781 matches
-
poate fi vorba, dacă e să ne gândim la ecoul cărții nu doar În anii imediat următori, ci până foarte târziu În secolul XX: „À rebours a fost o revelație pentru tinerii din vremea mea. Cunoașteți bizara ei idee: ultimul vlăstar al unei vechi familii se Închide Într-o casă pe care și-a construit-o În Împrejurimile Parisului și aici se dedică cultivării extreme a senzațiilor sale. Se Îmbată de parfumuri pe care le-a ales În mod bizar și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cum ar fi Bogtrotters, Redshanks, Ribbonmen, Cottiers, Peep-of-Day-Boys, Babes of Wood, Rockites, Poor-Slaves1; acesta din urmă pare totuși un nume vechi și generic; este foarte probabil deci ca toate celelalte să fie specii subsidiare, sau simple variante, sau cel mult vlăstare răsărite din tulpina originară, de ale căror nuanțe și subdiviziuni amănunțite ar fi o pierdere de timp să ne mai ocupăm. Este suficient să Înțelegem, ceea ce pare indubitabil, că Secta originară este cea a Robilor Sărmani, ale cărei doctrine, practici
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
La séparation des constructions absolues à l'aide du tiret met en valeur un geste intérieur ou extérieur du moi lyrique qui appartient au registre pathétique. Complément d'objet direct Trântit în iarbă rup cu dinții gândind aiurea mugurii unui vlăstar primăvăratic. (Mugurii) (Blaga, 2010 : 24) Allongé dans l'herbe, rêveur je mords leș bourgeons dans une branche du printemps. (Leș bourgeons) (Miclău, 1978 : 139) Grace à la séparation du complément d'objet direct, l'attention du lecteur est attirée par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Acestora li se adaugă traducerea dramei lui Fr. Schiller, Fecioara din Orléans (1909). Singură, fără familie, stingheră îndeosebi după moartea părinților și a unor prieteni, C. stă mai mult la București, găzduită de cunoștințe înstărite. După război, colaborează la „Sburătorul”, „Vlăstarul”, „Țăranul”, „Foaia tinerimei”, „Cosinzeana”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Duminica ortodoxă” etc. Propunea Teatrului Național, de asemenea, câteva drame în versuri și tipărea, în colecția „Pagini alese din scriitorii români”, broșura Poezii (1925). Moartea poetei, într-un azil de bătrâni
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
urmează în capitală cursurile școlii primare, apoi pe cele ale Liceului „Spiru Haret” și ale Facultății de Medicină, după care profesează ca medic la spitalul „Gheorghe Marinescu” din București. Debutează cu un poem și cu un articol-confesiune, în 1938, în „Vlăstarul”, revista literară a Liceului „Spiru Haret”. Colaborează sporadic, semnând recenzii și articole, la „Preocupări literare” (1940) și la „Preocupări universitare” (1943-1944). Cele câteva poezii apărute în „Vlăstarul” nu anunțau în nici un fel fronda și agresivitatea exclusivistă etalate în Fugind de
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
din București. Debutează cu un poem și cu un articol-confesiune, în 1938, în „Vlăstarul”, revista literară a Liceului „Spiru Haret”. Colaborează sporadic, semnând recenzii și articole, la „Preocupări literare” (1940) și la „Preocupări universitare” (1943-1944). Cele câteva poezii apărute în „Vlăstarul” nu anunțau în nici un fel fronda și agresivitatea exclusivistă etalate în Fugind de neant (1946). Placheta care inaugura colecția „Confesiuni lirice” a Editurii Boema, este prefațată de autor, cele 15 poeme incluse aici fiind însoțite de tot atâtea „autocomentarii” bizare
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
Pământul luminilor mele, București, 1940; Cununa soarelui, București, 1942; ed. îngr. Al. Piru, București, 1971. Traduceri: Al. Kuprin, Iama, București, 1924. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, II, 282-297; Ralea, Scrieri, II, 203-206; Al. Bădăuță, „Răsărit”, G, 1928, 1; Eugen Ionescu, „Răsărit”, „Vlăstarul”, 1928, 3; Adrian Maniu, Un poet oltean, RP, 1928, 3052; M. Sadoveanu, „Răsărit”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLVIII, 1927-1928; Al. A. Philippide, „Răsărit”, VR, 1929, 7-8; Constantin Fântâneru, „Pământul luminilor mele”, UVR, 1940, 32; Petru Comarnescu, „Pământul luminilor
