1,121 matches
-
rămas nicidecum limitate între granițele impuse de timp și de spațiu; omenirea a nutrit dintotdeauna visul unui DINCOLO, al unei lumi diferite de realitatea terestră, loc al extazelor și al viziunilor necorporale. Acest vis își are istoria sa, precum tărâmul visat - geografia sa.” (Liviu Pirtac) Mereu - de când mă știu - am fost o fire curioasă, neadaptabilă explicațiilor banale date de oameni de știință incompetenți, mult prea legați de planul material, pentru a o înțelege pe cea non-materială. M-a pasionat orice care
TANATOLOGIA, O PARA-ŞTIINŢĂ CARE DOVEDEŞTE TINEREŢEA VEŞNICĂ ŞI VIAŢA FĂRĂ DE MOARTE (PARTEA A UNSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368973_a_370302]
-
Și nu știu ce să mai fac? Ne mai știind ce e cu mine. Minune când privesc la stele, Visând la aventuri astrale, Văzându-te pe tine printre ele, Conturându-te în linii ireale. Dar nu-i minune când ești Lângă mine visată închipuire, Îmi pari frumoasă ca-n povești Și sunt plin de fericire. Câmpeni 1965 Referință Bibliografică: CARE-I MINUNEA? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2012, Anul VI, 04 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte
CARE-I MINUNEA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369055_a_370384]
-
în care practic și stau, asistă, sunt parte a călătoriei, nu numai pentru că stau la propriu în barcă, ci și aceia care pot devenii, dacă prin mijlocul acela de transport enigmatic - numit barcă, vor ajunge la destinație pe tărâmul mult visat. Acolo unde la un moment dat se asociază tărâmul visurilor cu Viața de Apoi, cu Veșnicia, dar pentru care trebuie să suporte ei necazurile tuturor călătoriilor pe care neapărat trebuie să le parcurgă pentru un astfel de scop ce pune
JUCATĂ LA TEATRUL EVREIESC, PE DATA DE 14 MAI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370799_a_372128]
-
o filosofie de viață, o întreagă antropologie exemplificată prin fapte, acte și exemple vii. - Transpuneri diverse a spectatorului în migrant, dar și invers resugerarea de a redevenii spectatorul care prin empatie a învățat lecția; - Trecerea mării și ajungerea pe tărâmul visat, sugerează ajungerea la un nivel superior de înțelepciune - după cum se pleacă dintr-un loc al riscurilor de tot felul, al nevolniciilor și sărăciilor, echivalează pentru spectatorul ce și-a învățat astfel lecția - Iluminare, chiar Înviere...! În orice caz un spectacol
JUCATĂ LA TEATRUL EVREIESC, PE DATA DE 14 MAI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370799_a_372128]
-
îl cultivi după anumite așteptări și ai roadele pe care le-ai prevăzut, poate că nu 100%, ceea ce ar fi și imposibil, dar măcar acolo peste un 70%. La mine n-au fost roadele cele așteptate, n-au fost cireșile visate, merele prevăzute.. chiar dacă mă puneau să cânt pe meleaguri iluzorii, virtuale, avânt nesimțit aveam și necunoscut. Și, totuși, recunosc astăzi la o distanță de timp că la vremea ceia m-am asociat cu cultura clasică rusească și cea ucraineană datorită
MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU UN INTERVIU ! (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371018_a_372347]
-
sunt puși în funcții care urmează vechea lor învățătură atenți doar la măriri prioritare și cu minciuna spusă abil,din gură Dar cine crezi că va putea vreodată să asaneze tot ce-i rău în țară? Vom regăsi elita mult visată Ce dă speranțe aici și nu pe ,,afară” ?! Referință Bibliografică: Cloaca / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1805, Anul V, 10 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CLOACA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369840_a_371169]
-
alte mangafale, care le satisfac cele mai fantastice capricii și cele mai rar întâlnite pofte. De fapt această înaltă poftă de mărire este atât de mult, atât de veche și atât de des prețuită în rândul Clerului. Accesul la meritele visate, iată meritocrația, noțiune nomică demagogiei, imposturii, parvenirii, îmbuibării, slugărniciei. Accesul la preamărire, iată meritocrația guvernării, care impune un regim totalitar prin stârnirea poftelor, a ambițiilor, a patimilor de tot felul. La un moment dat se poate vorbi în termeni proprii
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
și cât de cald e la voi, Și dacă soarele vostru e tată târziu Să-mi spui dacă-al nostru e vrednic de fiu, Să scriu asta voi! - Fii binevenită fată româncă ! Dacia noastră i-a voastră credință, Că noi visat-am cu ochii deschiși biruință, Iar Burebista trimise anii la muncă Și Decebal rege cugetă o poruncă Să-i știți referință! Ce primitivi eram când ne-am pornit spre voi! În dragoste și-n pumni aveam toată tăria; Așa-am
