2,160 matches
-
a transcrierii. Rescrierea aceasta a vieții - la propriu și la figurat - secătuiește și împlinește, într-un dublet pe care îl cunosc și îl experimentează, cu fiecare filă, toți creatorii adevărați. Scrisul fiind cu totul altceva, orice altceva decât o umplere vioaie și iresponsabilă a paginilor albe: Am totdeauna multe lucruri de spus - problema e de a traduce precizia unui gând în precizia unei fraze: operație delicată, plină de riscuri, de cele mai multe ori sortită dacă nu unui eșec total, unui semi-eșec. În raport cu
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
la Concursul Miss Diaspora. între concurente se afla și o tânără de 17 ani, Nadia Salameh, care provenea dintr-o familie mixtă, romano-arabă, și care reprezenta Emiratele Arabe Unite. ,Habipti", cum îi spunea toată lumea (adică ,iubita", în limba arabă), era micuță, subțire, vioaie, dar nu prea luată în seamă până când începea să danseze în stilul țării tatălui ei. Atunci toate celelalte concurente o urmăreau cu multă admirație și o aplaudau întotdeauna. Datorită felului ei de a dansa, absolut autentic și firesc, a și
Orient francofon by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10972_a_12297]
-
a preferat distribuirea unei soprane în rolul Dorabella, de obicei (aș zice chiar totdeauna) atribuit unei mezzo-soprane pentru contrast de culoare de voce mai marcat între cele două eroine, mai cu seamă că ele sunt destul de diferite ca psihologie - una vioaie, veselă, mai dornică de noutate, cealaltă mai gravă, mai înclinată către introspecție. Uzanța, dar și logica sonoră cer ca asamblarea vocilor feminine cu partenerii lor să se facă în tradiționala combinație soprană-tenor, mezzo-soprană-bariton. Mi se poate răspunde că în partitură
Gustul dulce-amar al infidelității by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10889_a_12214]
-
de cei pentru care lectura e una din plăcerile vieții, și de snobii (buni și aceștia!) în căutare de subiecte șic de conversație. Construită cu o alternanță bine gîndită de ușor și greu, de informație și interpretare, de genuri publicistice vioaie (recenzie, anchetă, interviu, reportaj tematic, document comentat etc.), Dilemateca e atrăgătoare atît prin înfățișare (paginație, ilustrație, literă lizibilă, o plăcere de hîrtie), cît mai ales prin conținut: alert fără stridențe și serios fără prețiozități. în nr. 5, centrul de greutate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
duceau lipsă de auditoriu. Mai toți făceam efortul ca, trezindu-ne cu noaptea în cap, să ajungem la facultate la ora opt. A doua bizarerie era legată de înfățișarea acestui profesor de mare clasă. Intra în amfiteatru cu un pas vioi și energic, al cărui ritm contrasta cu înfățișarea trunchiului său încovoiat. O cifoză masivă și ireductibilă, semn al miilor de ore petrecute în scaun deasupra cărților, îi curbaseră coloană toracică și îi împinseseră umerii și linia frunții în față, dîndu-i
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
era amprenta deliciului rezervat rasei superioare în pachetele de biscuiți sau de ciocolată a căror rație era făcută pentru bucuria lor personală, noi întrecându-ne-n cules când cădea vreo firimitură. După război, când portul s-a înveselit cu pavoazele vioaie ale armatelor învingătoare, amprentarea cu Fur die Kriegsmarine ne-a mai descoperit, postum wermachtului, încă un deliciu rezervat rasei lor, din care ne era dat și nouă să ne-nfruptăm. Pentru că celebrul Domn Braia - care ținea pe strada Costache Negri
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
veche românească, de istorie românească, de folclor și de îmbunătățire a stării țăranului. La Iași din pricina caracterului meu neastâmpărat, pornit și sentimental nu era chip să mă dedau lecturii decât pe apucate. Ei, dar îndeletnicirea asta mai statornică și mai vioaie cere să se răsfrângă și în afară, căci din prisosul inimii grăiește gura și prisosul de muncă și de cercetări cere și [i]eșire la lumina zilei. Și până una-alta m-am gândit la următorul lucru. Institutul Minerva editează
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
de fantasme. Este aici un cifru pe care îl vom identifica în obscuritatea tensionată pînă la paroxism a poeziei dezrădăcinatului Paul Celan. Deznădejde amestecată cu revoltă, un fior sumbru convulsionînd gesticulația aparent enigmatică. Deocamdată, fragilul cernăuțean se deprinde cu ritmurile vioaie ale Ťmicului Parisť. Verdeața parcurilor încîntă ochiul, frumusețea fetelor îl înviorează chiar și pe trecătorul apăsat de melancolie. Totul îmbie la neastîmpăr și delectabilă aventură. Și iată-l pe introspectul Paul lecuindu-se, parcă, de amărăciune și intrînd în atmosfera