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
general al Asociației Române pentru Studiul Renașterii și al Asociației Culturale Hispano-Române. În aceeași perioadă, a condus lucrările preliminarii pentru elaborarea unei enciclopedii în 24 de volume, sub auspiciile cotidianului „Universul”. Începuturile literare ale lui C. sunt legate de revista „Vlăstarul” a elevilor Liceului „Spiru Haret”, dar adevăratul debut trebuie socotit cel din 1930, în revista „Capricorn”: studiul Bibliografia unei polemici, unde se înseriază și se discută pentru prima dată global Itinerariul spiritual al lui Mircea Eliade și reacțiile pe care
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
-mi la piciorul tău depun, {EminescuOpVIII 37} Genunchii-i plec și fruntea mea cea unsă; Ridic-o iar și dă-mi[-o] iar în mână Și spune-mi ce să fac cu ea: Ce vrei! [DECEBAL] Ieri încă eu credeam, vlăstar de regi, C-a Daciei coroană-i ținta ta... Azi împăcat te văd și te iubesc. Te scoală dar... Cine-ar fi și știut Că-n capul tău, în ochii tăi adânci Trăiesc gândiri rebele, ca-ntr-al meu... E
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la dânsul mă reped Și când discoper manta... când o descopăr! A! SAS Ce ai? Ce ai [, Bogdano]? Vino-ți în mintea ta, Grozav este așa să-mplînți în piept pumnarul. BOGDANA Dar nu-i Bogdan. E Ștefan... Ți-ai omorât vlăstarul. (Sas aleargă în fund. Cortina cade. NUNTA LUI DRAGOȘ În 3 acte 2254 ACT[UL] I SCENA I E scrisă. Bogdan și Veroni. SCENA II Strolea curăță armele. Ceartă cu boierul bătrân. Scutierul Bogdan cere fata. Arhiereul din Rădăuți. SCENA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se convenise deja. Pe când Ioan Asan rămase pe țărmul european în împrejurimele orașului Kalliupolis, soția sa Maria și fiica Elena trecură cu suita împăratului Vatatzes pe țărmul asiatic la Lampsacus, unde se afla împărăteasa Irina. Aicea patriarhul Germanus cunună solemn vlăstarii logodiți ai acelor două dinastii, pe Theodor Laskaris cu Elena. Metropolitul din Tîrnova, care canonicește era subordonat patriarhului din Constantinopol, câștigă aici o poziție autonomă și neatârnată după mijlocirea regelui bulgaro-romîn și din considerație pentru înrudirea și prieteșugul său, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
blând, care prin moralul său întrecea cu mult pe poporul său, care dădea dreptul și dreptatea atât supușilor săi cât și celor străini și care ținea cu conștiință obligațiunile ce lua asupră-și. El lăsă de la soția maghiară Maria doi vlăstari: pe fiul Calliman și pe fiica Tamara. Din a doua căsatorie cu Irina, fiica lui Teodor Comnenos, avu trei copii: băiatul Mihail și fetele Maria și Anna. După moartea lui Ioan Asan se sui în vacantul scaun româno-bulgar fiul său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
făcură prin anume solie rugăciunea cătră împăratul Teodor ca să-i dea pe fiica Iui cea mai mare, Irina, {EminescuOpXIV 128} lui Constantin Tichus de soție și s-o trimită în capitala Bulgariei pentru cununie în toată forma, căci ea este vlăstar adevărat și nepoată directă a fostului rege român, Ioan Asan, deci e pe deplin în drept de-a moșteni părintescul scaun de domnie. Având Constantin Tichus soție legiuită cu cununie, bulgarii făcură ce făcură ca să despartă căsătoria aceasta, iar drept
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fetele lui Mihail, fiul împăratului; dar refuză hotărâtor de-a se obliga la restituirea orașelor și tăriilor răpite de la romei pe cari Andronic împărat le cerea ca o compensare oarecum, ci declară din contra că voiește să le păstreze pentru vlăstarii ce-i speră din această nouă căsătorie. Împăratul, nevoind a se uni cu stipulațiunea aceasta și punerea la cale trăgănîndu-se multă vreme, lucrul rămase în suspensiune fără vreo soluțiune. Între acestea Sfentislav, abătîndu-i să fie împăcăcios, lăsă să se facă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dinaintea papei, din mâna căruia va primi hotărârea. Mijloacele morale nefiind suficiente, convertirea ereticilor se făcea întrebuințînd fățiș puterea fizică. Astfel papa Ioan al XXII-lea porunci în anul 1327 ordinului predicanților (dominicanilor) din Ungaria ca să stârpească din rădăcină toți vlăstarii ereziei din via Domnului. În urmarea acestei porunci ordinul dominicanilor era dator să propovăduiască o cruciată împrotiva tuturor ardelenilor, bosniacilor și slovenilor cari, ca eretici sau schismatici, se țin departe de biserica catolică, apoi ordinul era în drept de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
