985 matches
-
În fugă prin placarea pe flancuri a vânatului, până În locuri Închise, unde se repede la gâtul prăzii, o trage În jos și o doboară la pământ, În timp ce celelalte exemplare din haită o sfâșie mai Întâi la burtă și Îi scot viscerele pe care le devorează cu nesaț, cu o voluptate sălbatică. Când vânatul este mare, nu pleacă până nu sunt sătui, după care se odihnesc și dorm aproape de cadavru sau la distanță de el, Întorcându-se, invariabil, la locul faptei, după ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În care devorează vânatul, se poate lesne constata că este, totodată, și vegetal, fiindcă mai Întâi, ca și lupul din sălbăticie, Îi suge sângele, după care desface stomacul din care consumă conținutul compus și din materie vegetală, continuând apoi cu viscerele (rinichii, inima, plămânii, ficatul), iar carnea și oasele le consumă la urmă. Digestia la câine are loc În exclusivitate În stomac, unde se formează chimul alimentar, pe baza alimentelor consumate și a sucurilor digestive. În urma digerării chimului are loc un
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
creștere, Întreținere și sănătate. Important este să știm care sunt alimentele care pot asigura substanțele nutritive necesare organismului câinelui În diferite etape de dezvoltare sau stare fiziologică. Din practica hrănirii câinelui-lup se cunoaște că: alimente precum carnea, făina de carne, viscerele și ouăle conțin cele mai multe proteine; untul, carnea grasă și laptele conțin multe grăsimi; cerealele (orzul, porumbulă și legumele conțin hidrocarbonate (zaharuri). Totodată, fasolea, mazărea, ouăle, laptele sunt surse de vitamina A, iar vitamina D se găsește În carnea de pește
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu prioritate, ventilația bazelor plămânilor, precum și cea mai bună distribuție intrapulmonară a aerului. Tot diafragmul este acela care are o importanță cu totul deosebită în favorizarea circulației venoase în retur, momentul de inspir, prin presiunea activă ce o exercită asupra viscerelor cavității abdominale, determinând fenomenul de aspirație toracică. Educarea si reeducarea respiratiei costale se realizează simetric prin mișcări de inspir cu extensia coloanei vertebrale dorsale, urmate de expir cu trecerea ei, progresiv, în flexie. Efectuând inspirul cu flexia laterală, alternativ dreapta
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
SIDA), obezitatea, subnutriția, infecțiile sistemice Spitalizarea prelungită Tipul de intervenție chirurgicală, conform claselor de contaminare Altemeier (tabel 10.1) Tabel 10.1 Riscul INC după clasele ALTEMEIER Tip de intervenție chirurgicală Risc INC Clasa I chirurgie “curata” (fără traumatisme, inflamație, viscere tubulare, plăgi aseptice) 5% (ABP-)**; < 1-2% (ABP+)* Clasa II chirurgie cu contaminare minimă (orofaringe, tub digestiv superior, cai biliare, cai respiratorii, aparat genital) 5-10% (ABP-); < 2-5% (ABP+) Clasa III chirurgie cu contaminare (traumatism deschis< 4 ore, chirurgia căilor biliare și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mai cu seamă raporturile sale posterioare, care învecinează organul cu vasele cele mai importante din organism, aorta, vena cavă inferioară, vena portă, ca trunchi, dar și cu carefurul formării acestei importante vene, precum și cu venele care formează porta, cu alte viscere pe care le vom arăta la raporturile posterioare ale pancreasului. Dacă abordul pancreasului ridică deseori probleme, datorită celor expuse, manipularea organului, secțiunea acestuia, dar îndeosebi sutura lui, pot pun la grea încercare pe cei mai iscusiți tehnicieni. Aceasta cel puțin
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
care efectuează o duodenopancreatectomie cefalicălărgită, extipînd concomitent și rinichiul drept la un bolnav cu cancer de pancreas drept invadant, cu rezultat deosebit de favorabil. în concluzie, nu ne rămîne decît să cîntărim cu mare responsabilitate operațiile lărgite asupra cancerelor primitive ale viscerelor abdominale invadante în organele vecine, operații care să aibă ca singur scop mărirea duratei vieții bolnavilor, supraviețuire care să se facă și în condiții cît mai omenești. Dr. Alexandru Ionescu Capitolul I ANATOMIA CHIRURGICALĂ A PANCREASULUI Pancreasul este o glandă
