19,273 matches
-
erou, dacă ar fi fost în locul meu, ar fi fost tratat în țară cu aceiași indiferență. Atât conținutul criticei cât și aplauzele asistenței și au fost relatate pe larg în Meridianul Românesc din iulie 1998. Scuzandu-se, președintele a dat vina pe Dorin Marian, “filtrul” sau. “Supt” Traian Băsescu. Spre deosebire de SUA, candidatul la președenție Traian Băsescu a a obținut mai peste tot circa 90% din voturile exprimate. Deși alegătorii nu aveau de unde să știe încă rezultatele, procentajul a fost practic același
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
bântuia și atunci) - ceea ce criticul consideră o interpretare reacționară a problemei agrare. Autorul romanului, după numele grec („nu e cumva un fiu de arendași?” - se întreabă criticul), ar fi suspect că ține partea arendașilor pe care îi absolvă de vreo vină. Nu avea cum ca tocmai în 1907 să se și fi scris deja adevăratul roman al răscoalei, de aceea criticul putea profetiza firesc cu o frază de așteptare: „Romanul cu rădăcini în mișcările sociale agrare rămâne să fie scris în
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului mărturisesc arhivele, ci pur și simplu despre istoria secolului XX”. Nu mai puțin, în același cîmp de forță al minciunii, stăruie efectul propagandei comuniste, în raza căreia doctrina marxist-leninistă rămîne în picioare, vina pentru eșecul aplicării ei căzînd numai și numai asupra unor lideri “aruncați la lada de gunoi a istoriei”, cum s-ar fi rostit Troțki. O atare perspectivă se corelează cu goșismul odinioară redutabil, la ora de față încă îndeajuns de
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
cincisprezece ani. Ce-a făcut cu toate atuurile enumerate mai sus? Le-a batjocorit cu un cinism de care doar marii asasini politici sunt capabili. Pus pe coji de nucă, el o cotește în stilul magistrului său, Ion Ilici, dând vina pe comploturi internaționale. Europa e de vină, desigur, pentru că oamenii din partid fură pe rupte. Europa e de vină pentru că în loc de reforme se minte cu nerușinare și în loc de „justiție socială” românii primesc în cap ciomegele „justiției pesediste”. Europa e de
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
atuurile enumerate mai sus? Le-a batjocorit cu un cinism de care doar marii asasini politici sunt capabili. Pus pe coji de nucă, el o cotește în stilul magistrului său, Ion Ilici, dând vina pe comploturi internaționale. Europa e de vină, desigur, pentru că oamenii din partid fură pe rupte. Europa e de vină pentru că în loc de reforme se minte cu nerușinare și în loc de „justiție socială” românii primesc în cap ciomegele „justiției pesediste”. Europa e de vină pentru că baronii locali, îmbuibați de bani
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
doar marii asasini politici sunt capabili. Pus pe coji de nucă, el o cotește în stilul magistrului său, Ion Ilici, dând vina pe comploturi internaționale. Europa e de vină, desigur, pentru că oamenii din partid fură pe rupte. Europa e de vină pentru că în loc de reforme se minte cu nerușinare și în loc de „justiție socială” românii primesc în cap ciomegele „justiției pesediste”. Europa e de vină pentru că baronii locali, îmbuibați de bani, au ajuns să-i râdă în nas șefului direct, iar ca amuzament
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
pe comploturi internaționale. Europa e de vină, desigur, pentru că oamenii din partid fură pe rupte. Europa e de vină pentru că în loc de reforme se minte cu nerușinare și în loc de „justiție socială” românii primesc în cap ciomegele „justiției pesediste”. Europa e de vină pentru că baronii locali, îmbuibați de bani, au ajuns să-i râdă în nas șefului direct, iar ca amuzament s-au specializat în bumbăcirea jurnaliștilor incomozi. Poate să vină acum Năstase și să spună că va demite șefii polițiilor județene care
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
nu vede ce pericol ar reprezenta doamna Stănoiu, după cum n-a văzut vreo problemă nici când opinia publică s-a revoltat de „abilitatea” de-a palma fonduri europene a celeilalte mari doamne a pesedismului, „nemțoaica harnică” Puwak. La comuniști, de vină sunt întotdeauna alții: complotul mondial, presa (națională și internațională), ba chiar și Uniunea Europeană care (auzi nesimțire!) „nu asigură standarde egale pentru toți”. Până una alta, noi dorim să intrăm în Europa, cu standardele ei cu tot, și nu Europa în
