566 matches
-
-ți vor fi încredințate pentru slujba Casei Dumnezeului tău. 20. Să scoți din casa vistieriilor împăratului ce va trebui pentru celelalte cheltuieli pe care le vei avea de făcut cu privire la Casa Dumnezeului tău. 21. Eu, împăratul Artaxerxe, dau poruncă tuturor vistiernicilor de dincolo de Rîu să dea îndată lui Ezra, preot și cărturar iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, tot ce vă va cere, 22. pînă la o sută de talanți de argint, o sută de cori de grîu, o sută de bați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
un loc. — Constantine, Constantine, mare logofăt mare, ieri la Stambul, azi la Brașov și Sibiu, mâine la Iași și poimâine la spătărie cu vodă, dar cu grijile casei, copiilor și banilor cine-i? Jupâneasa. O să-ți cer să mă faci vistiernic. Jupâneasa Marica mai bombăni înfundat, dar marele logofăt sforăia liniștit, așa că se întoarse cu spatele spre soțul ei și adormi și ea. Zgomotul loviturilor în poarta de lemn de stejar îl făcu pe Brâncoveanu să sară din pat drept în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
altul și remarcă surprins: — Jupân Ianache Văcărescu nu s-a întors de la Târgoviște? Boierii se priviră mirați între ei. Al doilea logofăt, care sta lângă grămătic, îndrăzni: — Măria ta, s-a întors. Este în spătăria cea mică cu domnia sa fostul vistiernic Constantin Știrbei. — Trimite pe cineva să-i poftească în divan. Aci am nevoie de domniile lor. Astăzi vom duce la bun sfârșit și vom judeca pricina dintre boierii frați Cantacuzini pentru împărțirea averii părintești. Împărțirea se va face așa cum a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
grădina care acum se deschidea până departe la râu. Mugurii mari stăteau să plesnească. Doar câteva raze de soare și totul va fi înflorit. Iar bat clopotele. Ce-o fi cu caleașca? Taica mare, Constantin postelnicul, era frate cu Iordache vistiernicul din timpul lui vodă Vasile Lupu; deci maica Stanca era vară primară cu Todirașcu; adică Ilie, tatăl Bălașei, este văr de al doilea cu noi, copiii sunt deci veri de al treilea... Nu este cu păcat, iar averea se va
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
văr de al doilea cu noi, copiii sunt deci veri de al treilea... Nu este cu păcat, iar averea se va aduna și se va rotunji, că cei din neamul lui moș Iordache din tată în fiu au fost mari vistiernici, iar noi, slavă Domnului... Să treacă Paștile și să fac zapisuri pentru moșiile băieților: Potlogii - lui Constantin, Mogoșoaia - lui Ștefan, Radu la Obilești și, mânca-l ar taica, pe Matei îl fac boier la Doicești. Măi, țâcă, țâcă, dă-mi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu gesturi mari. Ei bine, da, noi și doamna Maria, la liturghia de a doua zi de Paști, vrem să înălțăm rugă de mulțumire și să înștiințăm tot norodul că feciorul nostru beizadea Ștefan se logodește cu... — Cu Bălașa, odrasla vistiernicului Ilie Cantacuzino din Moldova, îl scoase din încurcătură pe nerăsuflate doamna Marica. — La Mitropolie, după ce o să cânte mnogoeletie pe slavonește, pe românește și pe grecește pentru beizadeaua noastră Ștefan și pentru jupânița Bălașa Cantacuzino, să se mai cânte o dată și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
răposat socru-meu, fie-i în veci pomenit numele, continuă nestânjenit prințul o discuție pe care intrarea italianului o întrerupsese. — Bine, fine, fie după voia domniei tale, dar crez că o parte a averii nepotului nostru de văr, răposatul mare vistiernic Ilie Cantacuzino, se cuvine să se întoarcă în Moldova. — Naș Dinule, nu este după voia mea și nici a altcuiva decât a socrului meu, care după cununia la care ne fuseseși nun s-a strămutat cu toate ale lui aci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