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
azi verbul a lăsa mă uluiește, cu demnitatea-i translucidă, se-mpreunează în mine, vîrsta rotundă cu vîrsta pătrată timbrul grabei cu timbrul răbdării. Pînă la supărarea ceasornicului îndur zvîcnete sau lăcrimez iubire cu ochii lipiți cîntînd de voi doi vioi, gîndăcei, firea mea nepătimașă se primenește în fel și chip spre a putea îmbătrîni. Astăzi..., melancolie Istoria noastră comună îmbătrînind mă înfrumusețează. Există o splendoare a stingerii luminilor juvenile, plasă de efemeride. Noul farmec personal ți-l deslușesc, irezistibil, în
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]
-
tăcut. Alb mi-e veșmântul și versul cu soare Și ninge cu mine iar pe pământ Parcă-s o floare și-mprăștiu petale, Zăpada iubirii în troiene s-aduc. Zâmbet de stele cules-am în suflet Lumina din astre-i albastrul vioi Cu tâmple senine versul e clinchet, Ce aduce cu sine a iubirii ninsori.. Cluj Napoca, 10 ianuarie 2016 Scrisoarea iernii A scris iarna cu degetul ei alb Un vers pe câmpia de nea îmbrăcată... Brazii din munții înalți i-a pictat
ZĂPEZILE IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373742_a_375071]
-
vise, Chemate, doar, de note muzicale, Și-n tromba simfoniilor astrale, A rătăcit poteca ce-o-ntâlnise? Găsi-voi oare motivarea, Ce aripi îmi creștea în suflet, Când, obosit de-atâta umblet, Îmi combătea inadecvarea? E tânără, e zveltă, e vioaie, E tot în cântecul ce-l fredonez! Doar anii s-au îngrămădit burghez, În prisma timpului, pe-o foaie... Dedicată d-lui Vlaston Ștefan Ascultând Enrique Chia - Un motivo https://www.youtube.com/watch?v=LjKCW2M8ses 04.11.2015 Referință
MOTIVARE... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384709_a_386038]
-
copilul. Femeia ieși din casă strângându-și pe cap baticul. O pofti destul de stânjenită pe Doina în casă. Iertați deranjul, am plecat de câteva ore bune de acasă și ăștia mici nu au astâmpăr. Doina mângâie pe cap un băiețel vioi care o prinse de mână. E cel mic al meu, are șase ani. O pofti într-o cameră curată, cu lucruri țărănești frumos lucrate. Să vă aduc o cafea? Doina gândi, așadar se poartă ca o femeie modernă, atunci de ce
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
uitați până și unii colegi de liceu „dacă nu mai corespundeau”. La ce să corespundă? Nu l-am întrebat. Nu mi-a spus. Rămâneau doar părinții. Ei singuri. Ce fel de viață ați avut, domnule președinte? Îl ascultam, avea vocea vioaie în tonalități cu deschiderea largă a vocalelor. Mai târziu am aflat că nu fusese nici o ipocrizie, o alunecare cât de cât în cele rostite, că ducea el însuși o viață aproape sihăstrită, pe care și-o impusese ca pe un
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
prin care se exprima întregul lui suflet de animal răbdător și credincios. Da, e cam târziu, Rex. M-am uitat la steaua polară. Nu mă aude. E bucuros că i se îngăduie intrarea în hol, în camera de bibliotecă, dă vioi din coadă, se plimbă agitat printre cele două fotolii, birou și piedestalul pe care e așezat bustul lui Cezar la vremea imperiului (așa scrie pe postamentul bustului: „imperator”). În camera proprietarului lumina e aprinsă. O lumină gălbuie de veioză; sigur
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
de timp și de timpuri, a rămas spiritul de FAMILIE, conservat și recuperat tulburător de Matilda Caragiu Marioțeanu în cartea sa. Toma Caragiu s-a născut în 1925, în Grecia, în orășelul Hrupiști, Argos Orestikon. “Toma a fost un copil vioi, căruia îi plăcea să repete cuvintele, propozițiile, să apese pe ce e mai important - au venit cămilele, mamă, au venit cămilele.” Un semn pentru ceea ce urma să devină? Se întreabă sora lui, Matilda, autoarea cărții. Cine poate ști? Copil, adolescent
Ochii lui Toma () [Corola-journal/Imaginative/13626_a_14951]
-
ANOTIMPUL FLORILOR Mingea de aur strălucește sub norii de bumbac aducândune în dar primăvara. Păsărelele ciripesc un cântec vioi. Fluturii zboară deasupra macilor însângerați. Dumbrava înmiresmată de parfumul florilor atrage mii de albinuțe harnice. Un fluturaș vesel, ce poartă pe aripi toate culorile curcubeului, se învârte fermecat pe deasupra livezilor înflorite. Caută cu nerăbdare un prieten cu care să se
Anotimpul florilor. In: Alabala by Munteanu Florentina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_710]
-
prea ți-a plăcut școală, așa-i? Răspuns: Ba mi-a placut, da’ nu pot să zic că n-am simțit o mare ușurare când s-a terminat. Virgil: Ce o să te faci când o să fii mare? Răspuns: O bunica vioaie și amuzantă, sper. Relu corcodelu: ce ai vrea să faci în ultima lună de viatza? Răspuns: Nu m-am gândit. Nu-mi place să mă gândesc la moarte. Badmf: Pe un blog sunt 20 de comentatori. dacă împușc unu’, câți