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
splina, după cum vom vedea. Generalități Chirurgia pancreasului este anevoioasă din mai multe puncte de vedere, din care am selectat cîteva, prezentate în continuare: 1. Este organ profund abdominal, pentru abordarea căruia se impune o serie de manevre de îndepărtare a viscerelor situate anterior glandei. 2. Dificultăți majore, uneori, în explorarea sa, cît și în manevrarea glandei, cu scopul de a rezeca porțiuni patologice localizate la nivelul său. 3. Parenchimul pancreasului, fiind format din acini glandulari și canalicule de excreție, ridică probleme
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pot fi influențați patologic și din cauza altor suferințe viscerale, intestin, mezenter etc., care trimit „limfa” bolnavă în zonă și nu numai. în patologia pancreasului este de vină mărirea de volum a ganglionilor din zona pancreatică. Mai controlăm și alte viscere care vor lua parte la refacerea tranziturilor întrerupte după pancreatectomie, după cum urmează: Partea stîngă a pancreasului, adică a pancreasului care va rămîne după pancreatectomia dreaptă, în care va trebui să evidențiem unele aspecte patologice care vor pune la îndoială operația
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
operații în operații duble (bilio sau pancreato-digestive), fie în operații triple de derivații și anume - anastomozele pancreato- bilio-digestive. Operațiile „complexe” pot fi: - duodenopancreatectomiile de „curățire”, practicate de cele mai multe ori; - duodenopancreatectomiile lărgite, care extirpă pancreasul, segmentar, împreună cu unul sau mai multe viscere vecine invadate - operații cu indicații limitate și asupra cărora vom reveni. DUODENPANCREATECTOMIA DREAPTĂ Tehnică: Timpul I - Laparotomia mediană supra și subombilicală. Timpul II - Abordul pancreasului, în întregime, care se face prin ligamentul gastro-colic, ce este secționat, după ligaturile vaselor descendente
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
în jejun, anastomozîndu-l); - intubăm bontul pancreasului în lumenul jejunului și practicăm anastomoza sa așa cum prevede procedeul descris într-unul din capitolele ce urmează. Se poate aplica la acest nivel și plastia cu o meșă epiploică, pediculată și fixată la ambele viscere. în continuare, se va efectua și ultima derivație care constă din anastomoza bontului gastric la ansa jejunală, care se practică astfel: - dacă bontul gastric este prea larg, se va închide parțial, prin coaserea jumătății sale cu fire separate de ață
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pancreas, și lateral - pentru stomac. Timpul V - Gastrorafia anterioară a secțiunii gastrice de abord a suturilor pancreatice, într-un plan total, cu fire separate de ață. Timpul VI - Aducerea și fixarea unei meșe de epiplon, trecute trasmezocolic, la cele două viscere suturate. Timpul VII - Drenajul cavității dindărătul stomacului, cu un tub de polietilenă, scos prin contraincizie, în hipocondrul stîng. Anastomoza pancreato-jejunală, etajată, pe o ansă Montprofit-Roux (Fig. 23) Fig. 23 - Operația: Pancreatectomie corporeală cu dublă anastomoză etajată, pancreato-jejunală, termino-laterală, pe ansă
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Așezarea ansei în „Omega” între cele două capete ale bonturilor pancreatice și efectuarea, etajată, a anastomozelor pancreatice termino-laterală. Timpul III - Protejarea gurilor de anastomoză prin aducerea în zonă a unei meșe epiploice pediculate, după care o fixăm la cele două viscere - jejun ți pancreas. Drenajul în zonă, obligatoriu. Anastomoza dublă a bonturilor cu o ansă jejunală continuă, termino-lateral (Fig. 25) Fig. 25 - Operația: Pancreatectomie corporeală cu dublă anastomoză pancreato-jejunală, termino- laterală, montate pe prima ansă jejunală (A.P.dr.J. I și A.P.
