2,162 matches
-
000-100.000 de ani, î. d. Hr, c.f. Dr. Valeriu Matei: Românii de la Răsărit de Prut: Cronologie Istorică în Basarabia Schiță Istorică și Culturală, op. cit. p. 129, sau cca. 300.000 de ani cum afirmă I. G. Hâncu în Vestigii strămoșești, Chișinău, 1990,p. 5. Pe terasele din apropierea marilor râuri Prut și Nistru vestigiile cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Răsărit de Prut: Cronologie Istorică în Basarabia Schiță Istorică și Culturală, op. cit. p. 129, sau cca. 300.000 de ani cum afirmă I. G. Hâncu în Vestigii strămoșești, Chișinău, 1990,p. 5. Pe terasele din apropierea marilor râuri Prut și Nistru vestigiile cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu Crișan afirmă că dincolo de cele peste 70 de așezări și cele 4 necropole descoperite
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
coasta de la fântâna Bâtca a trecut Drumul lui Traian spre Sarmisegetusa - Rusidava făcând parte din sistemul roman de apărare numit Limes Alutanus - împreună cu prietenul Ilie Vulpe, istoricul de mai târziu, am început să săpăm în diferite locuri pentru a descoperii vestigii romane. Dar, spre dezamăgirea noastră, nu am găsit nimic... Totuși acea „arheologie infantilă” ne-a folosit la consolidarea unor cunostințe temeinice despre istoria neamului. George ROCA: Vorbiți-mi puțin despre școală româneasca a acelor timpuri! Al Florin ȚENE: Clasa întâi
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
populate la orice oră a zilei de pedeștri și de biciclete de nenumărat. Iar pe măsură ce cunoșteam urbea aceasta cu totul altfel decât cele din Europa, între clădirile pitice răsărea câte un templu, o grădină, un palat din alte vremuri, un vestigiu istoric, care te cucereau și iertai monotonia întinsă pe kilometri. S-ar cuveni să evocăm cândva China într-o carte nouă, sub forma unui poem în proză, fiindcă frumusețile ei sunt fără de număr, sunt surprinzătoare, copleșitoare, ca și oamenii acestei
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
stăpânire pe Cipru și acolo a rămas coroana britanică până la 16 august 1960 când și-a câștigat independența de stat, constituindu-se ca republică federală binațională (greacă și turcă) în cadrul Commonwealth-ului Britanic. Urmele istoriei zbuciumate se regăsesc în multe dintre vestigiile arheologice sau conservate în muzeele cipriote. Un act nechibzuit al episcopului Makarios, președintele de atunci al Ciprului - face ca în 1974 trupele turcești să invadeze partea de nord a insulei, locuită predominant de turci, instaurând Republica Turcă a Ciprului de
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
de Dumnezeu întru slujirea culturii noastre tradiționale și modernizarea ei prin dăruirea a generații și generații. Se adaugă la aceasta faptul că tocmai locul de leagăn românesc de sub muntele cu acest nume de baladă, străjuind Calea Domnească a Munteniei cu vestigiile celor dintâi reședințe de tron Valah ale începuturilor noastre feudale, este zona unde, în Domneștii de Muscel, localitate încă rurală, poate ființa o asemenea publicație de prestigiu. Și astfel, această experiență vine să constituie încă unul dintre argumentele în favoarea uneia
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
Astfel, istoria este o poveste reală, întotdeauna aceeași și nu mistificare profitabilă, care s-o facă și comercializabilă. Ea trebuie întotdeauna reconstituită pe adevăruri probante unitar, de către toți contemporanii prezentului continuu, cei care au recuperat-o din documente, izvoare și vestigii multiple ale arheologiei etc.,întregind-o, actualizând-o. Noi privim Deoumanismul că pe începutul unei inedite mișcări civice și culturale românești (mai întâi) apoi europene și, (de ce nu) mondiale, de esență Renascentist-reformista, că alternativă certa și cu șanse de izbândă
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
insulă... Ce te-a atras cel mai mult? Costel PĂTRĂȘCAN: Cipru rămâne un Paradis (nu doar fiscal) pentru un vizitator curios ca mine. Dacă ar fi să fac un clasament cu lucrurile minunate văzute, de departe, pe primul loc stau vestigiile lăsate de greci și romani... Dar pe lângă istoria fabuloasă am descoperit și oameni minunați care m-au însoțit și care mi-au devenit prieteni... Veronica IVANOV: Care sunt hobby-urile tale? Costel PĂTRĂȘCAN: Caricatura îmi ia o mare parte din
COSTEL PĂTRĂŞCAN – RÂSUL CA O TERAPIE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350871_a_352200]
-
