687 matches
-
9.VI.1967). 819 din Iași, din 1895(?) coleg de clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la tipărirea „Vestitorului Satelor”, a „Calendarului Sătenilor”. După ce a murit N. Stoleriu a condus „Vestitorul Satelor”. A fost revizor școlar de mare Înțelepciune și vrednicie. El a decedat de mult. Doamna lui, Raveica P. Gheorgheasa trăiește f. bolnavă cu piciorul drept, de 8 ani, În com. Giurgița, Jud. Dolj, Of. Portărești. Are un fiu Mihai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
verificat om de cultură (s-a văzut ce-a făcut la Iași) și atrageți-l, să reînviați „șezătoarea”, să Înființați vreo revistă culturală, lucruri care s-au putut realiza În trecut și acum nu? („șezătoarea”, „Înmuguriri”, „Calendarul Învățătorilor”, „Tribuna Învățătorilor”, „Vestitorul satelor” etc.). Cu Mircea Pienescu am fost coleg de catedră la „Academia Comercială”. Îl știu om de treabă și cred că nu va face greutăți, dacă poate da ceva Muzeului. În ceea ce privește ms. operii „Oedip”, i-am scris fostului meu coleg
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mi-a spus Însă că dumneavoastră Îl cunoașteți pe prof. Băcescu și că ați putea intra În corespondență cu dânsul, În ceea ce privește pe moș Mihai Lupescu, cât și cu unele colecții de reviste folclorice pe care le mai are: Ion Creangă, Vestitorul satelor și „șezătoarea”. Eu contez Însă numai pe ceea ce știu că am eu și vă voi da totul pentru muzeu. Îmi scrieți că veți veni la cursuri de reciclare În București „pe la sfârșitul lui iunie”. V-aș ruga să mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
membri ai familiei aveau talent, Între ei și pictorul ștefan șoldănescu. 666 Învățător din Boroaia. Participant la luptele de la Mărășești din primul război mondial. Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Decenii În șir, după moartea lui Neculai Stoleriu, a condus revista „Vestitorul Satelor”. Are meritul deosebit de a fi sprijinit materialicește mulți copii talentați, dar săraci, din Boroaia, trimițându-i la școli mai Înalte. 1011 TOMOZEI, Gh. 1 A R G E ș 29.12.1972 Revistă de Cultură Pitești Stimate domnule Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și o spun deschis în cuvintele introductive din primul număr al gazetelor pe care le scot în 1829. În” înștiințarea ” care precede primul număr al gazetei, Heliade deplângea, pe de o parte, situația anterioară, când la noi nu exista "acest vestitor de obște, de atâția ani cunoscut, de neapărată trebuință în luminata Europă", iar, pe de altă parte, se arăta, într-un stil patetic, binefacerile pe care le poate aduce . Înștiințare După înalta slobozenie prin strălucirea sa graful, dată preacinstitului Divan
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
strălucirea sa graful, dată preacinstitului Divan, avem cinste a face cunoscut cinstitului public: că cu începerea anului nou, sau cel mult a anului astronomicesc, adică cu începutul lui martie, 1829: să vor ivi și începuturile Gazetei Românești, „Curierul Bucureștilor”. Acest vestitor de obște, de ațîția ani cunoscut de neapărată trebuință în luminata Evropă, a ajuns astăzi a își împrăștia vestirile sale și între neamurile cele mai necunoscute, care încă în turburările și neodihnile lor au simțit lipsa și trebuința lui. El
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
După Albina și după Curier, multe alte gazete românești s-au publicat în deosebitele trii mari provincii a vechei Dacii. Așa, în puțină vreme am văzut în Valahia: Muzeul Național, Gazeta Teatrului, Curiozul, România, Pămînteanul, Mozaicul, Curierul de ambe sexe, Vestitorul bisericesc, Contorul de aviz; în Moldova: Alăuta românească, Foaia sătească, Oziris; în Ardeal: Foaia duminicei, Gazeta de Transilvania și Foaia inimei. Unele dintr-însele, adecă acele care au avut un început mai statornic, trăiesc și astăzi; celelalte au perit sau
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
1907, Bilca, j. Suceava - 4.IX.1926, Bilca, j. Suceava), poet și dramaturg. A studiat la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, unde editează împreună cu alți elevi revista „Muguri” (1924-1926). Prin cele câteva poezii publicate aici H. se anunță ca un vestitor al noii generații poetice bucovinene a anilor ’20-’30. La un deceniu după dispariție, o parte din versurile sale cu vibrații adolescentine sunt înmănuncheate în File de poveste, volum alcătuit de I. Negură și V. Posteucă, iar în 1938 I.E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