motive florale. — Doresc peste piatra care o acoperă să-i înalț o lespede de marmură albă, albă, cu flori pe care să fie scris așa: „Supt această piatră odihnește țărâna blagorodnicei Bălașii Cantacuzenii, una fiică a lui Ilie Cantacuzino Vel Vistiernicul din Moldova, soție a luminatului coconului Ștefan Brâncoveanul, al doilea fiu al înălțatului și blagocestivului Io Constantin Basarab Voevod, care, de ani 15 vârstă fiind, cu iubit soțul ei creștinește cucernic, cu înțelepciune și virtuți au trăit, ci cruda moarte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dormit taica o noapte fără frica mazilirii? A fost mai stăpân pe sine decât domnii de zece luni ai Moldovei? Deci nici din partea turcilor nu s a văzut nimic, mereu aceeași amenințare. Și tătarii? Condica visteriei scrisă citeț de câți vistiernici s-au perindat în acești douăzeci și cinci de ani stă martoră de câte pungi s-au dus spre ei. Dar când a mai stat Bucureștiul atâta vreme fără să fie prădat și siluit de hoarda din Bugeag? Amenințarea lor oare a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
gândea la visterniceasă, fiica lui Miron Costin, cel decapitat. — Bine, bine, neică Dinule, dar noi doi știm că dreptatea este de partea visternicesei, reluă el în șoaptă. — Numai Dumnezeu știe unde-i dreptatea! — Ba noi doi știm bine. Nepotul Ilie vistiernicul ne a arătat înscrisurile... Mai ții minte? Satele Bălțătești și Mânzești fuseseră dintotdeauna ale lui Todirașcu Cantacuzino, vărul nostru. Când a zidit Barnovschi Vodă mânăstirea Hangu a vrut să o înzestreze cu niște sate și atunci a făcut schimb, i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
până la Iași să-i scape pe Cantacuzini de spânzurătoare, acum se pierd moșiile Cantacuzinilor în Moldova și noi... — Visterniceasa Maria nu e Cantacuzină și nepoată-sa și mai puțin. Neică Dinule, cum să nu fie Cantacuzină, dacă a fost soață vistiernicului Ilie Cantacuzino? Dar ce se întâmplă? În sală intrase un dorobanț și cu pas grăbit se îndreptă spre vodă Ștefan, îi șopti ceva, domnul îl căută din priviri pe tatăl său și-i făcu un semn neînțeles, se ridică de la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor care vor fi la Ocnă după vreme, văzând hrisovul domniei mele, așa să urmați după cum poroncim mai sus”. Asta da treabă, părinte, fiindcă trebuiau doftori și spițerii. În timp ce eu turuiam ca o morișcă, bătrânul și-a rotit privirea pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Moghila voievod”,...spune: „m-am milostivit, am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la sfânta mănăstire numită Sfântul Sava Sfințitul... cu casele acelea care sânt aproape de sfânta biserică, pe care le-a făcut mai înainte, de demult, Iani vistiernicul, apoi au rămas domnești”. Se înțelege că „Eremia Moghila voievod” avea un dinte împotriva lui Mihai Viteazul, dar lucrul nou pe care îl aflăm este faptul că acele case au fost făcute de Iani (Hadâmbul) vistiernicul și apoi au ajuns
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
înainte, de demult, Iani vistiernicul, apoi au rămas domnești”. Se înțelege că „Eremia Moghila voievod” avea un dinte împotriva lui Mihai Viteazul, dar lucrul nou pe care îl aflăm este faptul că acele case au fost făcute de Iani (Hadâmbul) vistiernicul și apoi au ajuns domnești. Acum te-aș înteba dacă îți mai amintești de Chervăsăria domnească? Ba bine că nu. Păi n-am fost noi cândva la chervăsărie și ne-am minunat câtă vânzoleală-i acolo? Și, ca să-ți dovedesc
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acea vie pentru că ei au lucrat acea vie până acum”. Treaba cu viile ia și o altă față, deși este vorba tot de o danie. Uite ce spun marii boieri la 19 noiembrie 1611 (7120): „Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ia și o altă față, deși este vorba tot de o danie. Uite ce spun marii boieri la 19 noiembrie 1611 (7120): „Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru Voruntar mare comis,... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii lui Barnovschi vodă două fălci de vie ce se află „în obârșie Văii Ursului”; vie cumpărată de la Gavrilaș Talpă, care „Au lăsat cu limbă de moarte” să fie pomenit de Gheorghe Coci. Apoi de dania lui Gheorghe Roșca, fost vistiernic, care la 18 februarie 1652 (7160) dăruiește mănăstirii „Lui Barnovschie vodă” patru fălci de vie „Pre Valea Urșulii, la obârșie”. Cred că îți mai amintești de „niște dughene... cu pivniță de piatră... din Ulița Rusască”. Cum să nu, părinte? Ei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