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
a creat eroi literari egali celor din Biblia sau din Faust al lui Goethe. În Cartea lui Iov și în poemul lui Ivan Karamazov Marele Inchizitor, motivele filosofice legate de orînduirea divină, cosmică, și de cea socială, de suferința fără de vină, de libertata-robie și de protest sînt interferente. Operele analizate sînt legate între ele și prin fantastic și mit, dar și prin construcția subiectului. Comunicarea a provocat o dezbatere pe o serie de probleme de principiu. G. Șcennikov din Petersburg, cunoscut
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Emil Brumaru Mă uit toamna în lumină Și nu-mi găsesc nici o vină Că mi-a fost dat să te-aud Și-a crescut din mine-un dud Cu dudele negre, mari Cît gura de la pahar Cu dudele albe, dulci Cît perna unde îți culci Capul cu ochii deschiși În spaima zorilor stinși
Mă uit toamna în lumină... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9227_a_10552]
-
deschis cheile cerului și eram viu și eram... pajiștea morții teama de somn: de moartea secundă moartea totdeauna-i fecundă pruncul adoarme în zori și seara-i bătrân regele încă mai gângurește la sân nu te grăbi: lumina-i de vină că timpul în tine se-nchină alintă-te atâta cât dor ți-i de-a lungul pajiștei morții... aici tu vii ca un salpetru copt - gonacii au rupt țărușii timpului zvâcnind în hăul fricii goale în aracii bătrânei vii cu
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
ar fi avut un alt curs. Ne-a apărat cât a putut și nu am Înfundat pușcăriile comuniste cum Încă era la modă pe vremea aceea. Și-a adus aminte de mine - este drept ca și numele meu este de... vină, și am plâns de bucuria revederii. LA MULȚI ANI, domnule profesor! Să dea bunul Dumnezeu să ne mai revedem la Craiova mai pe Îndelete. Nu pierd niciodată ocazia de a merge la teatru când ajung În România. Păcat că timpul
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Uite-aici! Uite-aici! Uite-aici! Uitea-aici! Arăta cu mâna locul unde vroia să spună că a fost bătut. Și nu putea ieși din spaima vecină cu moartea, deși trecuseră câțiva ani de când fusese eliberat. Nu de acești vinovați fără vină vorbesc. Toți ceilalți au făcut cariere strălucite. Din Întâmplare (fericită Întâmplare) nici-unul dintre noi nu a fost”demn”să fie ministru sau prim secretar de partid.( Am subliniat intenționat demn, ca să se Înțeleagă de ce demnitate era vorba). Nici În nomenclatura
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
arată, cu pieptul deschis În deschisă furtună, cu tine scriu, cu tine mor deodată, călăuză În noapte, mereu, mereu lumină: „Eu nu voi fi eu, Moarte, până ce tu, la rându-ți, nu vei Îmbrăca În oase palide sufletul meu!” Ai vină? Am vină?... Și bucuria mea, rotundă, netroienită, cu fața Întoarsă spre corbul Atenei, cu aripile larg desfăcute spre stele ce mă despart de tine, În noaptea cea mai lungă, azi, 22 decembrie, in anno Domini! Văd! Pe țărmul dumnezeirii Hristos
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
pieptul deschis În deschisă furtună, cu tine scriu, cu tine mor deodată, călăuză În noapte, mereu, mereu lumină: „Eu nu voi fi eu, Moarte, până ce tu, la rându-ți, nu vei Îmbrăca În oase palide sufletul meu!” Ai vină? Am vină?... Și bucuria mea, rotundă, netroienită, cu fața Întoarsă spre corbul Atenei, cu aripile larg desfăcute spre stele ce mă despart de tine, În noaptea cea mai lungă, azi, 22 decembrie, in anno Domini! Văd! Pe țărmul dumnezeirii Hristos mă-ntinerește
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
fiindcă ne interesează starea națiunii care plătește impozite. Dar, dacă impozitul e numai pentru Văcărit, nu ne mai convine și facem o pro-P.U.N.R. ca să nu mai fie doar ei cooptați. Ce, securiștii noștri să rămână fără posturi? Ce vină au bietele cadre că s au Împărțit: unii la ei, alții la noi?! Că, tot ca să susținem guvernul am făcut-o! Dar noi SUSținem guvernul, Însă guvernul ne ține jos. Și atunci starea națiunii e proastă, ca și casele naționalizate
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Căci Taina-i fără de ‘nceput,/ Din sine pururi naște,/ Doar vălul său e’n absolut,/ Nici ea nu se cunoaște”. La rândul său „Menit e omul de cu zori/ Doar umbre să cunoască”, În timp ce conștiința sa „E-un martor fără vină”. Totuși, În lumea această caracterizată prin finitudine, există o ființă care poate face din absolut (relativ, În viziunea Demiurgului) un reper existențial fundamental. El se numește geniu și reprezintă piscul cel mai Înalt al gândirii și creativității umane. Caracterizarea geniului
