643 matches
-
realitate își urmăresc interesul, căci drumușoarele și stâncile și peisagiul fac parte din pânea cea de toate zilele a oamenilor din partea locului. Femeia de care vorbesc, bine îmbrăcată și cu înfățișare de târgoveață onorabilă, după ce adunase uscăturile de pe acel loc viran, tăia cu un fierăstrăiaș de mână crengile mărunțindu-le. Bucățelele acestea le așeza într-un paner frumos pe care femeile de aici le poartă în spate cu niște curele trecute pe după umeri. Panere frumos lucrate din mlajă, în forma unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
distracție. Nu părea să facă lucrul, în orice caz, din sărăcie. Mai degrabă din spirit de ordine și economie. Uscăturile acestea reprezintau o valoare; probabil că se plătește pentru strânsul lor o taxă. Faci un bine public, curățind un loc viran; faci o economie în gospodărie și, în același timp, un sport folositor sănătății. Doamna aceea, cu fierăstrăiaș și cu mănuși de piele pe mâini, nu făcea desigur un lucru rău. Sunt țări, unde așa ceva ar înfățișa o stare de mizerie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mai ales prin femeile care îngrijeau de unele morminte, reușesc să capăt unele informații, după ce le captez încrederea. Sunt condus la parcela în care au fost înmormântați deținuții politici, respectiv într-un colț al cimitirului, de unde se întindeau spații virane, iar închisoarea se profila, departe, peste acest câmp. Mi se spune că cei morți în închisoare erau aduși direct peste câmp și numai în timpul nopții. Gardul de sârmă al cimitirului era atunci desfăcut pe o anumită porțiune, pentru a îngădui
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
caii, când ai în față vechea fabrică Nicolina, la un moment aniversar (se împlineau atunci 80 de ani de activitate) ? După alți 50 de ani, prologul acesta ar suna complet diferit. Trecătorii grăbiți văd, în spatele Pieței agroalimentare Nicolina, un teren viran. Cei tineri trec nepăsători și doar cei trecuți de prima tinerețe se opresc de multe ori, privesc în gol, iar uneori o lacrimă stingheră scapă din strânsoarea pleoapelor. Sunt printre cei puțini ce își mai amintesc de perioada de glorie
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
prin intermediul interlocutorilor, să revedem ucenicii la practică, halele „duduind” de activitate, utilajele pregătite pentru export, să descriem sărbători oficiale și să reconstituim „interminabile” ședințe de partid. O lume complet nouă pentru tinerii mei colaboratori, care au aflat că pe terenul viran de lângă școală a funcționat cândva o uzină - poate una dintre ele mai importante ale industriei ieșene - că liceul în care ei învață, cândva, îi pregătea probabil pe cei mai buni meseriași din țară. Din punct de vedere științific, proiectul a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
căii ferate Crasna-Huși, după 1890 a crescut suprafața orașului spre nord-vest, orașul dezvoltându-se, în continuare, în zona Gării. Extinderea teritorială a orașului Huși, până la Dobrina, s-a făcut în mod haotic, o suprafață mare de teren continuând să fie viran. La sfârșitul secolului al XIX-lea, județul Fălciu era împărțit în trei ocoale: Podoleni, Huși și Mijloc. Județul avea 72 comune rurale, din care 65 sate și 6 târguri (Urdești, Fălciu, Hoceni, Drânceni, Răducăneni și Docolina), 1 comună urbană - Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Fălciu, cu 22 comune, 2 târgușoare și 44 sate. În total, județul avea: 4 plăși, 1 oraș, 7 târgușoare și 159 sate. Orașul Huși se întindea pe o suprafață de 450 ha (plus 3.470 ha vii, livezi, locuri virane). Cuprindea 2.300 de case și 52 de străzi (350 ha). Existau următoarele străzi: Ștefan cel Mare, Ion C. Brătianu, Dabija, C. A. Rosetti, Carol I, Cuza Vodă, Târgul Făinei, Husul, Ion Vodă cel Cumplit, Veniamin Costachi, Călărași, Episcopiei, Ghica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de o amendă de 3 000 lei datorați pentru insulta unui funcționar german. Se duse pe jos foarte greu, căci trăsura îi fusese luată, ca toate trăsurile din București, care au fost grămădite în strada I.C. Brătianu pe un loc viran. Caroseriile elegante Lohner, Marius, Bevallete, după trei zile de ploaie și ninsoare, au fost expediate în Germania.]( Ediția I, 1937, p. 92.) Obrăznicia germanilor creștea în fiecare zi, acum se succedau întruna la noi și la Mariuța. Dânsa, cu îndârjire
