1,008 matches
-
cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut într-o baltă. Un "crișeriu" (un pescar) găsește copilul și e bucuros că Dumnezeu l-a "rânduit" cu un asemenea dar. "Tu muiere, îi vide numai ce noroc om ave noi cu pruncu aiesta!" Împăratul, merge în drum spre luptă, poposește la casa crișeriului și rămâne uimit de frumusețea feciorului său, Criș; dându-și seama că acesta e feciorul Cărbunașului, îl trimite pe băiat cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
elvețian, analiza imaginarului se poate desfășura pe trei planuri: primul, al imaginii, conceptuale sau figurative, care operează așadar cu limbajul sau cu artele mimetice; al doilea, al schemelor, modelelor și tipurilor; al treilea, al formelor arhetipale (urme de memorie, izolate, vide), preluate în mituri (înțelese drept povești fondatoare), prin intermediul schemelor și al imaginilor. Zumthor ia astfel distanță de definiția dată arhetipului de către Gilbert Durand (53). Pe această linie de interpretare se va înscrie și propria mea opțiune, dar, spre diferență de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mitologie sau religie (dogmatică) înspre imaginea umanului, schemele tipologiilor paradigmatice asigură joncțiunea între unitățile determinante și simplele reprezentări. Ele întâlnesc timpul istoriei și se "narativizează", dar în afara paradigmelor, pentru că în interiorul lor unitățile componente de bază și cele derivate rămân "forme vide", cadre, idei absolute și tipologii fără identitate specifică. Palierul cel mai abstract dintre toate, el este caracterizat totodată de prezența mărcii sacrului și de absența completă a scenariului mitic. Al doilea nivel (depășirea arhetipului se face prin intervenția dubletului categorial
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
logice: (21) *Orbii văd. (22) *Surzii aud. Nelexicalizarea obiectului direct al celor două verbe de percepție a vedea și a auzi este autorizată în câteva situații, discutate mai jos (vezi infra, a-e)88. În aceste contexte, recuperarea realizărilor poziției vide se face pe baza cunoștințelor despre lume ale locutorului, în pozițiile vide acesta inserând trăsătură semantică [+Arbitrar]89, combinată cu trăsăturile [+Imagine]/[+Concret] (în cazul predicației vizuale), și cu trăsătura [+Sonor], în cazul predicației auditive. (a) Obiectul direct rămâne neexprimat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
două verbe de percepție a vedea și a auzi este autorizată în câteva situații, discutate mai jos (vezi infra, a-e)88. În aceste contexte, recuperarea realizărilor poziției vide se face pe baza cunoștințelor despre lume ale locutorului, în pozițiile vide acesta inserând trăsătură semantică [+Arbitrar]89, combinată cu trăsăturile [+Imagine]/[+Concret] (în cazul predicației vizuale), și cu trăsătura [+Sonor], în cazul predicației auditive. (a) Obiectul direct rămâne neexprimat în contexte în care sunt puși în opoziție sau comparați doi referenți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
privesc și ascultă./ Printre lacuri de munte stăm și privim 131. * Verbul a asculta permite utilizarea absolută când se asociază cu alt verb de percepție. Realizările obiectului direct sunt în acord cu sfera semantică a verbului, saturarea referențială a poziției vide făcându-se prin accesarea trăsăturii abstracte [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Act de vorbire]: (172) Nu auzi Øi pentru că nu asculți Øi132. Utilizarea absolută este permisă și atunci când verbul se îndepărtează de sfera semantică a percepției, exprimând un proces de conformare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau de aderare la vorbele sau la sfaturile locutorului: (173) De ce nu ai ascultat Ø? * Verbul a mirosi acceptă suprimarea obiectului direct prin accesarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Emisie de miros], ca în exemplele de mai jos, în care, în poziția categoriei vide, se poate "citi" parfum/mâncare etc.: (174) Multe persoane intră și miros, dar nu cumpără nimic. (175) Câinii miros, apoi se îndepărtează lătrând. În cazul verbului a gusta, folosit cu sensul primar, saturarea referențială se re- alizează prin activarea trăsăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
înseamnă încă că actul perceptual "reușește" și că entitatea este focalizată și percepută. 131 Exemplele sunt preluate din DLR, tomul VIII, partea a III-a, s.v. privi. 132 Gheorghe (2009: 83) arată că, în astfel de situații, cele două categorii vide "se susțin prin coreferențialitate, formând un tip de anafore zero, de tip asociativ". 133 Singurul verb care selectează ca argument obiectul prepozițional este verbul reflexiv a se uita. Deși a se uita se angajează în alte tipare sintactice decât restul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
