1,402 matches
-
alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor se bazează pe această idee. Dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor se bazează pe această idee. Dacă nu respectă condiția anterior enunțată, indivizii își pierd drepturile. Dacă indivizii își pierd drepturile, atunci vor fi alese social doar acele alternative pentru care toți indivizii exprimă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tot adevărul preferinței sale să conteze în ceea ce privește determinarea preferinței sociale.” [Sen, 1976, pp. 236-237] 5.2. Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto inaplicabilă. Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S cărora nu li s-a opus vetoul a cel puțin unui individ care își exercită drepturile: ipso facto, condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi încorporează ideea priorității etice a drepturilor liberale asupra regulii Pareto standard”. [Austeen-Smith, 1982, p. 97]. Exemplificând, dacă avem o mulțime A={x,y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atunci, dacă atât i, cât și j preferă pe x lui z, x nu va putea fi preferat social lui z prin condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi. Altfel spus, dacă i și-a exprimat Capitolul 5 103 dreptul de veto puternic (prin dreptul acordat de condiția libertariană) împotriva lui x pe (x,y), atunci nu-și mai poate folosi dreptul de veto slab (prin condiția Pareto) împotriva lui z, pe (x,z). Dacă însă perechile rămase în afara decisivităților libertariene nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi. Altfel spus, dacă i și-a exprimat Capitolul 5 103 dreptul de veto puternic (prin dreptul acordat de condiția libertariană) împotriva lui x pe (x,y), atunci nu-și mai poate folosi dreptul de veto slab (prin condiția Pareto) împotriva lui z, pe (x,z). Dacă însă perechile rămase în afara decisivităților libertariene nu sunt în domeniul procedurii paretiene și nu există nicio altă procedură care să transforme informația individuală în informație socială, atunci aceasta din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene nu sunt în domeniul procedurii paretiene și nu există nicio altă procedură care să transforme informația individuală în informație socială, atunci aceasta din urmă are ca sursă doar decisivitățile libertariene<footnote Dacă unei alternative x i s-a dat veto într-o decisivitate libertariană, atunci, deși ea este preferată unanim unei alternative z, condiția Pareto nu se aplică. Altfel spus, societatea este „pedepsită” pentru preferința ei pentru x împotriva lui z, prin amuțirea vocii condiției Pareto, i.e. deși ∀i, xPiz
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
când votează un singur individ, dar mai există și alții în grup. În această viziune, este suficient un singur individ liberal pentru a nu avea unanimitate. În cealaltă interpretare, avem nevoie de un individ liberal care își folosește dreptul de veto slab pe care îl are prin condiția Pareto. Altfel spus, dacă liberalul se opune preferinței exprimate de toți ceilalți, condiția Pareto nu se aplică pe acea pereche de alternative. În acest caz rămânem doar cu perechile pe care indivizii sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativelor, cu X mulțimea finită a tuturor alternativelor, cu χ submulțimea tuturor mulțimilor nevide ale lui X, cu DN ,mulțimea indivizilor care au drepturi, și cu VN , mulțimea tuturor elementelor mulțimii alternativelor cărora nu li s-a opus dreptul de veto într-una dintre decisivitățile libertariene. Presupunem ca #A=3. Există, așadar, în așa fel încât: a) adică i aparține mulțimii indivizilor care au drepturi și i este decisiv pe (x,y), b) există un individ j decisiv pe o pereche
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care au drepturi și i este decisiv pe (x,y), b) există un individ j decisiv pe o pereche de alternative din care face parte și alternativa z, și c) , iar Vz , adică mulțimii elementelor care nu au primit un veto. Prin a) , prin scP , De aceea, este cazul ca syP z numai prin exercitarea drepturilor, însă aceasta înseamnă ca Vz N∉ contrar presupunerii din c). Prin *L , ; deci 1 3, Va a N∉ . Așadar, 1 3,a a nu pot
