60,203 matches
-
Liviu Rebreanu este mai aproape de ceea ce s-ar putea numi o carte companion, pentru uzul studenților la litere și elevilor de liceu. Ideile sînt însă riguros aceleași. Aportul lui Ion Simuț la studierea operei lui Liviu Rebreanu este fundamental. Orice viitor studiu despre Rebreanu va trebui să aibă, între referințele de bază, și solida contribuție critică a criticului orădean. Și cum ambiția fiecărui critic este aceea de a face un pariu cu istoria literaturii, Ion Simuț are și el mica sa
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
au voie și invitații să vorbească... Apoi, m-am bucurat că - virgulă, nu? - cu desăvârșită timiditate și vinovăție feciorelnică, în una din emisiuni, F. C. s-a autodenunțat ca fiind jurnalist satiric. I-auzi! Îmi pare rău - n-am observat. Pe viitor trebuie să fim mai atenți cu valorile satirico-umoristice ale patriei...
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
a tuturor, dar nu dirijată spre recunoașterea acestui rău, ci, din contra, spre refularea, spre uitarea lui. Dl Pleșu are dreptate: „Un lucru refulat e o bombă cu ceas, e un potențial de explozie. [...] apoi, e ridicol să vorbești de viitor cînd cei care vor să-l construiască reprezintă exact trecutul [...], cînd prezentul și viitorul nostru sînt administrate de reprezentanți ai trecutului.” Dl Pleșu dezvăluie și greutățile pe care membrii CNSAS le-au întîmpinat din partea guvernanților: cei actuali au minimalizat sistematic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
spre uitarea lui. Dl Pleșu are dreptate: „Un lucru refulat e o bombă cu ceas, e un potențial de explozie. [...] apoi, e ridicol să vorbești de viitor cînd cei care vor să-l construiască reprezintă exact trecutul [...], cînd prezentul și viitorul nostru sînt administrate de reprezentanți ai trecutului.” Dl Pleșu dezvăluie și greutățile pe care membrii CNSAS le-au întîmpinat din partea guvernanților: cei actuali au minimalizat sistematic rolul instituției și al legii, ajungînd să discrediteze ideea însăși, și abia de curînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
această vizită se vor regăsi după întoarcerea lui Brauner la București în straniul lui interes - în primii ani de pictură - pentru peisajele din cimitirul bucureștean Bellu. Un semnal al destinului era prezența atunci, la Viena, a tânărului pictor Fritz Lang, viitor regizor celebru al filmului mut expresionist german care, câțiva ani mai târziu, îl va atrage și influența pe Victor Brauner. La București, pentru un scurt interval, Victor Brauner este student la Școala de Belle Arte, ca elev al lui Dimitrie
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
Abia dacă treceau această probă a “aurei” îi invita. Urma, a explicat moderatorul, pregătirea personală: făcea rost de biografia invitatului, de cărțile lui (în cazul scriitorilor) și nu-și economisea timpul ca să le citească. Avea apoi o discuție preliminară cu viitorul musafir, în care-și explica intențiile. Din toate aceste binevenite “manevre de culise” ieșeau două-trei ore ale unui dialog care te ținea lipit de televizor. O făcea pentru muzică, de dragul ei, dar și pentru cultură în genere și de dragul unor
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
vorbit despre fraternizarea prin poezie. Nu putem, din păcate, să trecem măcar în revistă toate expunerile din cadrul colocviului „Eu, celălalt”. Vor fi strânse, după cât știm, într-un volum pe care Uniunea Scriitorilor și-a propus să-l editeze în întâmpinarea viitorului colocviu. Tema aceluia: „Singur în satul global”. Premiile acordate în cadrul festivalului sunt de-acum cunoscute: Premiul Ovidius, în valoare de 10.000 de dolari, conferit pentru „valoarea operei literare și contribuția la afirmarea libertății de expresie și a toleranței inter-etnice
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
frecvență destul de mare a folosirii sale cu sens pozitiv („extraordinar”). Se confirmă deci, cel puțin pentru prezent, polaritatea semantică a adjectivului și a adverbului penal („foarte prost”, „foarte urît”, „penibil”, „groaznic”/ „extraordinar”); rămîne de văzut cum se va fixa în viitor uzul familiar
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
a fost atât de des atacată; nici uneia nu i s-a dărâmat Templul de atâtea ori... Urgisirea, orice ar fi, nu se justifică. Să fie la mijloc, oare vreo pizmă, istorică, fratricidul unui frate mai puțin dotat?... Fie ca în viitor toate semințiile agresive să se ridice la valoarea victimei!... Citesc, recitesc - vorba vânzătoarei, ca pe un roman polițist - cartea autorului francez... Deși ea este pătrunsă de o raționalitate străină de complexitatea textului comentat, cu grijă, cititorul să aibă un instrument