datorită unei diferențe copleșitoare între gradul de civilizație, de tehnică sau de altă natură al puterii conducătoare și cel al popoarelor cucerite. Expansiunea Imperiului Roman ilustrează aceste afirmații. Majoritatea acțiunilor sale sunt asemănătoare mai degrabă cu expansiunea colonială în spații vide din punct de vedere politic decât cu înfrângerea concurenților principali. Alte imperii nu au rezistat și s-au prăbușit cu puțin înainte de a cuceri întreaga lume politică cunoscută, pentru că nu dețineau acele resurse tehnologice necesare subjugării și controlării permanente a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un bărbat 2 a chemat poliția. B) Abordarea textuală introduce în analiza relației anaforice ideea de referință, fiind fondată pe observațiile și definițiile propuse de E. Benveniste, care caracterizează pronumele ca pe niște substitute abreviative lipsite de autonomie referențială, forme vide care în afara discursului nu pot fi legate nici de un concept, nici de un obiect. Jean-Claude Milner face distincția între două tipuri de morfeme: cele care au autonomie referențială și un conținut semantic, de exemplu substantivele, și cele care nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
foarte mare atunci cînd cele două expresii referențiale se găsesc în enunțuri diferite și, de aceea, cataforele frastice sînt mult mai frecvente decît cele transfrastice. Din punct de vedere morfologic, expresiile cataforice cele mai frecvente sînt pronume sau cataforice zero (vide), și atunci, în majoritatea cazurilor, cataforicul și subsecventul trimit la același referent Ca să nu-și1 mai dezamăgească părinții, Maria 1 renunță la vacanță./ Dacă [Ø]1 ar fi citit cartea, Maria 1 ar fi știut răspunsul. Catafora inclusivă nu este exclusă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
verbul predicat, în variantele ameliorate ale gramaticilor de tip relațional ori categorial se admite că poziția de subiect este o categorie universală, care are obligativitatea "acoperirii" în orice limbă, fie concret, prin intermediul unor substantive, pronume etc., fie abstract prin categorii vide (de exemplu, urmele care apar în urma deplasării subiectului). Dacă opoziția dintre subiect și predicat este o distincție gramaticală și logică, nu întotdeauna acești constituenți ai discursului corespund în viziunea acestor două discipline. Cu alte cuvinte, subiectul gramatical nu coincide întotdeauna
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
engl.), grupul complementizatorului CRE = construcție reflexivă ergativă D = categoria funcțională determinant DP = Determiner Phrase (engl.), grupul determinantului D-Structură = structură de adâncime Dat./ dat. = Dativ ECM = Exceptional Case Marking (engl.), marcare cazuală excepțională ECP = Empty Category Principle (engl.), principiul categoriilor vide, conform căruia o categorie vidă nepronominală trebuie să fie guvernată tematic sau guvernată de un antecedent engl. = engleză Erg./erg. = Ergativ EM = Event Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inerente sunt Cazuri (K) pline subiacent și sunt legitimate de un centru care le selectează, condiția de legitimare fiind Principiul Proiecției; atribuirea Cazului inerent are loc sub guvernare și este imposibilă în configurația ECM; Cazurile structurale marcate sunt Cazuri (K) vide subiacent, care trebuie să satisfacă ECP. Pentru fiecare K vid, antecedentul guvernor (care atribuie Caz) determină realizarea sa ca acuzativ, ca ergativ sau ca oblic. Un centru vid cum este K poate satisface ECP numai fiind guvernat de un antecedent
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Suceava municipiul Suceava Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc Rădăuți municipiul Rădăuți Fălticeni municipiul Fălticeni Vatra Dornei orașul Vatra Dornei Gură Humorului orașul Gură Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle orașul Videle Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orașul Deta Sannicolau Mare orașul Sannicolau Mare Făget orașul Făget Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orașul Babadag Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108413_a_109742]
-
Suceava Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc Rădăuți municipiul Rădăuți Fălticeni municipiul Fălticeni Vatra Dornei orașul Vatra Dornei Gură Humorului orașul Gură Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle orașul Videle Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orașul Deta Sannicolau Mare orașul Sannicolau Mare Făget orașul Făget Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orașul Babadag Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bârlad municipiul
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108413_a_109742]
-
Suceava municipiul Suceava Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc Rădăuți municipiul Rădăuți Fălticeni municipiul Fălticeni Vatra Dornei orașul Vatra Dornei Gură Humorului orașul Gură Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle orașul Videle Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orașul Deta Sannicolau Mare orașul Sannicolau Mare Făget orașul Făget Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orașul Babadag Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108411_a_109740]
-