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre decisivitățile libertariene. Alternativa preferată în acest mod este, întotdeauna, dominată într-una dintre perechile de decisivitate libertariană. Acesta este motivul pentru care apare ciclicitatea, iar el este înlăturat în momentul în care condiția Pareto este amuțită de dreptul de veto. 5.3.* Restricția Saari [d.5.3.1*]: Pareto relaxat ( *P ): Dacă un individ are decisivitate pe o pereche (x,y), atunci condiția Pareto nu se aplică niciunei perechi care include pe x sau y. Dp indică decisivitatea paretiană și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
așadar, în domeniul eticii). În cuvintele lui Austeen-Smith: „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal, în sensul dat de Sen/Suzumura, va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de un nivel superior paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat” [Austeen-Smith, 1982, p. 90]. O condiție libertariană trebuie, așadar, să conțină posibilitatea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
adoptă caracteristici variate ce reflectă cultura și procedurile unice ale organizației respective. Astfel, de pildă, renumele Organizației Națiunilor Unite nu poate fi înțeles fără a compara rolul Adunării Generale (cu retorica acesteia) și al Consiliului de Securitate (cu drepturile de veto din cadrul său), ca și respectul arătat grupărilor regionale, ce duce la aberații dăunătoare cum ar fi alegerea Libiei la conducerea Comisiei pentru Drepturile Omului. Personalitatea și abilitățile secretarului general pot afecta, de asemenea, reputația organizației. Ca și Papa, Kofi Annan
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
singura sursă de legitimitate, iar mulți au considerat campania din Kosovo legitimă (deși nu legală din punct de vedere formal) pentru că avusese sprijin de facto din partea majorității membrilor Consiliului de Securitate. ONU se dovedește deseori o instituție greoaie. Puterea de veto în Consiliul de Securitate a făcut ca acesta să autorizeze aplicarea forței pentru operațiuni de securitate cu adevărat colective doar de două ori în cincizeci de ani: în Coreea și în Kuweit. Dar Consiliul a fost proiectat ca o înțelegere
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
cu adevărat colective doar de două ori în cincizeci de ani: în Coreea și în Kuweit. Dar Consiliul a fost proiectat ca o înțelegere între marile puteri și încetează să funcționeze optim atunci când acestea nu se pot pune de acord. Veto-ul este ca un panou de siguranțe în sistemul electric al unei case. Și este mai bine să sară siguranțele și să se întrerupă curentul, decât să ardă casa din temelii. Așa cum a afirmat și Kofi Annan după războiul din
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
va depinde de disponibilitatea Japoniei de a participa la ... activități de luptă" (Akaha, 1995, p. 68). Astfel de opinii se potrivesc predicției neorealiste potrivit căreia Japonia va căuta beneficiile statutului de membru în Consiliul de Securitate al ONU (dreptul de veto și prestigiul), evitând, concomitent, costurile asociate. Mai mult, nu este contradictoriu ca neorealiștii să interpreteze legislația OMP a Japoniei ca un prim pas pe calea remilitarizării țării, precum și ca o reacție de împotrivire în fața presiunilor externe. Japonia ar putea urmări
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de SUA a avut succes în atingerea obiectivelor militare imediate într-un timp foarte scurt. Prin contrast cu intervenția din Afganistan, SUA au încercat să obțină aprobarea acțiunilor lor din partea Consiliului de Securitate al ONU. Totuși, amenințarea reprezentată de un veto din partea Franței a împiedicat încercarea de realcătuire a coaliției ONU formată ca reacție la invadarea Kuweitului de către Irak în 1991. SUA și-au justificat intervenția în Irak din 2003 în termenii unor presupuse încercări ale regimului Saddam Hussein de a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un monarh zicea "L'Etat c'est moi", el avea concursul populațiunilor, sătule de rapacitatea multiplă a sutelor de mii de mici tirani feudali, din cari fiecare era pe pământul său stăpânitori absolut. Acești reprezentanți ai libertății absolute, ai liberului veto, a ruinat statele unde ei conduceau afacerile, pe când ideea monarhică, deprinzând comodele caste ale evului mediu la muncă, au consolidat {EminescuOpIX 