utile direct nouă. Îndestulați din toate punctele de vedere, cătăm la suflet. Iubim, și nu cunosc, Între cele sărbătorite de Florii, alte frumoase nume de fată decât acelea patronate de aceleași monocotiledonate: Brândușa, Viorica, Lăcrămioara, Liliana. Și le oferim flori: vestitorul primăverii, ghiocelul, și ultima a anului, brândușa; iar Între ele, vioreaua, laleaua, frezia, narcisa, crinul, gladiola, stânjenelul și atât de scumpele orhidee. Cărora le adăugăm o rămurică de asparagus. Mie-mi place să primesc zambile. Și ne place să le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1846), publică o puzderie de opuri cuprinzând versuri lirice și epice, impresii de călătorie, nuvele, romane, tragedii, melodrame, vodeviluri ș.a. E o literatură de fundal, ilustrând, și dincolo de limita cronologică, tendințe ale epocii pașoptiste. Autorul, care scria în 1845 la „Vestitorul românesc”, iar în 1848 la „Pruncul român”, și-a exprimat, fără orgoliu, doar credința exaltată în puterea literaturii de a modela sentimente patriotice. De la poezia erotică - compuneri naive cu unele motive exotice - P. trece și fixează în cadrele versului câte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
vapor și un mic cinematograf, iar Duminica căpitanul face și serviciul religios. Un mic serviciu medical stă la dispoziția eventualilor pacienți. Mai avem 24 de ore până la New-York. Un pescăruș dă roată vaporului și se așează pe catarg. E primul vestitor al Americii. Seara căpitanul ne oferă o masă de gală. Sala e frumos pavoazată, ca de revelion. Pe fiecare masă stegulețele cu cele 48 de stele, jucării amintiri și o frumoasă broșură cu numele tuturor pasagerilor și orașul de unde sunt
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fond muzical), alături de copiii “gazdă” și vor rămâne în picioare formând un semicerc în fața meselor de lucru; Se va purta o scurtă conversație despre anotimpul de primăvară și se vor evidenția caracteristicile: zăpadă se topește, soarele încălzește mai puternic, apar vestitorii primăverii(ghioceii, berzele,rândunelele), apar și alte flori de primăvară și insecte Conversația Orală (fluturi , albine, buburuze, etc.); -Copiii vor fi invitați să se așeze la mese respectând simbolul pe care îl poartă pe medalion , acesta având corespondent cu cel
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
a ideilor perioadei, se adaugă metafora cărții-strajă neadormită "strajî trezvî" ce susține, protejează și provocă la introspecție 78, a cărții "chezaș și povețitoare" garant și adjuvant -, ori excepționala comparație a cărții cu "bucin glăsitoriu de Dumnezeu" și dublu atribut de vestitor ("de oștire cătrî țiitoriul de lume"79) și de protector de rău ("înfricoșind plăcurele Satanei"). Se anticipează magistral și metafora cărții-spadă ce va face carieră la Cantemir. Tot cu rol ocrotitor și purificator "spatî de amăndoao părțile ascuțitî de tae
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o istorie a presei bârlădene - 18702003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811-2004). * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -18752005. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 18742006, Edict
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ei un adolescent precoce și foarte promițător, mișcânduse cu har în poezie, proză, teatru și creația critică. Mort înecat la 19 ani, Mihai Horodnic avea să rămână în memoria tuturor, precum Nicolae Labiș mai târziu, simbolul geniului fulgerat de destin, vestitorul generației poetice arborosene. Editat postum, prin grija lui V.I. Posteucă, la 10 ani de la dispariție (1936), comemorat periodic, invocat ca un reper tutelar, Mihai Horodnic va constitui nucleul în jurul căruia se cristalizează treptat o variantă locală a mitului poetului tânăr
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
straturile de jos ale societății, nefiind frînați de nici o constrîngere interioară în punerea în circulație a ideilor și tezelor ce preconizau o nouă alcătuire socială și un nou ideal de viață al omului. D'Alembert, Diderot, Rousseau "aveau să devină vestitorii noii orînduiri pe care mulțimile o așteptau cu încredere și însetare. Această generație formează batalionul care a declanșat, în ordine teoretică, primele asalturi împotriva redutelor feudalității ce se ilustra prin oprimarea individualității umane sub toate aspectele existențiale: moral, intelectual, religios
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Carpații”, iar editorial în 1910, cu proza din Negru pe alb. Mai este prezent în „Presa”, „Oltenia”, „Voința Craiovei”, „Secolul”, „Steagul”, „Frontul”, „Farul nou”, „Decalogul”, „Dreptul”, „Pagini juridice”, „Convorbiri literare”, „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Arhivele Olteniei”, „Unirea”, „Cultura creștină”, „Păstorul”, „Vestitorul” ș.a. A semnat și M. Ghercescu, I. Magulea, Maxim Marici, Marius, Ion Mazâlu, Jean de Mourta, Protosinghelul Agafton Otmenedec, L. Rose, D. R. Siobert, I. Tornaghi. În 1912 este primit în Societatea Scriitorilor din România. Convertit la catolicism, o perioadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
