606 matches
-
Sylva și românii, București, 1892; Paraziții, București, 1892; ed. București, 1905; Între vis și viață, București, 1893; ed. București, 1903; Cestiunea națională, București, 1894; Hagi-Tudose, București, 1903; Apus de soare, București, 1909; ed. 2, București, 1912; Stăpânea odată ..., București, 1909; Viforul, București, 1910; Luceafărul, București, 1910; Liniște. Trubadurul, Stăpânea odată ..., București 1911; Irinel, București, 1912; Din estetica poeziei populare, București, 1913; Hagi-Tudose, București, 1913; Norocul dracului, București, 1916; Războiul și datoria noastră, București, 1916; A doua conștiință, București, 1923; Opere, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
bloc economic regional, se măsoară pe termen mediu și lung. Această contra-dicție este astăzi unul dintre factorii de evaluare a diferențialului de competitivitate dintre S.U.A. și Japonia. Am un sentiment straniu, de parcă am trăi un sfîrșit de civilizație, de parcă un vifor pustiitor ar sta pregătit să măture fața pămîntului și s-o curețe de păcate. Miroase a război, deși parcă tot nu ne vine să credem. O lume bezmetică și inconștientă, iresponsabilă de actele sale, pare să alunece, cu fiecare pas
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
RN ANAFÓRA. În retorică, prin anaforă se înțelege figura sintactică obținută prin repetarea aceluiași cuvînt sau aceleiași sintagme la începutul unor enunțuri succesive sau al unor segmente succesive de enunț: El se scutură și zice:/ În zadar, tu vrăjitoare/ Aduci viforul pe-aice/ Aduci zile fără soare/ În zadar îngheți pămîntul/ Ucizi florile și stupii/ Și trimiți moartea cu vîntul/ Și trimiți foamea cu lupii/ În zadar a ta suflare/ Apa-n rîuri o încheagă". (Alecsandri). Frecvent utilizată în poezie, anafora
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
-C., apropiindu-l de proza lui Ion Ghica ori de A. I. Odobescu, cel din Pseudo-cynegeticos. Scriitorul era, totodată, un descriptiv și un liric de suflu ossianic: lui îi reușește reconstituirea elementarului în cadre ale unei naturi sălbatice sau dezlănțuite. Iar viforul, lupii, singurătățile albe ale ținuturilor basarabene, buțile de catran arzând în fața curții boierești, pentru a alunga fiarele, compun tablouri ale meleagurilor natale puternic evocatoare. În povestiri, pendulând între satiră și fascinanta căutare a idealului intangibil, S.-C. amestecă realitatea cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
sau brutale. Ieșirea din rutină e un act de igienă irațională, mentală. Straniul respinge și atrage deopotrivă, deoarece prin el lucrează fascinarea misterului, reflexul neliniștii primordiale"149. Așa crede și personajul-narator din La hanul lui Mânjoală chiar și atunci când, cu viforul în față și cu buiestrașul împleticindu-se între porumbiștele cu coceni netăiați și iedul Mânjoloaei, nu găsește drumul spre casa pocovnicului Iordache. Nopțile limpezi de iarnă sporesc și mai mult plăcerea istorisirii trăite cândva și rememorate pentru a nu știu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
trunchiuri și mâl; sau ca acele năvalnice lucruri pe care le stârnește și le mână vântul: un nor negru și furtunos adus dinspre apus peste întinderea mării, departe întâi, apoi mereu mai aproape; sau valurile nenumărate ale mării; izbite de vifor și care vin, tot vin dese, înspumate și cotropitoare, să se spargă, tunând și împroșcând, de promontorii și de stânci. Iar marele avânt poate rupe totul în cale-i ca un râu umflat de ploi, dar și scădea până la urmă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Mersul ei împărătesc o poartă printre suferințe crâncene și regrete târzii. Femeia aceasta însingurată care, din desfătare a lumii, devine pustiire a ei, se întoarce împotriva ei înseși și se judecă aspru, că n-a pierit la naștere, târâtă de vifor într-o râpă sălbatică sau în clocotul mării. Iar între Elena și Paris, dacă a mai rămas o undă de patimă, ea este istovită și amară. Dar de un fel de dragoste tot mai este în stare, desprinsă de orice
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