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]
-
violente. Un lucru însă e limpede: apelul lui Tzara nu avea în el nimic sinucigaș. Mișcarea pe care voia s-o impulsioneze rămînea deschisă tuturor actorilor modernității. Nu se mulțumea să facă un gol, ci păstra o anume încredere în viitor, un viitor însă eliberat de toate imposturile partizane și deschis la adevărata utopie. Ar merita să cităm integral valul de chemări răzbunătoare și potopul de cuvinte eliberate. Tot tineretul lumii se poate regăsi și acum în acest incendiu superb. Pentru
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
lucru însă e limpede: apelul lui Tzara nu avea în el nimic sinucigaș. Mișcarea pe care voia s-o impulsioneze rămînea deschisă tuturor actorilor modernității. Nu se mulțumea să facă un gol, ci păstra o anume încredere în viitor, un viitor însă eliberat de toate imposturile partizane și deschis la adevărata utopie. Ar merita să cităm integral valul de chemări răzbunătoare și potopul de cuvinte eliberate. Tot tineretul lumii se poate regăsi și acum în acest incendiu superb. Pentru plăcerea lecturii
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Toți visam așa ceva. Unii au reușit și au luat cu ei în libertate și o parte a culturii lor autohtone, care astfel devenea europeană, un motiv de bucurie și speranță pentru țările lor, un semn premonitoriu, de bun augur pentru viitor. Rodica Binder: Numai că foarte puțini au fost scriitorii care au avut meritul sau norocul să străpungă și zidul indiferenței Occidentului față de soarta locuitorilor estului european. În urmă cu cîțiva ani, vorbind cu un scriitor român refugiat de mult în
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
visător tavanul, ca și cum ar fi contemplat cerul. Eu mă gândeam: „Probabil că de acest târgușor îl leagă o amintire foarte plăcută.” Și, într-adevăr, după această lungă reculegere, oratorul nostru atât de iubit a murmurat: „Răducăneni... Răducăneni... (urmarea în numărul viitor)
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]
-
Noua Europă, se știe doar că fără informațiile însușite ilicit, conferințele și simpozioanele din Plantelor 21 ar fi totalmente lipsite de sare și piper! Vigilența lui Cornel Nistorescu acționează, asemenea iederei, nu doar pe orizontala prezentului, ci și pe verticala viitorului. „Apropiata intrare” a lui Horia-Roman Patapievici în rândul directorilor de gazetă excită și ea glanda etică a prietenului meu. Aici, Cornel a scrântit-o rău de tot: autorul Omului recent va conduce o revistă de idei, de analiză a unor
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
cu întorsături arhaice și falduri înșelătoare. Volumul de față mai cuprinde cîteva povestiri, multe dintre ele în stil Academia Cațavencu (Noapte de februarie, publicată inițial chiar în paginile României literare, Sîc, sîc, biscuit!, Kenya mon amour, Doamnele îndrăgostite vin din viitor, A doua zi după erecție, Crețușca și Raport despre lumea In.) O mențiune aparte merită Sîc, sîc biscuit!, unde, întocmai ca în Însemnările motanului Murr, narator (sau mai precis naratoare!) este o pisică (Myu, alias Bast), ușor mitomană, dar evident
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
citește mesajul princiar în ziua deschiderii Adunării elective, iar reacțiile ghicite pe chipul unui deputat anonim constituie pecetea întregului sistem social și economic al timpului. În efectele programului administrativ, expus de Ghica, se pot citi starea prezentă, ambițiile și proiectele viitorului brughez căruia noul sistem politic îi deschide perspectiva afirmării depline. De altfel, acestuia îi convine „sfîrîiala politică” pentru că aceasta este condiția „siguranței de sine”, se bucură de falimentul celor vechi pentru că de aici se ivesc avantajele sale, mizează pe liberali
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
politică” pentru că aceasta este condiția „siguranței de sine”, se bucură de falimentul celor vechi pentru că de aici se ivesc avantajele sale, mizează pe liberali intuind că „istoria e de partea lor”; iar dacă prințul Ghica este „omul secolului XIX”, modelul viitor este milionarul Grigore Eliad-Cîrciumărescu, reprezentantul celor care „n-au contat pînă acum” pentru că nu au „arbore genealogic”, dar care sînt „cheia, fierul acela răsucit care deschide cămara”: înțelegerile roșilor cu albii (Panu-Ghica) constituie germenele coaliției „celebre” dintre liberali și conservatori