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
cu smoală. Și doar de tine mă lipesc În infinitul rece Nu mai exist, dar te iubesc Căci dragostea nu trece. Și îmi vei spune că nu vrei Să mai întorc clepsidra Din infinit să evadezi A mea, e toată vina. Dar vei vedea, că nu mai poți Să mai întorci viața E întuneric și este frig Iar timpul și-a rupt ața. Mereu mă-ntorc la tine... Mereu mă-ntorc la tine Ca val ce țărmu-l spală Și mă zdrobesc
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
în epoca ceaușistă. Și aici orientarea istorică este validată. Epoca învinovățită este, în fapt, într-un fel filistin și pervers reabilitată, potrivit tezei doctrinei și practicii superioare, întinată nu de sistem, ci de intruși strecurați în aparatul politic. Și așa, vina lor ar fi minimă, aproape ca și absolvită, prin recunoașterea bunei lor intenții. Existau destui critici care să urmeze această atitudine, în fond oficială, calificată drept curajoasă, profundă și chiar originală, "filozofică", "materialist-dialectică", marxistă, clarificatoare din punct de vedere politic
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
și ai devenit chiar tu o casă a răului împotriva căruia crezuseși că ești menit să lupți?! O asemenea faptă nu-ți schimbă pentru totdeauna cursul vieții, nu devii și tu, dintr-un ins imaculat, senin, un ins cu grele vini și cu somn întrerupt de coșmaruri? Ba da, mai cu seamă dacă, încă din copilărie ți-ai propus, la îndemnul tatălui tău, să-i iubești pe semenii tăi ca pe tine însuți. (Fragment din romanul Relatare despre moartea mea, în
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
ne-ar putea învăța pe de rost atît de aproape sîntem în carte Am descins din mitologie tu - din istorie cînd zeii erau la apogeu cînd imperiul mustea de glorie în curcubeie nesupravegheate din țări fără hartă stă scara spre vină întind mîinile ca la primii pași Sfîșie iia semințelor să pot fi smulsă din împliniri fără mireasmă! Dacă vraja s-ar risipi în minunea Zodiacului "Imago mundi" a Catedralei din Lausanne să mă lași (împărăteasa Sisi a fost asasinată pe
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
Voiculescu) și a da totodată, prin echivoc, mai multă plasticitate frazei. Cu Lutării, Vasile Nedelciu răsărise, în urmă cu aproape două decenii, ca un angajament încurajator în poezia basarabeană, care însă nu s-a mai realizat. Să fi fost de vină politica, în care căzuse, ca și alți intelectuali de frunte moldoveni, în norocos-fatidicul an 1989, tămăduin-du-l de toate, inclusiv de poezie? La Vsevolod Cernei, poezia este ceva cu totul aparte. Este o poezie care, plictisită de ea însăși, refractară la
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
dimineață când s-o scula? Are în casă doar cizme și ghete cu elastic... Că n-o pleca în picioarele goale?!... Mde! Mai bine va trage trăsura lângă intrare și-o va căra-n ciorapi. La urma-urmei, n-are nicio vină. Până una-alta, se-apucă să-i desfacă bumbii, ușurel-ușurel, grijuliu să n-o trezească. Pentru o clipă, se mulțumi să-i strângă rochia sub bărbie, ca un fular. Odată cu ea se strânse însă și combinezonul, spre mirarea muscalului care
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
flori de leac. Veșnic ne stă-n fire cearta, Blestemata pizmuire Și ne-am cununat cu vrajba, De la Herodot cetire. Mă-ntâlnesc cu toate gândurile mele Mult mai des și Încă tot mai des, mai des. Și nu știu: de vină dacă-s eu sau ele Sau doar timpul care crugul și-a purces. Mi se pun În cale, mi se-mpotrivesc, Mă Împing, m-apasă pe un țărm trecut. Unde-mi ești, tu, viață, când ai tras zăvorul Să te-
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
avocat sau filosof. Scrie: “Filosofia cere capacitate de a gândi sistematic. Or, eu sunt un dezordonat din naștere, destinat să rămână un diletant. Singura mea specialitate e să bat câmpii și să perseverez pe drumuri Înfundate. Încât nu pot da vina pe alții, pentru ce nu am reușit”. O bună parte a ...jurnalului conține Însemnări despre politică, văzută ca un război devastator; cu imoralitatea afișată și susținută nu numai În campanii, ci la scenă deschisă, În parlamente, prelungită În reuniuni internaționale
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]