fost foarte „utile” pentru blocarea proiectului. Să încheiem totuși cu un citat din presa locală și să rămânem cu speranța din el: „Proiectul de reabilitare a obiectivului de patrimoniu, acum în paragină, cuprinde lucrări de consolidare, restaurare și conservare a vestigiilor arheologice. Zidurile cetății de la Căpâlna ar urma să fie reconstituite integral, iar terenul reamenajat și consolidat. La fel, traseul de vizitare va asigura punerea în valoare a sitului, prin realizarea de alei și poduri de acces în cetate, cu puncte
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
orice soi fac victime chiar și în țările așa-zis elevate precum Anglia, Franța și Germania, mai putem adăuga pe lista neagră a subjugării moderne a omului de către om componenta cu adevărat diabolică a xenofobiei: ura față de străini în numele apărării vestigiilor culturale autohtone, a limbii civilizate și a obiceiurilor culturale care, chipurile, ar avea de suferit în urma interacțiunilor cu o etnie „sălbatică” așa cum este văzut poporul răspândit al romilor; de fapt, e o altă fațetă a doctrinei „rasei pure”, atât de
„DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINŢELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350953_a_352282]
-
multiplelor cutremure ce au avut loc în insulă. În limbajul cotidian, Larnaca mai este cunoscută sub numele de „Skala" (din greacă, însemnând „scară”), referindu-se la statutul de port, din vremurile străvechi, poartă de intrare pe insulă. Cele mai vechi vestigii arheologice sunt de vârstă miceniană. Ca și cele mai multe dintre orașele cipriote și Larnaca a fost stăpânită în vechime de către Imperiul Persan. Fostă colonie feniciană importantă, adevărata identitate și-o dobândește în perioada elenă, când grecii au format aici Regatul Kition
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
loc de intersectare a atâtor civilizații. Epoca bizantină a fost una dintre cele mai importante din istoria cipriotă, după cum am afirmat și în capitolele anterioare, și din această perioadă provin multe izvoare documentare, completând spectrul istoric cu nenumărate monumente și vestigii, bazilica Sfântul Lazăr fiind unul dintre ele. Au urmat celelalte stăpâniri pe care le știm, dar cei care i-au adus Larnacăi faima și prosperarea, au fost britanicii care-au pus bazele dezvoltării orașului de azi. În partea de nord
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
spre casă, ocazie cu care am mai aflat că din 1998, situl a intrat în patrimoniul UNESCO. Ziduri de apărare, morminte și ruine de case de fermieri care cultivau în zona aceasta cereale, cu plăcuțe indicatoare care dădeau detalii despre vestigiile arheologice ale căror istorie te fascinează, îți incită curiozitatea. Am socializat cu o familie de englezi care vizita situl; amabili, cu fețe luminoase și foarte comunicativi, ei spuneau că la Muzeul Național al Ciprului din Nicosia au văzut expuse o
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Legendele și misterele zeilor, iată-le perpetuate de-a lungul secolelor și regăsite și în prezent în peisajul mistico-religios al Ciprului, dar îmbrăcând altă formă de exprimare. Vizita în orașul lui Kitthim a fost un adevărat tur de forță printre vestigiile istorice și prea puțin timp am avut la dispoziție pentru a vedea mai mult din ceea ce oferă azi Larnaca; practic, scopul nostru fusese să ajungem prin locurile ce nu ai ocazia prea mult în viață să le vizitezi, ca turist
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
de himeră paradisiacă(aici edenul este tot mai îndepărtat) și viața dură a timpului său de răscruce istorică. Eugenio Montale în poeziile sale,cum subliniază Angelo Jacomuzzi,rareori are o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul,pentru a regăsi vestigiile edenului,ca reminiscență a unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
Mănăstire Peri Săpânța, cu cea mai înaltă biserica de lemn din Maramureș și a fost ridicată în memoria primei episcopii ortodoxe maramureșene de la Peri, aflată pe malul celălalt al Tisei, pe care au dărâmat-o habsburgii, iar ucrainenii au șters vestigiu. Când nu-s plecat, stau și citesc pe terasa de la etaj a Casei cu Flori, ce dă spre livadă și pădurea de pe culme, măreață natură plină de viață. Dintre toate lecturile din vara aceasta, cel mai mult m-a prins
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
în vederea readucerea acestui obiectiv interesant din punct de vedere cultural , în circuitul turistic. Astfel demersul nostru de a prezenta un aspect din viața insularilor trebuie luat în considerare, din perspectiva propusă de istoriculRăzvan Theodorescu de a include insula Simian cu vestigiile ei istorice în circuitul turismului cultural, de a continua valorificarea interesului renăscut pe de o parte al oamenilor de cultură ilustrat de studiile și cercetările apărute în ultimii ani, iar pe de altă parte interesul oamenilor de afaceri care pot