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a sa. Atenție la decolarea segmentului duodenal distal, de pe pancreas (capul său), pentru a nu produce leziuni care pot provoca mari complicații (dezunirea anastomozei), fistule pancreatice „pure” sau fistule pancreatice anastomotice (duodeno-gastro-pancreatice), citate în literatură! Timpul VI Apropierea celor două viscere - antrul și D II, fără tracțiune, și fixarea lor cu două fire de reper, tracțiune. Timpul VII Anastomoza se va practica, de obicei, prin sutură cu fire separate, totale, după secționarea antrului și duodenului, aproximativ 15-20 mm, stomacul, de marea
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
peretele posterior, adică capsula proprie a pancreasului care sigur încarcă și din parenchimul glandei, cu fire separate de ață, trecute total pe peretele gastric; strîngerea firelor se face cu oarecare îngăduință, însă fără a prejudicia apropierea etanșă a celor două viscere. Timpul V - Coasem apoi și peretele anterior al gurii de anastomoză de aceeași manieră, firele de sutură fiind trecute prin capsula proprie a pancreasului, care pe această față a glandei are avantajul de a fi dublată și de peritoneul visceral
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
jejunul, fie stomacul, ridică multe probleme tehnice, care, la un moment dat, sînt realiste. Regula acestei suturi este una singură și precisă: să se facă în așa fel încît să fie ermetică, sigură și fără să influențeze funcționalitatea celor două viscere. Pentru aceste dificultăți, suturile pancreatodigestive au ridicat și mai ridică încă multe probleme de practicare, pentru a realiza dezideratele mai sus citate. în cele ce urmează, vom enumera cîteva procedee tehnice, utilizate în practică, pe care le-am practicat și
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
de apariția fistulei pancreatice, aceasta datorînduse fie faptului că procedeul utilizat nu a fost bine indicat, fie că acesta nu a fost bine executat (?). Anastomoza pancreatojejunală, termino-laterală, după tehnica de sutură a lui Cattel (Fig. 78) Tehnică: Pregătirea celor două viscere de anastomozat prin: - mai întîi, bontul pancreatic - se controlează hemostaza care trebuie să fie perfectă și timpul capital, disecția canalului Wirsung pe o distanță de cel puțin 1,5-2 mm și ligaturarea capătului său cu un fir de ață; - apoi
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
și pericardotomie de drenaj, efectuate seriat. Vindecare după 66 de zile de spitalizare. III. în fine, a treia categorie de leziuni din timpul pancreatectomiilor este cea care se referă la leziuni mixte, atît ale vaselor din zonă, cît și ale viscerelor vecine pancreasului. Un caz din literatură arată posibilitatea acestor leziuni de a se produce. Obs.: Un copil de 12 ani a fost internat pentru traumatism abdominal închis cu hemoragie peritoneală prin ruptura pancreasului, la nivelul cozii sale, dar și a
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
distanță de proiecția pancreasului pe abdomen. Greutatea deosebit de mare la aceste fistule este faptul că lungimea lor constituie o dificultate mare la disecții, pentru a fi rezecate și apoi a fi anastomozate. Greutatea disecției acestor fistule poate duce la lezarea viscerelor vecine fistulei, complicînd deosebit de mult cura chirurgicală a fistulei. Fig. 97’ - Diagnostic (fistulografie): Fistulă pancreatică comunicantă cu canalul Wirsung (F.P.Co. cu C.W.), după pancreatectomie dreaptă - procedeu Brehant (bont pancreatic stîng exclus) Fig. 98 - Operația (reintervenția): Pancreato- Fistulo-Wirsungo-gastroanastomoză termino-laterală - operația
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
