651 matches
-
al Moldovei era în măsură a comunica Departamentului reclamat soluția dată de Sfat și transmisă, prin anafora, domnitorului, de "a se hărăzi d-sale comisului Mihailic de Hodocin pensia, a treia parte din leafa de 750 lei pe lună, cursul Vistieriei, ce primea în slujba de idraulic". Asta însemna doar 250 de lei pe lună, o pensie mult prea mică prin raportare, pe de o parte, la leafa-i inițială (10.000 lei pe an) și, pe de altă parte, la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ipoteză, neconfirmată însă de vreo cât de mică persecuție sau marginalizare profesională care să întărească, până la proba contrarie, asemenea suspiciune. Neurmând cursul firesc indicat prin rezoluția domnească din 19 ianuarie 1859, plângerea făcută de comisul Mihalic fiind îndreptată atunci spre Vistierie, nicidecum către Departamentul Lucrărilor Publice, reclamantul s-a adresat iarăși autorităților (la 3 februarie), pentru a le semnala abuzul și, mai ales, substratul acestuia. Prin dirijarea voită a reclamației spre Departamentul Finanțelor, ignorându-se "adevăratele împregiurări", se urmărea de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Moldova, dosar 21/1837, f. 17. Toponimele sunt reproduse după grafia documentelor. 12 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1841/1853, f. 277. 13 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 21/1837, ff. 17, 21. 14 Ibidem, f. 16. 15 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1768, op. 2017, dosar 184/1853, f. 186. 16 În cuprinsul tuturor celorlalte documente referitoare la același obiectiv, institutul focalizat era agronomic, încât poate fi vorba fie de o eroare de transcriere, fie de un simplu substitut pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ungureanu, Fabrica de hârtie a lui Gh. Asachi de la Petrodava, în "Anuarul Liceului "Petru Rareș"", Piatra Neamț, 1933-1934, pp. 86-87. 13 "Spicuitorul moldo-român", Iași, 1841, pp. 150-153. 14 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 752/1840-1852, f. 265. 15 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 109/1842, f. 1. 16 Ibidem, f. 18. 17 SJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 3/1825-1856, f. 61. 18 SJIAN, fond Eforia Iași, dosar 25/1841, f. 34. 19 SJIAN, Vistieria
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 109/1842, f. 1. 16 Ibidem, f. 18. 17 SJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 3/1825-1856, f. 61. 18 SJIAN, fond Eforia Iași, dosar 25/1841, f. 34. 19 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 109/1842, f. 16. 20 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1768, op. 1017, dosar 184/1853, f. 186. 1 Vezi, de exemplu, Gh. Platon, Populația orașului Iași de la jumătatea secolului al XVIII-lea până la 1859
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
f. 18. 17 SJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 3/1825-1856, f. 61. 18 SJIAN, fond Eforia Iași, dosar 25/1841, f. 34. 19 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 109/1842, f. 16. 20 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1768, op. 1017, dosar 184/1853, f. 186. 1 Vezi, de exemplu, Gh. Platon, Populația orașului Iași de la jumătatea secolului al XVIII-lea până la 1859, în vol. Populație și societate. Studii de demografie istorică, coord. Ștefan Pascu, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
9 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 257/ 1841, ff. 1, 10. Documentul este parțial deteriorat. 10 Rezervoare sau cămine de captare a apei din izvoare. 11 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 176/1832-1852, f. 382. 12 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1423, op. 1619, dosar 193/ 1842, f. 3. 13 Regulamentul Organic al Moldovei, p. 439. 14 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 12. 15 Ibidem. 16 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1423, op. 1619, dosar 193