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
un bătrân iudeu pe care l-am cunoscut bine și de care am auzit că murise. Era un om devotat credinței sale. Deși în odaie era întuneric îl puteam vedea foarte bine pe bătrân căci era luminat la chip. -N-ai visat cumva Hasim? -Eu cred că nu, mărite procurator. Iată ce s-a întâmplat: M-am trezit dintr-o dată simțind ceva lângă mine. Deși stinsesem orice lumină camera mea era luminată. M-am răsucit în așternut și o voce mi-a
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
și cât de cald e la voi, Și dacă soarele vostru e tată târziu Să-mi spui dacă-al nostru e vrednic de fiu, Să scriu asta voi! - Fii binevenită fată româncă ! Dacia noastră i-a voastră credință, Că noi visat-am cu ochii deschiși biruință, Iar Burebista trimise anii la muncă Și Decebal rege cugetă o poruncă Să-i știți referință! Ce primitivi eram când ne-am pornit spre voi! În dragoste și-n pumni aveam toată tăria; Așa-am
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
526/527). Se observă la poeții europeni că nu toți percep și simt edenul în acelaș mod și sens. Dacă pentru unii este spațiul fericirii supreme ,pentru alții este efortul intelectual și fizic care ,în final,creează euforia paradisiacă mult visată. Poezia europeană prin reprezentanții ei de seamă proiectează ființa omenească între lumina paradisului și întunericul iadului,ca beznă a neputinței, acestea fiind cele două dimensiuni extreme ale veșniciei și infinitului. Insă de la începuturile ei poezia europeană își are originile în
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
evidentă dintre frumosul natural și frumosul artistic realizat cu totul independent și sincronizat adeseori cu urâtul natural, ne duce cu gândul la eden.Platon spune că poeții crează fantome,și nu realități, fapt ce ne duce cu gândul la edenul visat,iar Heidegger spunea:Poezia își creează operele în cadrul limbajului și le creează din materia limbajului,tocmai această materie construiește edenul poetic. In secolul XX,la noi,au văzut lumina tiparului multe lucrări ce au abordat diferite aspecte și probleme ale
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
de reviviscență miraculoasă,această simbioză crează mitul mării ce se suprapune peste eden:Adă-mi tu planeta care te conduce/acolo unde blonde transparențe răsar/și ziua -ntreagă să răsfrângă, în oglinzile- albastre/adă-mi floarea-soarelui înnebunită de lumină. Planeta visată este edenul iar,pe când înebunită de lumină este metafora care coboară peste noi extazele solare ale poetului Jorge Guillen,din aceeași generație cu Montale.In timp ce la Montale edenul este lumina,luată ca înțelepciune,la T.S.Eliot edenul este
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe,viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină,pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul Nobel, născut în Triest,este un poet al dramelor ascunse,(putem să-l asemuim cu Bacovia),găsește edenul în înserarea Europei,sau,mai degrabă,în valoarea propriei biografii,fiindcă nimic nu te odihnește de viață
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
următorilor ani pe care-i mai trăiește,după 1919,când a scris versurile citate.După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este convins că”adevărurile”pe care le aflase de la comuniștii sovietici contraveneau realității.La înapoiere,se simte tot mai bolbav și edenul visat îl găsește în “universul”absintului și al votci. Este tot mai bolnav sufletește și trupește.Pentru el edenul nu mai există,dar îl reconstruiește,așa cum îl înțelege,în poezia Moscova cârciumărească,o capodoperă a poeziei europene.La fel ca odinioară
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
lucru care moare/ Fără ca-n mine să rămână viu.Imaginea omului nu este un lucru etern,cum nici Orașul din insula/scufundată în inima mea, /nu este etern, fiindcă edenul pentru poet este o bucurie ce o dezleagă de arborii visați.Poetul suedez Artur Lundkvist descifrează edenul în triumful deplin al tuturor energiilor disponibilităților umane:In viața noastră a pătruns ceva nou//îi zărim prin mulțime sclipirea/și trebuie să-l căutăm ne-ncetat.Starea aceasta de euforie este momentul edenic al
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SPRE PORTUL VISAT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului SPRE PORTUL VISAT Oare filosofez degeaba și-n neant? Eu caut culmi unde nu le pot întrezări, Căutând un vârf pe muntele înalt, Ce se
