiv, Eminescu este receptat încă în spiritul clișeelor culturale, al reflexelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai târziu artei cinematogra fice, primită cu neîn credere la Începuturile ei. Când berăriile te pofteau la cartofi prăjiți oferiți gratuit numai ca să le bei berea. Când masculii holtei sau plictisiți de neveste erau solici tați la tot colțul de vestalele amorului, oferindu-și farmecele lor profesionale, după care atâția bărbați serioși jinduiesc pe aceste vremuri de raționalizare. și ce mai Încolo? când toată lumea se poftea, se solicita, se chema, se trăgea de mânecă, unul pe altul, la marele ospăț al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mobilată sobru de tot, numai cu o foarte Îngustă dor meuză, care, așa Îngustă cum era, numai că nu putea vorbi; odăiță Încălzită iarna de geniul propriu și incan descent al redactorilor, dar și cu lemnele aduse În servietă de vestalele acestui geniu propriu și incandescent -, În această redacție, minunat așezată În cel mai central și discret loc al Bucureștiului și despre care mai povestesc În altă parte, se cultivau și celebrau, ca nicăieri, grațiile și tentațiile inspiratoare ale acestor vestale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vestalele acestui geniu propriu și incandescent -, În această redacție, minunat așezată În cel mai central și discret loc al Bucureștiului și despre care mai povestesc În altă parte, se cultivau și celebrau, ca nicăieri, grațiile și tentațiile inspiratoare ale acestor vestale, din colabo rarea cărora cu noi, redac torii, aceștia nu aveau decât de câști gat, deși morala lumii mai puțin sau chiar deloc. Întreg Pasajul Român din acel timp mai răsună Încă de vechea lui faimă de adăpost al femeilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-ți mărirea închegată din ruine; Sufletul ni-l cheamă Domnul, să-l înalțe către cer! Roma geme de serbare, gânditori pășesc Lictorii: Îndoieli și remușcare pe-a lor fețe se citesc! Se așează-n mândre jilțuri Consulii și Senatorii, Iar Vestalele în taină fața dalbă și-o-nvelesc! Haideți, frați, martiri ai Crucii! Haideți dornici în arene... Blânzi soldați fără de arme și cu lanțuri ferecați... Azi cădem în cruntă luptă cu lei, tigri și hiene... Ochi și suflet către ceruri cu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]