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dosar 176/1832-1852, f. 382. 12 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1423, op. 1619, dosar 193/ 1842, f. 3. 13 Regulamentul Organic al Moldovei, p. 439. 14 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 12. 15 Ibidem. 16 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1423, op. 1619, dosar 193/1842, f. 12. 17 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 176/1832-1852, f. 94. 18 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 275/1842, f. 1. 19 Ibidem, f. 6. 20 Ibidem, f.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ibidem, pp. 156-159 și 162-165. 1 G. T. Kirileanu, Fabrica de fier a logofătului C. Conachi (1844), în "Revista Istorică Română", an XVII (1947), București, pp. 115-119. 2 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1574, f. 1. 3 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1352, op. 1535, dosar 167/1846, f. 8. Potrivit raportului întocmit de privighetorul ocolului Muntele (ținutul Suceava), adevărata cauză a împrăștierii locuitorilor "salahori" de la Negrișoara ar fi constat în condițiile de viață și de lucru nesatisfăcătoare ce le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
19, din 29 mai 1855, p. 150. 22 Ibidem. 23 Ibidem, p. 145. 24 C. Turcu, Activitatea tehnico-economică desfășurată de Carol Mihalic de Hodocin în Moldova, în "Studii și articole de istorie", an III, București, 1961, p. 196. 1 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 36/1842, f. 3. 2 Dumitru Vitcu, Proiecte de reorganizare a exploatării ocnelor Moldovei (1832-1862), în "Cercetări istorice" (serie nouă), vol. III, Iași, 1972, p. 189. 3 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1961, p. 196. 1 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 36/1842, f. 3. 2 Dumitru Vitcu, Proiecte de reorganizare a exploatării ocnelor Moldovei (1832-1862), în "Cercetări istorice" (serie nouă), vol. III, Iași, 1972, p. 189. 3 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 36/1842, f. 6. 4 Dumitru Vitcu, Arendarea ocnelor în Moldova sub regimul Regulamentului Organic (1832-1862), în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom IX, Iași, 1972, pp. 29 și urm
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1316, op. 1488, dosar 36/1842, f. 6. 4 Dumitru Vitcu, Arendarea ocnelor în Moldova sub regimul Regulamentului Organic (1832-1862), în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom IX, Iași, 1972, pp. 29 și urm. 5 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1366, op. 1488, dosar 36/1842, f. 9. 6 Ibidem, f. 13. 7 Carol Mihalic de Hodocin, Sarnițele sau ocnele Moldovei, în "Calendar pentru români", Iași, 1849, pp. 15-23 (anexa I/4). 8 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
supusă populația României. j. Războiul cere bani! Generalul Antonescu și-a dat seama că fără aplicarea unor măsuri fiscale dure, va putea pregăti armata de război. După cum s-a văzut mai sus, „Contul B.I.A.” a fost desființat dar cum vistieria nu putea rămâne goală, mai ales în cazul unui conflict major, așa cum se prefigura după căderea Poloniei, Belgiei, Olandei și mai ales a Franței, cei din conducerea de atunci a țării noastre au legiferat diverse taxe și impozite. Astfel, cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
poate fi explicată prin faptul că toate aceste „unități socialiste” erau și ele, la rândul lor, angrenate în stufoase planuri la export or, pe atunci, prioritatea priorităților era exportul fără de care Ceaușescu n-ar fi putut strânge bani la chimirul vistieriei statului în vederea realizării altor planuri „mărețe”. Întreprinderea de confecții din Bârlad avea exact aceleași probleme. Unul din cei mai mari producători de cămăși din țară, avea restanțe față de firmele: „Garment’s”, „Frankel”, „Nissel”, „Stripe chloting” și „Nilts traders” din Anglia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lucru e sarea asta? — Glumești. Ocnele până acum au fost toate ale domniei. Munca se face aproape doar cu ocnași condamnați pentru omor, așa că nu costă mare lucru. În foarte puține ocne se lucrează cu țărani. Sarea aducea mulți galbeni vistieriei domnești. Mai mulți chiar decât aurul. — Domnia ta spuneai că până acum au fost ale domniei? — Ei, asta e un plan vechi al meu... Dacă treburile merg bine... Am cumpărat niște munți în județul Săcuieni și printre ei s-au nimerit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui Mahomed. După patru zile petrecute în șa, ienicerul a transmis marelui vizir în persoană depeșa prin care se anunța capturarea voievodului, a familiei sale, a bunurilor de preț personale, a rezervelor bănești atât ale familiei cât și cele ale vistieriei țării. Atunci s-a emis pe loc ordinul de arestare a domniței Bălașa și a soțului ei Manolache Lambrino. Casa în care locuiau, una dintre arătoasele case din Istanbul ale familiei Brâncoveanu, a fost imediat ocupată de bostangii, au fost