M-ați întrebat, vă răspund! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19045_a_20370]
-
bătând din clopoțel : -Veniți cu bucurie, să vă-nveselesc nițel ! Un pâlc de viorele-n verdele din luncă S-a îmbrăcat de-a primăverii gală, In catifea cerului-nveșmântate cu viață, Zâmbesc luminii, dis-de-dimineață! -E iarăși, primăvară! Șoptește o brândușă, Ridicând vioi spre soare privirea-i grațioasă, Salută pădurea cu parfum și voce delicată Deschizându-i petală galben, mov și albă. -Iubiți vestitorii: brândușe, ghiocei si ... Citește mai mult Pământul e incă stăpânit de-o albă iarnă,In ghiocei se vor preface
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
putere bătând din clopoțel : -Veniți cu bucurie, să vă-nveselesc nițel ! Un pâlc de viorele-n verdele din luncăS-a îmbrăcat de-a primăverii gală,In catifea cerului-nveșmântate cu viață,Zâmbesc luminii, dis-de-dimineață!-E iarăși, primăvară! Șoptește o brândușă,Ridicând vioi spre soare privirea-i grațioasă,Salută pădurea cu parfum și voce delicatăDeschizându-i petală galben, mov și albă.-Iubiți vestitorii: brândușe, ghiocei si ... Abonare la articolele scrise de gabriela docuță
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
Vreau discreție. (îi face cu ochiul) Nici un cuvânt... Ne-am înțeles? - ...Înțeles, să trăiți! - O lași moartă, că-i face rău. (mică pauză) Doar știi că nu suportă conița... de-al de-astea... cu boli (pentru el) necunoscute. - Știu, (mai vioi) să trăiți! (pentru el) Cum să nu știu!... - ...Ce blestem!... Mare blestem pe capul lui... Parcă prevăd (începe să-și pună lucrurile în valiza) că-l reformează și... unde mai găsesc eu un oltean de ispravă ca el? (din ce în ce mai slab
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
de pe traseu, personajul binecunoscut în lumea artei Dumitru Popescu, până la cochetul său spațiu de creație în inima orașului. Vara, ținuta-i e mai lejeră, dar sobrietatea, chiar și fără beretă și paltonul negru, rămâne aceeași. Doar pasul parcă e mai vioi, poate pentru că acolo, în atelier, la mansardă, mai aproape de lumină și libertate, îl așteaptă chipurile familiare ale personajelor de pe simeze, create în decursul anilor, dar și penelurile, șevaletul, culorile și acea plăcută emoție proprie doar artistului care creează valori. Sunt
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
ca în poveste Au fost toate invitate. Noe a venit și el, Cu o arcă de lumină Să vezi cerul din priviri Și bunicii se tot miră... Când petrecerea e-n toi, Somnul picură pe gene Unde-i Piciul cel vioi? Îl îmbrățișează Ene! Păturica cea pufoasă O alintă-n mângâieri, Cât de pură și frumoasă Ești copilă-n primăveri! 22.10.2016 foto arhiva personală Camelia Cristea Referință Bibliografică: Un grăunte... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123
UN GRĂUNTE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384903_a_386232]
-
viscolită, Cum, și vremea o fi smintită..? Vine fulgul de ploaie tare Și cu putere se prăvale, Iar pe față de pică -înroșește Și în bălți ea clipocește.. Dar, de-i părul un pic zburlit, Iar trupul cam gârbovit, Sufletu-i vioi și ce cântă iară, Că ne-ndoios e.. a noua oară.. De nouă ori de-o mie zece, Sufletu-mi și el clipocește, Zburlit un pic și el,da neefemer Căci zâmbetul, îi e-n rever.. Referință Bibliografică: gându-mi zburlit
GÂNDU-MI ZBURLIT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384961_a_386290]
-
Stilul lui Nae Ionescu era direct și ținea de oralitate. Cursurile sale erau mult mai impresionante vorbite, decât scrise. Știa să electrizeze audiența (foarte numeroasă de altfel). Știa însă la fel de bine să faca acest lucru și în scris, în limbajul vioi și incisiv al ziaristului. Era recunoscut pentru originalitate și pentru articolele sale sarcastice ori fulminante. Stilul său se remarca prin lipsa de emfază și prin simplitate. Încă de la primele articole din Noua Revistă Română se observa siguranța de sine, concentrarea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
mira de faptul că generația pe care a patronat-o este unică prin anumite trăsături din care amintim: ancorarea în spiritual, descoperirea religiozității și a Ortodoxiei în special. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără un om atât de vioi, pătrunzător și fecund ca Nae Ionescu. Deci putem spune că Nae Ionescu este singurul filozof sau metafizician prin excelență creștin, pentru care tot ceea ce, istoric, dogmatic, patristic, cultic, reprezintă creștinism ortodox, are o valoare absolută și este adevăr absolut. Astfel
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]