emoții era cea numită James-Lange Theory, care susținea că (pentru a acorda "independență" emoției) trebuie demonstrată existența emoției în afara modificărilor viscerale, fapt imposibil. Cannon, utilizând aferențele autonomice simpatetice la pisică, demonstrează existența fricii fără modificări viscerale. Chiar separarea totală a viscerelor de sistemul nervos nu împiedică apariția emoțiilor. Cannon susține că expresia emoției ține de structurile subcorticale, mai primitive, de talamus și de diencephalon, care sunt implicate în crizele de furie la pisică (cat's sham rage). Teoria lui Cannon-Bard înlocuiește
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Emoțiile au două componente: trezirea fiziologică și conținutul cognitiv. Un om simte emoția printr-o atenție acordată unei trăiri fizice, cu integrarea experienței afective în componenta cognitivă. Astfel, ei reiau "Teoria ursului alb" a lui William James (emoția inițiată de viscere), confirmată de James-Lange, și detronată de Walter Cannon-Bard, și realizează un compromis între ele, pentru a explica sham-rage-ul pisicii. Teoria lor expusă în 1962 și considerată o revoluție în psihologie, impune factorul cognitiv în afara factorului senzorial. Teoria se numește a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și de fragilitatea fizică a ultimilor ani ai vieții sunt perpetuu deconstruite de poetul - maestrul de joc. Acesta creează o poveste fabuloasă ce se tot destramă și se rescrie, ca într-un amuzament savant prin care-și propune să expună viscerele fetide ale Istoriei în contrast cu inefabilul existenței individuale, al trecerii prin lume și prin propria viață ca un străin rătăcit și melancolic. "Orizont", nr. 4 (1555), aprilie 2013 Arhetip și monstru Primul roman al Martei Petreu, scris la trei decenii după ce
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
spălate de țelină este deosebit de util În diferite faze ale ascitei. O linguriță de ulei de măsline sau de bostan luată seara ajută mult defecația. Ca alimente interzise din hrana zilnică sunt: grăsime animală, slănină, tocături, mezeluri, afumături, pastramă, măruntaie, viscere, creier, carne (de porc, oaie, rață, gâscă, vânat și pește gras). Sunt excluse și sosurile cu rântași, prăjeli, conserve din carne, sardele, pâine sărată, unt sărat, murături, varză murată, castraveți, măsline, muștar, condimente iuți, alcooluri tari, cacao, ciocolată, coca-cola, Înghețată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
celuloză (fasole, mazăre, varză, praz), muștar, piper, nuci, alune, prăjituri, cafea, ceai negru, cacao, ciocolată, condimente iuți, tutun, băuturi alcoolice și alimente prea reci (Înghețate, siropuri, bere). De asemenea, se evită consumul alimentelor bogate În colesterol (ficat, rinichi, creier, pancreas, viscere). Grăsimile animale provoacă o secreție biliară intensă, cu conținut ridicat În colesterol. De aceea este necesar să fie Înlocuite, obligatoriu, cu grăsimi vegetale (untdelemn, margarină), lipsite de colesterol, care nu provoacă tulburări dacă nu sunt prăjite. Untdelemnul și margarina au
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ore și zile, multe adnotări În jurnal, multe și grave, triste și „misterioase” poze făcute cu convingere și multă cheltuială de energie „Înăuntrul și În afara eului”, deoarece, mai ales „pozele dinăuntru”, cele pe care le facem În „oglinda mată a viscerelor noastre sclipitoare”, sunt cele mai „interesante”, mai „literare”!... Ce să spun, am ratat această unică ocazie și probabil mi-am spus, cu un cinism ușor decepționat: „Nu, se pare că nu sunt făcut pentru asta”. Cu un mărunt și provincial
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]