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
Pano Lefkara și Kato Lefkara - satul de sus și de jos - și are în jur de 1.100 de locuitori. Izvoarele documentare atestă existența Lefkarei din vremuri străvechi alături de urmele lăsate de diferitele administrații străine care au domnit în Cipru. Vestigiile arheologice găsite în împrejurimile Lefkarei demonstrează că locurile acestea au fost locuite încă cu multe secole în urmă. În testamentul Sfântului Neofit, născut în 1134 la Drys, lânga Lefkara pe timpul ocupației bizantine, se regăsește numele actual al satului. Există încă
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
spuneți acum câte ceva despre Iordania. Care sunt cele mai frumoase locuri pe care un turist le-ar putea vizita? Cea mai cunoscută localitate turistică din Iordania se numește Petra. Cetatea Petra, orașul stâncă, cum se mai numește, este un important vestigiu din Iordania, construit în perioada Regatului nabateean. Săpat în piatră roz, complexul arheologic este situat într-un canion adânc, iar accesul în oraș se face printr-un splendid defileu colorat în 11 nuanțe naturale. Săpat în piatră roz, Petra este
O IORDANIANCĂ CU STUDII ÎN ROMÂNIA ŞI-A DESCHIS UN CABINET STOMATOLOGIC ÎN SUN CITY, ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355329_a_356658]
-
la iveală la momentul oportun. Pătrundem în culisele colecționarilor de artă, anticariatelor, o lume pe care s-a așternut patina timpului dar care nu și-a pierdut gustul pentru frumos, pentru valori autentice, piese rare și colecții, fie de mobilier, vestigii istorice, produsele arhitecturii religioase ori laice care trezesc ispita de a le posedă, obiecte vechi, cărți, manuscrise, sigilii, incunabule, hărți vechi, înscrisuri sigilate și parafate, de importanță bibliofila, tot ce poate însemna lucru de preț căutat de specialiști sau amatori
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
și monografic, lucrarea de față are și un profund caracter literar-eseistic, tabloul scrierii în sine fiind completat cu relatări insolite, pitorești prin alcătuire. Elena Buică mânuiește condeiul cu precizie, transformându-l când în: unealta istoriografului - menită să scoată la lumină vestigii ale trecutului; penița cărturarului - care face și desface analize, realizează conexiuni între fapte, date și evenimente; pana de vis a poetului - care descrie cu atâta patimă locurile ori persoanele dragi; chestionarul psihoanalistului care stabilește cauzele și fixează diagnosticele asupra degradării
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
încă de la începutul epocii bronzului (2500 î.Hr.), când primii locuitori s-au stabilit în câmpia Mesaoria. Devine oraș-stat, cunoscut sub numele de Ledra sau Ledrae, făcând parte din cele 12 regate antice din Cipru construite de ahei, după Războiul Troian. Vestigii arheologice care confirmă existența Ledrei se află la Ayios Paraskevi, în sud-estul orașului. Regi au fost mai mulți în Nicosia, dar cel despre care se cunosc date certe este regele Onasagoras al Ledrei. Orașul este distrus de asirieni care îl
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
această denumire cu numele împăratului roman Septimus Severus, în timp ce alții consideră că denumirea trebuie pusă în legătură cu numele unui maestru al Ordinului Ioaniților care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atuncik, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
din crize, Știind să te și mai deconectezi din prize, Suporți aflând că sânge așa ușor nu iese, Chiar de’s suferințe și realul joacă feste.. De poți zâmbi chiar pe ton demoralizator, Știind să stăpânești emoții fiind amortizor, Când vestigii triste omoară pe cei din jur, Tu doar armonie emiți de jur-împrejur! Atunci când nu strigi după ajutor oricând, Orice părere de a fi incapabil dejucând, Cerând chiar și-ncercările epuizante, Pe când orice soluții nu mai pot fi aflate... Când ai
Ă? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346085_a_347414]
-
2005, Ileana Român, Insula Ada Kaleh, Carmen Mihalache, Magda Andreescu, Adakale-li- patria din buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh- insula amintirilor, Editura Prier, 2013, publicam la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE 1. Cartea de impresii Varvară Magdalena Măneanu muzeograf În mare parte civilizația al izolatului turco musulman de pe Insulă Ada Kaleh
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]