218} statele unde ea a domnit și le-a dat puterea uriașă pe care o au astăzi în Europa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să reziste agresorilor lor dacă providența însăși n-ar fi pus o stavilă puternică și neînlăturabilă agresiunei germanismului spre Orient. Islamul (a cărui chemare istorică filozofii și istoricii europeni o caută 'n zădar), Islamul a fost chemat să puie un veto curentului germanic spre Răsărit, spre a scăpa pe celelalte rase slavice de soarta Poloniei catolizate și atrase în sistemul Europei apusene cu pierderea puterei dinlăuntru a vieței sale. Până și patriarhul Anthimie au recunoscut acest adevăr Când (în vremea celei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
favorizată. [30 octombrie 1877] ITALIA ["ZIARUL "TIMES"... "] Ziarul Times publică o depeșă din Roma cu data de 4 noiemvrie care anunță că consiliul Vaticanului au fost dizolvat. Nici o rezoluțiune n-au fost încă adoptată privitoare la chestiunea desființărei dreptului de veto al Franței, Austriei și Spaniei. [30 octombrie 1877] {EminescuOpIX 440} {EminescuOpIX 441} {EminescuOpIX 442} {EminescuOpIX 443} ["ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST... "] Viena-n 4 mart 870 Domnilor și fraților, În ziua de 15/27 august a. c. românii în genere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Manevrele diplomatice tradiționale deveneau inutile, dacă nu chiar periculoase. Axiomele de la Riga ajung să predomine: cele trei faze Apogeul diplomației lui Roosevelt a fost Yalta. În timpul acestei conferințe, Roosevelt a determinat URSS să accepte Organizația Națiunilor Unite (cu drept de veto în Consiliul de Securitate), să se alăture aliaților în războiul împotriva Japoniei și să semneze Declarația asupra Europei Libere, cu recunoașterea implicită a sferelor de influență. Dar ambiguitatea politicii lui Roosevelt a ieșit repede la suprafață. Încercînd să evite soarta
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și art. 88) monarhul împreună cu Reprezentanta Națională, formată din Senat și Adunarea Deputaților, exercita și puterea legislativă. Practic trei factori aveau inițiativa legilor (art. 35). Regele, totodată, mai avea dreptul de a promulga sau sancționa legile, dar și dreptul de veto la proiectele legislative adoptate de Corpurile legiuitoare (art. 88). Potrivit articolului 90, putea să dizolve „ambele Adunări deodată sau numai una din ele”. Concomitent făcea și convocarea electoratului. Printre altele monarhul avea dreptul de a numi și revoca pe membrii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care au fost înnobilați și au primit un loc în Camera Lorzilor. Ei formează comitetul juridic al Camerei Lorzilor, care are rolul de Curte Supremă. Din anul 1911, Camera Lorzilor nu mai dispune în procesul legislativ decât de drept de veto. Acest drept nu se aplică însă și în cazul legilor fiscale. Din 1949, Camera Lorzilor nu mai poate împiedica promulgarea unui proiect de lege înaintat de Camera Comunelor decât timp de un an de zile. Camera Lorzilor trebuie să ia
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
proiect de lege înaintat de Camera Comunelor decât timp de un an de zile. Camera Lorzilor trebuie să ia poziție față de toate proiectele de lege propuse de Camera Comunelor, aducând deseori îmbunătățiri valoroase de detaliu. Camera Comunelor poate respinge orice veto al Camerei Lorzilor dacă întrunește o majoritate statutară. Prin atribuțiile pe care le exercită adoptarea de acte, competența de a acționa în cazul revizuirii anumitor legi Camera Lorzilor reprezintă un element de echilibru, ponderând influența guvernului asupra Camerei Comunelor prin intermediul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a primit statutul de negociator în ceea ce privește legislația comunitară odată cu dreptul de a se opune fie la o doua citire, fie în timpul procedurii de conciliere. De menționat este faptul că în perioada 1994-2004, Parlamentul s-a folosit de dreptul său de veto de doar cinci ori. Acest lucru semnifică rolul important al Parlamentului și faptul că acesta își poate exercita dreptul de a spune nu unui proiect legislativ, Consiliul recunoscând posibilitatea reală de a se lovi de refuzul Parlamentului de a adopta
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]