3,592 matches
-
coleg, de ziua lui... Să vii la noi, la politehnică, Victore! îi propuse Tase plin de însuflețire. Vrem să facem și noi ce-au făcut colegii noștri de la Budapesta. Noi, la medicină, ne gândim să înființăm un comitet de grevă, vesti calm și sigur de sine studentul medicinist, un tip înalt și zvelt, cu o meșă de păr albit prematur căzându-i peste frunte. Sandu Bura, se grăbi Tase să-l prezinte. Băiat fin și dintr-o bucată. Ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-i un semn cu mâna. Dobrescu îngăimă o scuză, mai stătu pe acolo câteva clipe, apoi se fofilă printre studenți și dispăru. Ți-a plecat prietenul, observă politehnistul Tase. Nici o pagubă! spuse Victor înțelegător. Are familie grea, săracul... Cineva le vesti studenților că aveau printre ei și colegi de la alte facultăți și atunci între grupul lui Tase și filologi se porni o discuție animată în legătură cu atitudinea pe care s-ar fi cuvenit s-o adopte cu toții în acele împrejurări. Cum filologii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
femeile nășteau, bătrânii mureau. Dis-de-dimineață, flăcăii rupeau cărări către pădure, copiii către școală, gospodarii spre fântână și standoală, iar elevii liceeni se avântau cu patinele pe firul înghețat al Siretelui de la Ropcea și până la Storojineț. Gospodarul Emanoil, zis Manole, era vestit peste șapte sate; nu numai ca fecior al dascălului de la biserica de Peste Apă sau că adusese o colonie de mazuri de prin Galiția care au meșterit câțiva ani buni la coveți, covățele, căușe, linguri și polonice din răchitele și plopii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
încă nu știu ce este bine și ce-i rău pentru familie. Bine-bine, a asigurat-o surioara, dar n-a rezistat tentației de a-i dezvălui următoarei născute marea bucurie pe care a aflat-o și a avertizat-o ca nu cumva vestea cu pricina să ajungă la cei mici. Bine-bine, a răspuns și cea mai mică dintre surioare, dar i-a relatat întreaga discuție fratelui său geamăn, și-a dus apoi arătătorul la buze și i-a recomandat multă atenție la dracii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că totul se va termina cu bine, că o vom avea din nou în mijlocul nostru pe Cecilia, bineînțeles alături de Matei. —Să dea Dumnezeu să fie cum zici tu. —Aștept din moment în moment din gura cuiva sau printr-un telefon vestea: ”Și-a revenit Cecilia”. Ar fi vestea ce le-ar reda fericirea Ceciliei și lui Matei. Într-adevăr Matei și Cecilia erau doi oameni care se iubeau. Știau să-și facă viața frumoasă depășind cele rele, savurând pe cele bune
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-l amintești! - Șerban, oprește-te. Tu vrei să spui, de fapt, că eu am pierderi de memorie, amnezie adică?! Șerban tăcu. Deși el conștientizase lucrul acesta teribil încă din primele clipe, simțea că efectiv nu i în stare să-i vestească asta și Victoriei. Tot astfel, el încerca să-și păstreze mama liniștită. - Doamne ferește! Șerban, nu îmi aduc aminte de nimic din ceea ce-mi spui tu. Care ceartă, ce tot vorbești acolo? Șerban oftă, apoi zise: - Tu ai primit o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
umani. Celebrul romancier Yasushi Inoué menționează, în Honkakubo ibun (consacrat, evident, vieții lui Sen Rikyu), o întreagă listă de nume ale ustensilelor ceremoniale, identificându-le, uneori, și prin tropi ai exclusivității: de exemplu, Todaiji este confecționat din lemn de aloe, vestit prin parfumul unic pe care îl emană. Sen Rikyu s-a dovedit inegalabil nu numai în a prepara ceaiul (scopul oarecum vulgar al întregii ceremonii), ci și în a încorona acest act printr-o atitudine exemplară de meditație moral-estetică. În
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
subțiri, pe la urechi mai flutura și un ușor vânticel, tocmai bine de călătorit. După ce a trecut de băiatul care ducea două găleți pline cu apă, s-a gândit să întoarcă capul să-l mai vadă odată pe cel care-i vestea o călătorie cu succes. Tânărul, un blond reușit cu plete ce-i acopereau umerii, cu niște brațe lungi, adus puțin de spate din cauza găleților grele care-l trăgeau la pământ. Când mergea aducea picior peste picior, parcă era la cosit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