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și cu zloată, cuprinși ca de o dulce sfâr șeală la gândul fetelor fără mofturi și frământați tot drumul de acea diaree proprie marilor senzitivi și care ne obliga, până să ajungem, la dese popasuri de ușurare pe toate locurile virane și prin ganguri. Dar nimeni și nimic pe lume nu ne mai putea Întoarce din cale și nici măcar teama de boale lumești (pour un plaisir mille douleurs, spune Villon), pe care fiecare dintre noi le-am luat abia târziu de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu s-a oprit, ci a continuat să pășească alături de el încă vreo câteva zeci de metri, până la capătul străzii. Acolo și-a luat la revedere și a făcut cale întoarsă. Nu înainte ca el, zărind peste drum un loc viran unde crescuseră ghiocei, să culeagă câteva fire și să i le dăruiască. În seara aceea, în patul lui din baraca de la colonie, tata nu a putut să adoarmă. Recapitula evenimentele zilei într-adevăr formidabile: aflase vești despre cei de-acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
băieții de la Liceul Roman Vodă, și schimbam priviri, zâmbete, saluturi și chiar bilețele. R.P. Ce parodii ar fi scos Topîrceanu dintr-un asemenea material... A.R. Fără îndoială. Iar marea distracție mare era iarmarocul din luna august. Pe un teren viran din afara orașului, se instala un bâlci itinerant. Circul cu clovni care ademeneau lumea, barăci cu tot felul de curio zități - femeia cu barbă, cel mai înalt om, cel mai pitic pitic -, tarabe de tras la țintă unde se ofereau premii
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
decât aproape numai la lucrurile sau aspectele dispărute. Drumul de la gară până în centru nu oferă nimic deosebit; el e făcut dintr-o uliță mărginașă, cu case mici, cu curți mari, cu cârciume scunde, cu depozite de lemne și cherestegii. Loc viran acolo unde se înalță azi clădirea vămii; curți și grădini acolo unde se ridică multe dintre actualele clădiri. Singură în așezarea aceasta așa de orientală, casa Negruzzi (unde până acum câțiva ani au funcționat serviciile poștei centrale), masivă, greoaie, străină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
acestea fuseseră prinși ca o insectă într-o pânză de păianjen. Odihnească-se în pace! C. Avertisment Acum își aminti Carlina prin câte trecuse când expuse marfa adusă din țară spre vânzare întrun loc nepermis de autorități. Era un loc viran în apropiere de gara din Solnok. Aici se adunau vânzători ambulanți săși vândă mărfurile rămase nevândute din piețele autorizate. Era un loc prielnic unde își puteau completa profiturile și chiar cumpărăturile. Copacii din împrejurimi aveau circumferințe enorme și aproape aceeași
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Haret nr.98 cu o suprafață teren clădit 248,32 mp și teren neclădit 1788mp887. Comunitatea evreilor mai deținea un număr de șase imobile, cu drept de proprietate prin testament, sau drept de proprietate prin act de vindere-cumpărare, un teren viran pe o suprafață de 695 mp, două cimitire și 22 de sinagogi. În baza legii de expropriere a imobilelor urbane evreiești din 17 martie 1941, conducerea Comunității a primit o somație pentru a ceda sediul Comunității din str.Al.I.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
trei camere pe o suprafață clădită de 71 mp (act de vindere cumpărare nr.89 din 1931); imobil Abramovici din str.Steaua nr.15 cu trei camere (act de vindere cumpărare nr.245 din 1941 înregistrat la Tribunalul Dorohoi). Terenul viran în proprietatea comunității era în str.Subl.Poplinger, avea o suprafață de 695 mp, era prevăzut pentru construcția unui templu. 250 Tribunalului Dorohoi, s-a dat somația nr.13186 a Centrului Național de Românizare, pentru predarea imobilului nostru din str.Al.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
suburbii pe care le-a construit În Ierusalimul de Est. Sosește cu autobuzul galben aparținând municipalit)ții, Însoțit de câțiva specialiști (În domeniile horticol, sanitar, recreativ), că s)-ți arate parcurile pe care le-a creat peste tot În locurile virane. S-a amenajat un parc chiar și pentru nev)z)tori, cu ț)blițe inscripționate În Braille, pentru a descrie peisajul și plantele. El Însuși gr)dinar, pare s) cunoasc) fiecare tufiș din oraș. În plus, Îi știe pe toți
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
când am făcut o cursă cu el (Sf. Vineri, stația de plecare, mai era în picioare), am rămas uluit, copleșit, siderat: ceea ce zăream întrecea cu mult cele mai rele așteptări. Cât puteai cuprinde cu privirea se întindea un uriaș teren viran, un fel de Hiroșima curățată de dărâmături. Era un peisaj neverosimil, parcă de pe altă planetă sau... de pe altă lume. Poate de aceea am și încercat atunci sentimentul că eu de fapt am murit și doar mă întorc după un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