Franklin XE "Franklin" În revistele românești din Transilvania nu poate fi desprinsă din contextul receptării sale, simultane, de ambele laturi ale Carpaților. Aceleași texte le găsim traduse În anii 1830-1848 și În presa din Principate, În publicații ca Muzeul național, Vestitorul bisericesc, Învățătorul satului, Spicuitorul moldo-român, Icoana lumii sau Curierul românesc, unde se publică „The Whistle”, tălmăcită În Muntenia ca „Istoria fluierului”, prefața la „The Poor Richard’s Almanack”, care rămâne și aici bucata cea mai gustată (apar cel puțin trei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
opera lui Franklin XE "Franklin" , manifestat În presa de aici, prin traduceri, chiar mai devreme decât În Transilvania (primele fragmente apar la București, În 1836-1837, În Muzeul național, editat de Ion Heliade Rădulescu XE "Heliade Rădulescu" , altele În 1839, În Vestitorul bisericesc de la Buzău, În 1841 la Iași etc.). Totuși, chiar dacă sunt ulterioare acestor apariții, traducerile din presa ardeleană nu sunt reluări, ci aparțin unor autori locali (mai ales lui Iosif Many XE "Many" , care tălmăcește și publică mai multe texte
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoria fluierului este una din cele mai de trebuință a se lua În băgare de seamă”, În Muzeul național, I, 1836-1837, p. 88 și În Învățătorul satului, II, 1844-1845, p. 76; „Planul de Îmbunătățire morală a lui B. Franklin”, În Vestitorul bisericesc, I, 1839, pp. 5-7, 10-12, 13-16; [B. Franklin], Știința bunului om Richard, ibidem, I, 1839, pp. 34-36, 38-40; Povățuirea lui Franklin către un tânăr neguțitor, ibidem, II, 1840, p. 39; „Extrait des oeuvres de B. Franklin”, În Spicuitorul moldo-român
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
moravurilor, creionând acid și caracterizând deseori pertinent, într-o suită de replici spumoase, alerte. De altfel, se exersase concomitent adaptând după E. Scribe ori făcând mai multe traduceri, bune, din Florian, Boccaccio, Paul de Kock, unele apărute în foileton în „Vestitorul românesc” (1853) și „Anunțătorul român” (1858). Romanul Mistere din București, publicat în două volume în 1862, este, într-o măsură, explicabil și prin experiența anterioară a lui B., rămânând cel mai realizat roman-foileton din epocă, cu însușiri ce îl ridică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
Anuarului Institutului de Etnografie și Folclor”. Colaborează și la „Academica”, „Acta Ethnografica Hungarica”, „Albina”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Contemporanul”, „Dacoromania”, „Datini”, „Ethnologia Balcanica”, „Literatorul”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Memoriile Secției de Științe Filologice, Literatură și Arte”, „Steaua”, „Studii și comunicări”, „Vestitorul ortodoxiei românești” ș. a. I. s-a specializat în mai multe domenii ale cercetării folclorului : teoria și practica culegerii folclorului, editarea textului folcloric, utilizarea metodei istorico-geografice în cercetarea folclorului, principii de tipologie folclorică, teoria genurilor, relația folclor-religie, structura și funcționalitatea arhivelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
națională. Celor două caracteristici, sclipirea inteligenței și puterea de muncă, atât de comune marilor personalități, el datorează situația la care a ajuns 10. La fel ca și înaintașii săi a dat dovadă de conștiință națională, fiind prin intermediul scrierilor sale, un vestitor al idealului național: „Ai noștri sunt Carpații/ Deci pasă și împlântă/ Stindardu-n fruntea lor”11. Își motiva orientarea către poezia patriotică, prin dorința de a menține vie „datoria sacră,” cum o numea el ce trebuia îndeplinită de români, realizarea Daco-României
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
140‑141. . Probabil, tot sub influența comentariului lui Victorin (cap. 7). . Referitor la această temă, vezi opera fundamentală a lui F. Paschoud, Roma aeterna, Neuchâtel, 1967. . „Pentru noi Anticristul a fost Nero, pentru iudei, acesta; / Ei doi sunt pentru totdeauna vestitorii vremurilor de pe urmă: / Nero este ruina Romei, acela [Anticristul], ruina întregului pământ.” . În comentariul său la Instructiones, J.‑M. Poinsotte notează: „Pentru a‑și arăta solidaritatea cu frații săi încă păgâni, pentru a‑i încuraja să părăsească falșii dumnezei, să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
etc. Interesant este Copacul cu ramurile înfrunzite și generos deschise, pe centru, pentru a lăsa spre vizibilitate un chip triunghiular, cu „nas alb”. O falsă hidoșenie care ne-amintește de „maestrul fără cap...”, „fantoșa fără cap”, atât de adulat de Vestitorii și de îndrăgostiții, din drama Maestrul. Un element de originalitate în această compoziție este impresia de „desen animat” care „se încarcă de semnificații sub creionul lui Ionesco...”, concluzionează coordonatorii ediției. Iată cum desenele sale devin adevărate experimente vizuale, care au
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]