Suceava Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc Rădăuți municipiul Rădăuți Fălticeni municipiul Fălticeni Vatra Dornei orașul Vatra Dornei Gură Humorului orașul Gură Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle orașul Videle Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orașul Deta Sannicolau Mare orașul Sannicolau Mare Făget orașul Făget Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orașul Babadag Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bârlad municipiul
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108411_a_109740]
-
R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Turnu Măgurele "SAGO" - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Roșiori de Vede "ECOSS" - R.A. "URBIS" - R.A - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Zimnicea "URBANĂ" - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Videle "VITAL" - R.A. JUDEȚUL TIMIȘ - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Timișoara REGIA AUTONOMĂ JUDEȚEANĂ DE DRUMURI ȘI PODURI - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Timișoara REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE TIMIȘ REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT "URBIS" - TIMIȘ - R.A. "AQVATIM" - REGIA AUTONOMĂ DE
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Ș.A. "PRIMA" - Ș.A. "SIMCA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Turnu Măgurele "CONLOC" - Ș.A. "DACIA" - Ș.A. "TURRIS" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Roșiori de Vede "ANTREPRENORUL" - Ș.A. "COMIXT" - Ș.A. "COMPLEX" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Videle "CIM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Zimnicea "DONARIS" - Ș.A. "ZIMCON" - Ș.A. JUDEȚUL TIMIȘ - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Calacea-Băi "AQVA" - Ș.A. CALACEA Localitatea Deta "MODERN" - Ș.A. Localitatea Jimbolia "MERCUR" - Ș.A. Localitatea Lugoj "CALIPSO" - Ș.A. "LUCOM" - Ș.A. Localitatea Sinnicolau
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
135. Jibou*) Sibiu 136. Sibiu 137. Mediaș 138. Agnita*) 139. Avrig*) 140. Săliște*) Suceava 141. Suceava 142.Cîmpulung Moldovenesc 143. Rădăuți 144. Fălticeni*) 145. Vatra Dornei*) 146. Gură Humorului*) Teleorman 147. Alexandria 148. Roșiori de Vede 149. Turnu Măgurele 150. Videle*) 151. Zimnicea Timiș 152. Timișoara 153. Lugoj 154. Deta 155. Sinnicolau Mare*) 156. Făget*) Tulcea 157. Tulcea 158. Babadag 159. Macin*) Vaslui 160. Vaslui 161. Bîrlad 162. Huși*) 163. Murgeni*) Vîlcea 164. Rîmnicu Vîlcea 165. Drăgășani 166. Horezu*) 167. Brezoi
HOTĂRÂRE nr. 813 din 28 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108957_a_110286]
-
101. Negresti-Oas*) Sălaj 102. Simleu Silvaniei 103. Jibou*) Sibiu 104. Mediaș 105. Agnita*) 106. Avrig*) 107. Săliște*) Suceava 108.Cîmpulung Moldovenesc 109. Rădăuți 110. Fălticeni*) 111. Vatra Dornei*) 112. Gură Humorului*) Teleorman 113. Roșiori de Vede 114. Turnu Măgurele 115. Videle*) 116. Zimnicea Timiș 117. Lugoj 118. Deta 119. Sinnicolau Mare*) 120. Făget*) Tulcea 121. Babadag 122. Macin*) Vaslui 123. Bîrlad 124. Huși*) 125. Murgeni*) Vîlcea 126. Drăgășani 127. Horezu*) 128. Brezoi*) 129. Bălcești*) Vrancea 130. Panciu 131. Adjud*) București 132
HOTĂRÂRE nr. 813 din 28 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108957_a_110286]
-
septembrie 1962 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiul lui Martin și Terezia, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Hojna Nova Ves 153, Topolcany. 687. Boros Klara, născută la 3 mai 1968 în localitatea Cârța, județul Harghita, România, fiica lui Vizi Stefan și Regina, cu domiciliul actual în Suedia, 34135 Ljungby, Krokv. 33. 688. Pop Laurențiu Alexandru, născut la 27 octombrie 1965 în București, România, fiul lui Traian și Dorina, cu domiciliul actual în Germania, 83714 Miesbach, Birkenstr. 6. 689. Vidam
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
lui Marian și Florica, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Wissgrillgasse 5/19, cu ultimul domiciliu din România, București, bdul Ana Ipatescu nr. 24-26 sc. B, ap. 9, sectorul 1. 31. Ciobanu Vasile, născut la 1 februarie 1958 în localitatea Videle, județul Teleorman, România, fiul lui Nicolae și Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 21439 Malmo, Spanehusv. 101 c., cu ultimul domiciliu din România, București, str. Botosanilor nr. 4, bl. 14, et. 2, ap. 24, sectorul 1. 32. Baranov Ernst Wilhelm
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
ianuarie 1969 în localitatea Marghita, județul Bihor, România, fiica lui Nagy Emeric și Erzsebet, cu domiciliul actual în Austria, 8790 Eisenerz,. Erzstr. 4/16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Valea lui Mihai, str. Oasului nr. 18, județul Bihor. 110. Vizi Magdalena, născută la 21 septembrie 1050 în localitatea Uila, județul Mureș, România, fiica lui Adam Ștefan și Apolonia, cu domiciliul actual în Austria, 8280 Furstenfeld, Kommendegasse 1, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, str. Progresului bl. 12, ap.
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]