importanța scopului, toate sufletele participante erau hotărâte și deosebit de disciplinate. Odată cu apusul soarelui au ajuns într-o pădure în apropierea castelului Regelui Hapcău, unde au hotărât să poposească fiind obosite peste măsură. A doua zi, în timp ce zorii se grăbeau să vestească sosirea unei noi zile și când Somnul soarbe cu nesaț din dulceața Timpului care se grăbește să intre triumfal în orânduirea viețuitoarelor pământului, s-a dat atacul. Bătrânul Crai a condus un grup de fete la iatacul regelui. După o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cumpăr un covrig... n-am mâncat de aseară ... SALVATORUL De pe bolta cerească sfântul soare mângâie plăcut iarba din ogradă iar peste nucul de lângă fântână, un vânt ușor leagănă încet frunzele care împrăștie miresme bogate de iod, în timp ce privighetoarea de pe creangă vestește că ziua va fi senină și însorită. Mama m-a trezit cu îndemnuri grăbite, reproșând că seara nu mă dau dus la culcare din cauza cărților iar dimineața mă scol când soarele este deja de o prăjină. Urma să mă pregătesc
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fără opreliște și acum ca și în copilărie, din sensul vieții, al nașterii și al renașterii adus an de an de frumosul anotimp primăvara, anotimp în care și eu am văzut lumina soarelui în vremea războiului. În acest anotimp ce vestește Învierea Domnului Iisus Hristos, viața capătă un nou sens. Dacă vreau, dacă pot, dacă Tatăl ceresc îmi dă sănătate, voi cânta cu sufletul, din toată inima pădurea și în mod cu totul special pădurea de fag, care mi-a colorat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la infinit cu accente de permanentă chemare spre o viață ideală, cum și spre fericirea de toate zilele a celor ce se numesc "creștini" răsună sub boltele-nstelate ale bisericilor creștine sublimele și simbolicele cuvinte: "Veniți de primiți lumină!" Așa se vestește creștinilor Învierea Aceluia care ne-a spus: "Eu sunt calea, adevărul și viața"; "Eu sunt Lumina luminii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții" (Ioan XIV 6; VIII 12). De sus din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de această binecuvântată emoție, ci de stupoare. În fața lui nu se mai desfășoară ca altădată, într-un degradé minunat al luminii și al coloritului pe care aceasta îl înfățișează în nuanțe infinite, continuitatea unui naos cu decorații sclipitoare unde se vestește devenirea neîndoielnică a ființei pornind de la izvorul său tainic. Ascunse de schelării care îi fac să creadă pe puținii turiști că au nimerit în toiul unor lucrări de restaurare, imense dâre albicioase de stuc și ciment își întind tentaculele monstruoase
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cincea iarnă a magnetizorului (1964). A mai publicat printre altele, Cartea despre Blanche și Marie (2004). Göran Tunström (1937-2000) a descris în opera sa Värmlandul, ținutul său natal. Printre romanele sale se numără Oratoriul de Crăciun (1983), Hoțul (1986), Oameni vestiți din Sunne (1998). Sven Delblanc (1931, Manitoba, Canada - 1992, Uppsala), scriitor și teoretician al literaturii. Printre cele mai cunoscute opere ale sale amintim Haina de preot (1965), Iarna verde (1978), Cartea lui Samuel (1981), Ifigenia (1990), Axa vieții (1991). Sigge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
trecută... Și soacra; se tot oprea în pragul Donnei. Îi murise, de curând, bărbatul: erau singure, aveau ceva în comun. Și-l mai aveau pe Tim. Sau tocmai el le separa. ...S-au dus încă doi ani. Scrisorile din America vesteau belșug și gândul lui Tim tot către Donna. Cel plecat se va întoarce, era limpede. Ce importanță mai avea încă un an? Sau trei? Fuseseră mai ușori cei unsprezece duși? Rudele din C. o îndemnau pe Donna Iulia să lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ușor, lovea în pereți; sau luni de-a rândul era cuprinsă de liniște. Când nu visa prunci, i se arătau în somn cai și pești; semne bune; rele, după unii. Încă un an. Scrisoarea - tot în iarnă sosită - nu a vestit ceva nou. Tim intrase în altă afacere; ori nu sfârșise pe cea veche, totuna. Dar în anul următor s-a petrecut ceva neobișnuit. În calea Donnei Iulia, într-o dimineață, s-a oprit un bărbat. Acesta i-a spus câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