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
din tinerețe: iată doar una dintre afirmațiile „preliminare” ale personajului, care explică atitudinea foștilor parlamentari față de politica lui Cuza: „Pentru generația mea nici un regim nu e bun. Este unul vechi, detestabil și este unul nou care putea fi speranța unuia viitor. Continua nevoie de schimbare aparține romantismului nostru de tinerețe, o amintire... Nebunia este că vedem un regim care nu ne mai dă nici o speranță...”; chiar dacă elanurile romantice ale tinereții sînt acum înlocuite de luciditatea și abilitatea necesare „jocurilor de culise
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
se entuziasmează o bătrînică de proveniență estică. Este adevărat, dar epoca spectacolelor de varietăți, cum se prezentau în această sală, s-a cam terminat, chiar la televizor se preferă serialele, competițiile și pornografia. Presupun că și acesta ar fi fost viitorul sordid al fostului Palat al Republicii. Scheletul, cel puțin, își păstrează demnitatea, și are o semnificație pe care clădirea funcțională nu o poate însuma. “Corpul uman”, scrie Walter Benjamin în cartea sa despre teatrul baroc,”își capătă dimensiunea alegorică numai
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
sprijinit pe mână, este ușor înclinat într-o parte. Sculptura ce vine să se alăture canonului brâncușian prezintă câteva trăsături deosebite ce fac din ea (până la proba contrarie) un punct de reper pe care anevoie îl vor putea ocoli pe viitor criticii și exegeții operei lui Constantin Brâncuși. Reprezintă și ultima lui întâlnire cu imaginea devenită celebră din Orgoliu, piesă aflată la Muzeul de Artă din Craiova. În al doilea rând, apare pentru întâia dată o anumită poziție a capului care
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
Gaston Bachelard și Buletinul Centrelor de Cercetare a Imaginarului, pe care le coordonați. Ce ați putea să ne spuneți despre această înflorire a cercetării asupra imaginarului în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a stării sale actuale a viitorului ei în secolul al XXI-lea? limitează problematica imaginarului și ridică un anumit număr de dificultăți de traducere linvistică și de transpunere culturală a acestui cuvînt și a acestui cîmp de investigație a artelor și științelor umane. Și totuși în
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
de un cuvînt dublu pentru a defini imaginea, totodată sensibilă și inteligibilă, totodată prezentă și absentă, nici o caracteristică unilaterală nu permite cu adevărat să spunem ce este imaginea. M. C. - Care va fi, după dumneavoastră, în epoca noastră și în viitor soarta imaginii vizuale? Va fi ea oare invadatoare și dominatoare în raport cu alte imagini? J. J. W. - Vorbeam adineaori de transformările culturale, tehnice și chiar economice ale iconosferei noastre, datorate în principal dezvoltării vertiginoase a imaginii electronice, omniprezentă prin mass-media, prin
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
țară, am citit cu oarecare întîrziere scrisoarea dv. din nr. 30. De aceea și a mea va apărea cu oarecare întîrziere, probabil mai spre începutul toamnei. Încerc să vă răspund pe rînd la întrebări.Facultatea de Litere are tot atîta viitor cît au studenții ei. Nu de ea, ci de ei depinde acest viitor. Dacă fiul dv. e pasionat de literatură (altfel spus, dacă citește!), puteți conta pe ceea ce facultatea îi va oferi peste doi ani, cînd va deveni student. Dacă
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
și a mea va apărea cu oarecare întîrziere, probabil mai spre începutul toamnei. Încerc să vă răspund pe rînd la întrebări.Facultatea de Litere are tot atîta viitor cît au studenții ei. Nu de ea, ci de ei depinde acest viitor. Dacă fiul dv. e pasionat de literatură (altfel spus, dacă citește!), puteți conta pe ceea ce facultatea îi va oferi peste doi ani, cînd va deveni student. Dacă nu, nu. În ce-i privește pe criticii literari: sigur că, în principiu
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
singuri. Și mie mi se pare ciudat să nu-mi găsesc semnătura pe prima pagină a României literare. Ce pot face pentru moment este s-o aștern sub răspunsul la scrisoarea dv. Vă doresc tot binele, iar fiului dv. un viitor de cititor de literatură.
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]