un timp actuala Stradă Palat. Până la urmă, spânzurătorile au fost duse pe „Movila Sarandei”, din vecinătatea mănăstirii Frumoasa, în fața Iarmarocului târgului... Demnă de luat în seamă este și dania făcută de „Lascarache vel căminar, ginerele lui Iacomi ce-au fostu vistiernic, și... Alexăndrache cămăraș, feciorul lui Iacomi”. Aceștia, prin zapisul din 3 decembrie 1669 (7178), dăruiesc mănăstirii Trei Ierarhi „Niște vii...la Cotnar... în Dealul Păcurariului... așijdere o vie... de la Copou”. Te rog să nu cârtești, dragule, când ai să afli
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cele mai bune materiale, alegându-se cheresteaua cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape priveghere a orânduitului boier, vistiernicul Sandulachi Sturza, având de ajutor pe vornicul Iordachi Drăghizi (sic), pe care domnul, după săvârșirea palatului, spre răsplătire, îl numi paharnic. Domnul vizita singur în toată ziua lucrul, care se urmă necontenit și cu stăruință până în vara anului 1806. Atunci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se află pe locul mănăstirii. Nici niște țigani robi nu strică la sfânta mănăstire, fiule. Asta o aflăm dintr-un zapis întocmit la 5 decembrie 1758 (7267), unde găsim că Bălașa vistierniceasa, pentru „pomenire vecinică pentru sufletul răposatulului dumisale Aristarho vistiernic și a pomenirii noastre, căutat-am dintr-ai noștri drepți șerbi țigani și am dat pe Lupul țigan ferar,... și cu țiganca lui, anume Gherghina țigancă”. Din câte se vede dintr-o carte de confirmare dată de Ioan Theodor Calimah
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de a lua din vama domnească câte patru ocă de untdelemn și jumătate de ocă de tămâie pe lună. O altă țigancă, pe nume Mariia Hordineasă, ajunge în stăpânirea mănăstirii Dancul dăruită fiind de Maria, fiica lui Grigoraș Jora, fost vistiernic, la 15 august 1759 (7267). Am aflat un lucru, părinte, care nu-i unul oarecare și merită atenția noastră. Care-i acela? Apoi la 14 mai 1761 (7269) Ioan Theodor Calimah voievod a hotărât „ca oricâte cară s-ar sui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hotărât ca să fie în epitropia breslii neguțitorilor din Iași”. Vodă însă nu lasă lucrurile la voia întâmplării. El hotărăște ca în fiecare an „a trie dzi după dzua praznicului Sfântului Spiridon” marii dregători: vel logofătul, vel postelnicul, vel spătarul, vel vistiernicul „să margă... acolo, la mănăstire, să caute sama epitropilor ce vor fi după vremi și de venituri și de cheltuielile anului”. Vezi bine, fiule, că vodă nu prea îi lăsa pe cei de la mănăstirea Sfântul Spiridon să se bucure de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Din let 1771 ghenarie 1 și până la let 1772 ghenarie 1” a fost de 7507 lei și 82 bani. Cheltuielile au fost de 6249 lei și 112 bani „prisosind 1257 lei 90 bani”. Această situație este iscălită de Iordache Balș vistiernicul. Din darea de seamă privind veniturile și cheltuielile „Din let 1771 ghenarie 1 și până la let 1772 ghenarie 1” aflăm și leafa dată „Doftorului Dracachi 840 lei” Apoi „Sau dat lui Hristodul spițăr” 420 lei - „câte 35 lei pe lună
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
moșia Breaza (fosta proprietate a lui Toma și Gheorghe Cantacuzino) lui Iordache Crețulescu, vel logofăt. La jumătatea secolului al XVIII-lea, în perioada 1747-1775 se fac noi modoficări în stăpânirea moșiei Breaza. Astfel, la 28 ianuarie 1747, Constantin Folipescu, fost vistiernic, a vândut Mănăstirii Mărgineni, partea lui de moșie pe care o stăpânea în Breaza. Ulterior prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza. Doi ani mai târziu, un urmaș al boierului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pierduse șirul vorbelor. Avea mulți fii și fiice, nemaivorbind de nepoți, ținându-i pe toți la Țarigrad, să-i învețe cum se câștiga atunci o pâine. Cu un astfel de om trebuia să se întâlnească Metodiu și Iovănuț. Episodul 74 VISTIERNICUL XIMACHI Să tot fi fost ceasurile 4 după-amiaza când cei doi călugări ajunseseră în fața porților Curții domnești. Sus, pe parapetul zidului de la intrare, armașul Curții, preacinstitul Abăluță, se plimba moțăind cu buzduganul subsuoară. Când ajungea la capătul parapetului, Abăluță se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]