că obștea și-a redobândit, judecându-se cu statul, izlazul cândva expropriat. Era ultima hotărâre, definitivă, după un recurs extraordinar în Capitală. Se făcuse dreptate; până atunci, obștea pierduse toate procesele! Nu Ceasornicarul recâștigase pământul - nimeni nu credea asta -, dar vestise de bine; ostilitatea târgoveților era înlocuită de recunoștință. Uitând toate relele, lumea și-a amintit și de ploaie. Să trăiești, Ceasornicarule! A mai bătut orologiul, într-o noapte, la vreo două săptămâni. Când s-a luminat, oamenii au aflat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Bancă, îndeosebi. Le suna frumos cuvântul, chiar dacă făloșenia - ținând seama de creditele greu de întors - îi costa cam scump. Or, peste noapte, cineva îi tâlhărise: le luase agoniseala și atentase, poate decisiv, la statutul lor de bancheri. Erau furioși. Orologiul vestise, de data asta, o nenorocire cum nu se poate. Ceasornicarul, precis, știa ceva, târgoveții erau convinși. Ba, mai mult, se afla îndărătul tuturor celor ce se petreceau de la o vreme. Nu spărsese el Banca, făcuse asta un ins în putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
fanfaronadă, vroiau să-și verse nițel năduful, bătăile orologiului deveniseră un coșmar. Ce atâta vorbă? Turnul pus la pământ, cu ceas cu tot, și... gata! „Nici urmă să nu mai rămână!” „De ce să stăm cu sufletul la gură când bate?” „Vestește și de bine? Și ce-i cu asta? Dacă nu știm c-o oră înainte ne prăpădim?” „Să dăm fuga și să sfârșim odată cu pendula asta nenorocită! Pentru atâta lucru n-o să ajungem la judecăți!” Nici cu Primăria nu stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
urmă!” „Când începe să bată, mai ales noaptea, parcă mi se duce tot aerul...” „Și mie; parcă mă ia de beregată cineva...” „Nevastă-mea, de frică, rămâne ca lemnu’...” „Ei, ar fi el bun de ceva ceasu’ ăsta, că te vestește, ești mai atent la toate... Da’ rămâi cu spaima, chiar dacă nu se întâmplă nimic...” „Mie, până trece ora aia nenorocită, mi se pare un an...” „Da’ au fost și lucruri bune...” „Mersi, după ce am stat ca pe jar? Cum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Nimeni și nimic din Univers n-ar fi putut să vi le schimbe ori să vi le răpească. V-ați născut cu ele; le-ați purtat cu voi de când lumea, le purtați: sunt de neocolit. Or, ceasul meu tocmai asta vestește, clipele voastre adevărate! De trezie! Dormiți cât e ziua de lungă; uneori până în ziua de apoi! Totul vi se pare vis și vă este bine așa! Ăsta e rostul vostru pe lume? V-ați speriat de o pendulă?... Orologiul n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ultimii, mergeau tot într-acolo. Dar, odată ajunși, și unii, și alții s-au privit nedumeriți: orologiul stătuse! Bătuse, știau bine, la ora nouă și patru minute, iar acum arăta nouă și treizeci și șapte și era amiază! După ce că nu vestise nimic, se mai și stricase! O rablă! Meșterul se făcea că habar nu are. Nici nu catadicsea să se arate. În atelier nu era; probabil că își făcea de lucru în cealaltă încăpere. Ori se urcase în pod, la hulubi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Pentru copiii spanioli, cele mai frumoase zile ale sezonului festiv sunt cele de pe 5 și 6 ianuarie. În Spania nu Moș Crăciun aduce cadourile, ci cei Trei Magi - “Los Reyes Magos”, pe 5 ianuarie copii participând la paradele locale care vestesc sosirea lor. În multe sate spaniole, parada celor Trei Magi este sărbătorită în biserici sau școli, unde se adună toți membrii comunității locale, și fiecare copil primește câte un cadou. Ziua de 6 ianuarie este o sărbătoare națională. Sfântul Nicolae
Cele mai frumoase tradiţii de Crăciun din Europa () [Corola-journal/Journalistic/80521_a_81846]
-
meteorologii britanici, în baza unor analize asupra modificărilor de temperatură și de intensitate a curenților în Oceanul Atlantic, care - potrivit oamenilor de știință - au un rol determinant în stabilirea caracterului iernii în țările europene, inclusiv în partea europeană a Rusiei, transmite Vesti FM. Cu o săptămână în urmă, britanicii se bronzau sub un soare dogorâtor, iar la Londra se înregistrau temperaturi de circa 30 de grade Celsius, mai cald chiar decât în Hawaii, trasnmite . S-a terminat cu temperaturile ridicate, avertizează meteorologii
Meteorologii britanici se aşteaptă la o iarnă friguroasă în Europa () [Corola-journal/Journalistic/68713_a_70038]
-
Era al lui moș Calistru. Și înțelegea că-i un semn de primejdie." Bătrînul vînător, care rîvnise să mai urce o dată pe munte ("Știu eu că de-acu nu mai am mult, da^ măcar să-mi mai fac o dată cheful..."), își vestea singur apropierea sfîrșitului.
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]