că ni se mărise familia cu încă un flăcău. Cornelius. Oamenii din sat erau liniștiți și săraci. Cei mai mulți erau căruțași. Își trimeteau copiii la școală numai la insistențe și nu toți. școala și primăria erau pe deal, deasupra unui loc viran mare de unde, atunci când ploua tare și veneau șuvoaie, ieșeau din pământ cranii și oase omenești. Toate craniile erau sparte, probabil că fusese vre-un cimitir de război acolo. și câte seminții o fi amestecat pământul acesta românesc mereu strecurat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Produc Cabale pentru cluburi restrânse și stâmbă din nas la orice ispită de mundanizare a obiectului lor de studiu. Întreținem o societate care se justifică prin frumusețile naturii și niscaiva bijuterii ale gândului. Între cele două, spațiul civilizator rămâne teren viran. Cultura eseistic-autofagă, cercetarea cu dosul la punctele vulnerabile ale vieții sociale și lecțiile de dragul informațiilor se apără de civilizație cu aceeași forță ca și natura. Între timp, reflectăm adânc la ingratitudinea politicii europene care ne situează în anticameră pe durată
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
1979, după ce fusese avariat în timpul cutremurului din 1977. Strada care desparte Grand Hotel de Librăria Socec 105 nu fusese deschisă, iar Librăria Socec era instalată într-o prăvălie cu mult mai mică, cu intrarea pe Podul Mogoșoaiei. În locul marelui loc viran unde astăzi se află cinematograful Colos 106 erau, pe vremea aceea, un șir de case cu prăvălii. În stradă, lângă un șir de uluci, erau instalate două dulapuri cu cărți ale anticarului Leon Alcalay. Acolo l-am cunoscut, stând toată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de aripa veche, din stânga. Construcția actuală a palatului, datează din anii 1930- 1937. deschisă strada care desparte Palatul de Hotel Imperial.116 Tot spațiul pe care se ridică astăzi Hotelul Imperial, casa Wappner și casa Stelorian, era un mare loc viran și în fund o casă, măricică pentru vremea aceea, unde era instalat un institut-pension de băieți numit Codreanu. Hotelul High-Life nu era clădit. Casa de alături în care se află magazinul Leonida nu era. Era o altă căsuță cu un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai întâi casa colț cu str. Carol, unde este instalat biroul Casei Pathé. Pe locul unde este clădit Palatul Poștelor se înălța o imensă construcție de lemn a Circului Suhr. Mai târziu, circul a fost dărâmat, iar locul a rămas viran purtând numele de Piața Constantin-Vodă.127 Alături, colț cu str. Carol, un șir de prăvălii mărunte, evrei cu mărun țișuri și o cunoscută berărie, mi se pare berăria „La Carul cu bere“128. Într-o bună di mineață, în localul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șase metri din fața Ministerului de Finanțe 154; casele d-lui Ion C. Grădișteanu 155, casele de alături ale d-rului Tomescu 156, liceul Sf. Gheor ghe157, casele d lui Mișu Cantacuzino 158, casele d-rului Demostene. În locul tuturor acestora erau fie locuri virane, fie vechi căsuțe, aproape niște ruine. de Marsillac, care își avea locuința în apropiere, în casa Resch, „promenada preferată a oamenilor liniștiți și a copiilor“ (Marsillac, Bucarest, p. 59). 152. Construcția Ateneului Român, ridicat din inițiativa lui Constantin Esarcu, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Mihai Viteazul, aici a fost amenajată grădina Academiei (sau a Univer sității), care se întindea până către palatul Suțu (azi Muzeul Municipiului București). Prin 1872, când Bacalbașa sosește în București, în fața Universității se întindea într-ade văr un mare loc viran; acolo unde e azi statuia lui Gh. Lazăr creștea porumbul, iar lângă gardul palatului Suțu se aflau două case țărănești. 170. Clădirii universității bucureștene i s-a adăugat o nouă aripă, către strada Academiei, construită între anii 1914 și 1923
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
antreprenorul tunelului de sub Pasagiul Român, care a transformat-o în casă cu odăi mobilate, mai ales pentru uzul femeilor galante. Grajdul acestor case a devenit, mai târziu, tipografia Gr. Luis, iar magaziile - barăci pentru vânzători de fructe etc.182 Locuri virane, mici căsuțe urmau mai departe, dar toate, fără excepție, afară de două singure, în fața Ministerului de Interne, au fost înlocuite cu timpul. Strada Academiei a fost aproape toată prefăcută. Strada Paris, pe atunci strada Doamnei, a suferit și ea o radicală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]