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Damad Sahid Ali Pașa fu cel care prezentă situația. — Au trecut două luni de când Altîn Bei, adică ghiaurul valah, se află închis la Ediculé și interogatoriile sub tortură nu au dus la rezul tate mulțumitoare. Calculele efectuate pe baza condicilor vistieriei arată că ghiaurul nu și-a declarat toată averea. În baza legii jihadului, Brâncoveanu este hain, trădător, și trebuie judecat iar averea sa confiscată. Aurul ghiaurului prezintă interes de stat pentru noi și neglijența cu care se fac interogatoriile sale
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bei Iștefan nu este și el văr cu hainul Toma, nu a știut și el de trădare? — Altîn Bei este cel care cu galbenii lui a acoperit toate răscoalele valahilor: acum, deși torturat, nu mărturisește unde-și ține aurul. Condica vistieriei nu se potrivește cu ceea ce declară el. Asta nu este o trădare? rosti marele vizir. — Documentul este un fals și a discuta ce conține el în postul cel sfânt al ramadanului, când dreptcredinciosul trebuie să-și îndrepte gândurile spre Allah
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
era Pruncul. 10. Cînd au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. 11. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pămînt, și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămîie și smirnă. 12. În urmă, au fost înștiințați de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, și s-au întors în țara lor pe un alt drum. 13. După ce au plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și rodul lui rău: căci pomul se cunoaște după rodul lui. 34. Pui de năpîrci, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, cînd voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. 35. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36. Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvînt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. 37. Căci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Pui de năpîrci, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, cînd voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. 35. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36. Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvînt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. 37. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, și din cuvintele tale vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
voi toate aceste lucruri?" i-a întrebat Isus. "Da, Doamne", I-au răspuns ei. 52. Și El le-a zis: "De aceea, orice cărturar care a învățat ce trebuie despre Împărăția cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi și lucruri vechi." 53. După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54. A venit în patria Sa, și a început să învețe pe oameni în sinagogă; așa că cei ce-L auzeau, se mirau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
i-au răspuns ei. "Treaba ta." 5. Iuda a aruncat arginții în Templu, și s-a dus de s-a spînzurat. 6. Preoții cei mai de seamă au strîns arginții, și au zis: Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sînge." 7. Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia "Țarina olarului", ca loc pentru îngroparea străinilor. 8. Iată de ce țarina aceea a fost numită pînă în ziua de azi: "Țarina sîngelui." 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și tinere fecioare... Și[-s] chiote, blesteme din inimă, rărunchi. 20Prin porțile cetății curgeau pân în genunchi Șiroaele de sânge... pe pruncii cei de țâță Ii aruncau în flăcări, să nu rămîe viță Și urmă de Troada... Și dând în vistierie Grămezile de aur răpeau cu lăcomie. Trei zile pustiiră cetatea și olatul Împlând cu jale țara lui Priam împăratul. Când oamenii[-s] grămadă uciși în orice loc, Elinii atunci dederă cetății mândre foc {EminescuOpIV 368} De răsărea din ziduri o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vii și cu totul precum iaste, cu crama cu casă ce iaste în vie îngrădită”. La 2 aprilie 1761, două surori, Anița și Ilinca, „fetele Cozmii”, scriu: „Făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisale giupînului Tănasă Gosan logofăt de vistierie... să să știe că avînd noi de la tatăl nostru , Cozma, o vie, trii pogoane, și cu livada ei, cît cuprinde îngrăditura, cu cireși ce sînt pe hat,... care vie și livadă este la Dealul Coroiului,... însă viia să o dăm
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]