drapelul Rusiei... Țarii reușiseră tocmai atunci să-și afirme puterea și asupra principatelor dunărene. Napoleon I nu a putut să îngenuncheze definitiv Rusia pe câmpul de luptă, iar amintirea gloriei de la Austerlitz, Friedland sau chiar Borodino s-a pierdut în viforul iernii. Însă cultura franceză a cucerit, într-un mod desăvârșit, elitele politice și militare ruse. Un triumf din care am gustat și noi, oarecum, odată cu extinderea influenței ruse după Tratatul de la Adrianopol asupra principatelor dunărene. Pe vremea Regulamentelor Organice, a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acest lucru!) sunt tot atâtea incidente distribuite pe axul narativ al povestirii, al căror coeficient de satanism se lasă mai mult bântuit decât perceput cu obiectivitate și evaluat ca atare. Tot așa, însuși episodul rătăcirii în noapte agitată bântuită de vifor, se derulează sub semnul aceluiași mod de a recepta faptele, chiar dacă acestea sunt de o spectaculozitate sumbră, generatoare de spaime irepresibile. În acest moment, Caragiale, scriitorul care se amuzase de atâtea ori de ,,romantism’’, este împins spre situația de a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
1940 și 1944 scoate la Iași revista „Cetatea Moldovei”, unde dă la lumină poezii, note de drum, studii și un fragment dintr-o lucrare dramatică în versuri. După ce în 1938 tipărește placheta Amurg, îi mai apar volumele Sonete (1940) și Vifor subt stele (1943), precum și însemnările din Bugeacul (1941). În decembrie 1943, pe scena Teatrului Național din Iași are loc premiera piesei sale Armașul lui Ștefan cel Mare. Conștient, probabil, de resursele nu foarte bogate și de nesincronizarea cu lirica nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
măsura tradiției. Cursive, cu numeroase observații ascuțite privitoare la oameni și locuri, sunt notele de drum din Bugeacul, suferind însă din cauza alunecării în pledoarie politică și a unor prejudecăți apăsătoare. SCRIERI: Amurg, Iași, 1938; Sonete, București, [1940]; Bugeacul, Iași, 1941; Vifor subt stele, București, [1943]. Repere bibliografice: Ion Sân-Giorgiu, Sonetele lui George Cuza, CML, 1940, 54; Gh. A. Cuza, CGM, 1940, 6-8 (semnează Toma Vlădescu, Radu Dragnea, D. Florea Rariște, Teofil Mareș ș.a.); I. Gr. Periețeanu, Sonetistul Gh. A. Cuza, UVR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
și înstrăinării. Tema iubirii Basarabiei și României este predominantă. Proza din volumul Să vii acasă pe un nor (1989), oralizantă, biografică, de sorginte populară, este structurată în episoade parabolice, având în centru pe un moș Carp, rostitor de pilde. Drama Viforul (1942) va fi inclusă peste decenii într-un volum colectiv, publicat în 1996. Alte piese (S-a întâmplat la seceriș, 1955, Bogata la telefon, 1965) s-au jucat la Teatrul Mic. D. este și autor de scenarii radiofonice sau de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
mele! Măicuțo, tu: vecie, Nemuritoare carte De dor și omenie Și cântec fără moarte! Vânt hulpav pom cuprinde Și frunza o destramă. Mi-e dor de-a tale brațe, Mi-e dor de tine, mamă. Tot cască leul iernii Cu vifore în coamă. Mi-e dor de vorba-ți caldă, Mi-e dor de tine, mamă. O stea mi-atinge fața Ori poate-a ta năframă. Sunt alb, bătrân aproape, Mi-e dor de tine, mamă.” 107Femeia în viziunea creștină Recunoștința
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.” Mihai Eminescu „Ah! Mamă tu! Ce slabă ești! N-ai glas de vifor să jelești, N-ai mâini de fier, ca fier să frângi, N-ai mări de lacrimi, mări să plângi, Nu ești de foc, la piept să-l strângi, Să-l încălzești!” George Coșbuc „O mamă e acea persoană care poate
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
au urmat. În ceea ce privește dobitocia mea, nu are natura de a fi constatată de capacitatea dumneavoastră. Și am luat loc ostentativ în bancă. Nu se aștepta la asemenea replică. A stat un minut ca paralizat. A smuls catalogul și a ieșit vifor pe ușă, direct la cancelaria directorului. Dacă elevul Maxim Virgiliu, legionar notoriu, care m-a insultat, nu va fi eliminat, îmi dau demisia și fac cunoscut Ministerului Învățământului că Școala Normală din Buzău este pepinieră legionară. Sigur, domnule profesor, dacă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de cârpă pe care o contempla pe perete. Mi-am adus aminte și de o povestire a lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Pe când se întorcea acasă de la serviciu, un om întâlni pe stradă o sărmană femeie, cerșind și tremurând în zăpadă, în viforul care sufla cu putere. S-a gândit să o ajute cu un ban, dar un alt gând l-a făcut să întârzie gestul de bunăvoință. Și-a făcut socoteala că trebuie să-și scoată mănușile, să-și descheie paltonul, să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe vechi, era sfârșit de iarnă, dar în fapt iarna părea fără sfârșit. Când credeai că se termină, o lua de la capăt. Frământările văzduhului, zi și noapte... vijelii de iarnă, izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferești, în pereți.. îndoind copacii. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape fără întrerupere. De înaintea Bobotezei, mai ales, începuse viscolul.. crivățul gemea și șuiera, răscolea și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Enescu, după care a spus cuplete Tănase și a cântat Mărioara Ciuskri. Plângeau la ferestre ascultând-o pe Mărioara Ciuskri cântând și plângând... „Iubitul meu nu este prinț El n-are loc și nici dorinți Să stea’n palate. Sub vifor aspru și obuz El șade’n vale la Oituz Și crunt se bate...” Glasul ei tremurat, li se prelingea în inimă ca o binecuvântare. Clopotele de la Biserica Sf. Gheorghe, de peste drum, băteau de sfârșit de slujbă. Dangătul lor era o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lume nebună. O apăsare grea plutea în aer, peste țară... Și, primele zile ale lui Gerar erau mai aspre ca niciodată. Frământările văzduhului, zi și noapte, cu vijelii de iarnă izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferestre, în pereți, îndoind copacii ca pe niște nuiele. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada începu să cadă aproape fără întrerupere. Chiar din primele zile ale anului, începuse
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
moară și să nu renunțe nici la Dumnezeu și nici la neam... PARTEA A DOUA În țara asta sunt prea multe cozi de topor Capitolul VII „ZDROBITE CĂTUȘE...” Boboteaza lui 1948, a găsit un ger năpraznic,framântările văzduhului cu vijelii... viforul lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar gerul năpraznic crăpa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
leagăn de copii; mai demult a fost spital. Lângă conac, în fostul parc care nu mai este, se înalță un frasin monumental. Sub el, o placă comemorativă ne amintește că aici Delavrancea a compus nemuritoarea sa trilogie Apus de soare, Viforul și Luceafărul. Pe numele său adevărat Barbu Ștefănescu, scriitorul era rudă cu proprietarul de la Goești care, între anii 1908-1909, i-a dat scriitorului ospitalitate. Deși probabil nu știa că sub picioare are o străveche vatră strămoșească*, pătruns în liniștea satului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Ducu Ștefan 26. Pavel - Goldstein Dori 27. Radu - Borila Petre 28. Socolov - Finchel Iosif 29. Smaranda - Filipescu-Filipovici Elenă (Maria Ciobanu) 30. Stejar - Avramescu David 31. Tătărăscu - Marin Timotei 32. Toma - S. Tinkelman-Timov 33. Teodorescu - neidentificat 34. Maghiar - Fazecas Andras 35. Vifor - Iacobovici Eugen 36. Vasilescu - Grofu Dumitru 37. Verzeanu - Bucur Nicolae 38. Zamfirescu Zoe - Ecaterina Arbore-Ralli Arhiva C.C. al P.C.R., fond l, Dosar 33/1931, prezintă câteva date statistice interesante privind compoziția națională, socială și profesională (gradul de școlarizare) al participanților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ROMÂNI DIN U.R.S.S. La Congresul al V-lea al P.C.d.R., Alexandru Iliescu "Ignat" a devenit membru al Comitetului Central, organism care înlocuia astfel vechiul secretariat. În Biroul Politic, alături de Alexandr Danieluk-Stefanski "Gorn" (un polonez), au mai intrat Eugen lacobovici "Vifor", Elenă Filipescu-Filipovici "Smaranda", Emil Halitki "Braun", Vândă Nicolski (Seiva Averbuch) și alții. În decembrie 1934 - după asasinarea lui Kirov, ordonată în realitate de Stalin - încep marile epurări, care se vor întinde între anii 1935-1938 și care vor lovi, între alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
anunța proiectele pentru stagiunea viitoare. Vor fi puse în scenă piesele "Cyrano de Bergerac" (Rostand), "Visul unei nopți de vară" (Shakespeare), "Vlaicu Vodă", "Chirița în provincie", "Răzvan și Vidra" (Alecsandri), "O noapte furtunoasă", "O scrisoare pierdută" (Caragiale), "Patima roșie" (Sorbul), "Viforul", "Apus de soare" (Delavrancea). 2009: aceeași instituție își anunță proiectele în presă: vor semna reprezentațiile viitoare regizorii Purcărete, Felix Alexa, Andra Enukidze, alături de regizorii Teatrului (nenominalizați). După cum se vede, în urmă cu mai bine de jumătate de veac, conta în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
e că s-a-ncins tărâța și-n muți, or avea și ăia socotelile lor... Scandalul ce răzbătea Încoace părea să se răsfire totodată afară din apartament, Într-o beznă a neputinței disperate de a articula prin care șuiera un vifor de Înjurături. Era o voce necunoscută și am Înghețat amândoi auzindu-l spunând ceva de miliție, că o cheamă, și pe urmă am auzit mai limpede, ca să vadă cu ce vă ocupați, futu-vă-n gură de muți și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]