SPRE PORTUL VISAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369465_a_370794]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SPRE PORTUL VISAT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului SPRE PORTUL VISAT Oare filosofez degeaba și-n neant? Eu caut culmi unde nu le pot întrezări, Căutând un vârf pe muntele înalt, Ce se ascunde-n nori, dar nu îl pot zări! Original e totul și totul inedit, În căutare sunt și
SPRE PORTUL VISAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369465_a_370794]
-
genunii, Întrevedeam sfârșitul în liniști abisale. Atunci a izbucnit un strigăt care, A detunat să-mi rupă coardele vocale, Simțind în fiecare val o dulce alinare, Și mângâieri în ale vântului rafale. Baia de Arieș 1964 Referință Bibliografică: SPRE PORTUL VISAT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1775, Anul V, 10 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SPRE PORTUL VISAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369465_a_370794]
-
nopțile de Sfântul Gheorghe amatorii de comori, mai stau la pândă să vadă pe unde mai ”joacă” banii și, a doua zi, înarmați cu lopeți și târnacoape, sapă cu frenezie în speranța că doar - doar vor da de comoara mult visată și astfel, vor reuși să alunge sărăcia aciuiată de atât amar de ani prin gospodăriile lor. Seara, se întorc acasă obosiți, convinși că nu au nimerit locul, dar cu speranța că la anul, de Sf. Gheorghe, să fie mai norocoși
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
cenușă ai în oase. Cum uitării să dai cerul ce se pierdea-n sclipiri? Martor ce ne-a fost alături, parte din frântele-amintiri. Îmi construisem aripi, cu tine-n zbor să plec, Plecat-ai fără mine, ca un copil bezmetec. Visat-am la iubiri de pescăruși, ce-n zări se pierd, Azi singură-s pe drum, îngândurată merg. La pieptu-ți ieri mă protejai, sub minunata-ți aura, Lăsatu-m-ai ca pe o cârpă, o ciudată centaură. Referință Bibliografică: Centaura / Maria
CENTAURA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370674_a_372003]
-
mele Mai că se-neacă ziua-n noapte, Minutele, ca poame coapte, S-atârnă-n luturile grele. Puzderii, gânduri alungate, Cu praf de stele-amestecate, Spre anotimpuri minunate Le cară spiriduși pe spate... În suflet, burdușite de milenii, Ca-n buzunare am curcubeiele visate. Referință Bibliografică: CARUSELUL METAMORFOZELOR / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1589, Anul V, 08 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CARUSELUL METAMORFOZELOR de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369639_a_370968]
-
vise trasformate în dorinți. Sunteți greierii cântători ai lumii ce vine. Sunteți furnicile dătătoare de hrană. Sunteți cocorii zburând în înaltul cerului susținând comoara viselor deslănțuite și doritoare de o nouă întruchipare. Sunteți frumusețea ființelor vii, creatorii zilei de mâine. Visați copii. Visați tineri. Visați și voi maturii încă înflăcărați de forțele vieții, visați cu toții. Fără visele voastre sunteți mașini, gata de execuție. Gata de mișcare. Gata de a distruge. Vă vreți unelte oare, mașini conduse de șuruburi și manete, sau
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]
-
în dorinți. Sunteți greierii cântători ai lumii ce vine. Sunteți furnicile dătătoare de hrană. Sunteți cocorii zburând în înaltul cerului susținând comoara viselor deslănțuite și doritoare de o nouă întruchipare. Sunteți frumusețea ființelor vii, creatorii zilei de mâine. Visați copii. Visați tineri. Visați și voi maturii încă înflăcărați de forțele vieții, visați cu toții. Fără visele voastre sunteți mașini, gata de execuție. Gata de mișcare. Gata de a distruge. Vă vreți unelte oare, mașini conduse de șuruburi și manete, sau vreți să
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]
-
dătătoare de hrană. Sunteți cocorii zburând în înaltul cerului susținând comoara viselor deslănțuite și doritoare de o nouă întruchipare. Sunteți frumusețea ființelor vii, creatorii zilei de mâine. Visați copii. Visați tineri. Visați și voi maturii încă înflăcărați de forțele vieții, visați cu toții. Fără visele voastre sunteți mașini, gata de execuție. Gata de mișcare. Gata de a distruge. Vă vreți unelte oare, mașini conduse de șuruburi și manete, sau vreți să fiți culorile florilor, încălzite de rasele de soare și purtătoare a
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]