șirurile de bătaie ale lui Musa și de-a le provoca energic de-a se lepăda de Musa, a cărui tiranie e îndeobște cunoscută, și să ia parte lui Mohamed, un regent exemplar, pe care îl numi cel mai bun vlăstar al casei lui Osman. Aflând aceasta, Musa plin de mânie s-aruncă asupra trădătorului, îl ajunse din fugă și-l spintecă în două cu sabia; dar, fiindcă prea se apropiase de cetele inamice, servitorul lui Hassan izbuti să-i taie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poporului din Bologna cătră familia Bentivoglio, care era pe atunci atât de mare încît locuitorii din Bologna, în lipsa unui alt membru al familiei care să poată stăpâni statul după moartea lui Annibal, ei au venit la Florența, unde petrecea un vlăstar al casei Bentivoglio, care însă trecea drept fiul unui fierar, pentru a-l însărcina pre acesta cu guvernul, pe care el l-a și condus până ce Domnul Giovanni au ajuns la vrâsta cuvenită. (El s-a răzgândit până să primească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încă de la începutul secolului al XVIII-lea de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (259, p. 235). Ca niște mici „preotese” ale unei zeițe păgâne, tinerele fete de nouă- doisprezece ani se dezbracă în pielea goală și își acoperă trupul cu vlăstare și frunze de boz (Sambucus ebulus). De asemenea, își pun pe cap cununi făcute din această plantă „toxică” („bozul e poama dracului”), folosită în medicina populară ca analgezic și antipiretic. Mai mult decât atât, macedoromânii fac costumul și cununa paparudei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ani Rusia e frământată de-o mișcare întinsă și surdă care amenință a surpa statul din temelii și-a pune " nimicul" în locul lui. E în natura statelor despotice ca sa fie totdauna lângă marginea prăpastiei, căci despotismul și demagogia sunt două vlăstare ale unui și aceluiași 82 {EminescuOpXIII 83} principiu, a egalizării condițiilor sociale. Într-o aglomerațiune atât de inorganică de popoare și de regiuni, lipite la un loc de puterea oamenilor, nu de puterea lucrurilor, despotismul, care nu îngăduie alte legături
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în gazetă. Daca însă insistă numaidecât de a-și recunoaște fiica sub o literă algebraică din șirul unor istorii scandaloase noi nu-l putem opri de la una ca aceasta, facă ce-o pofti. E liber a presupune orice poftește despre vlăstarele d-sale și o fi [avînd] cuvinte poate de-a presupune, cuvinte însă ce nu ne privesc. 347 {EminescuOpXIII 348} {EminescuOpXIII 349} ["FANTASIO PUNE... "] 2264 Fantasio pune un x, un y, un z, în sfârșit una din literele cari se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să mobilizeze și ultimul strop de concentrare de care erau în stare. Privi spre copacul firav, care înflorise mereu, dar nu rodise niciodată. Îl plantase în prima săptămână a pontificatului său. Din sâmburele pus atunci în pământ se ridicase un vlăstar timid, care necesitase îngrijiri încă din primele luni. Clima din Câmpia Pannoniei nu-i pria. Din superstiție, Abatele refuzase ajutorul fraților-savanți, care l-ar fi putut transforma într-un copac falnic, plin de fructe parfumate. Ajunsese să creadă că soarta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în secolul nostru, zăcămintele de limbaj convingător au migrat spre sud, la cei sărmani, la țărani. Mao, Stalin, Enver Hodja își pregătesc dinainte discursul pe care-l vor ține: acești despoți semiasiatici mai fac, prin asta, figură de occidentali, aberante vlăstare ale Literei și ale Epocii Luminilor. Gandhi, ca și pandit81-ul Nehru, Nasser, Peron, Sukarno, Castro, Khomeyni, Kadhafi nu fac parte din aceeași familie: ei se exprimă oral. Acești mari semănători de cuvinte au, în țările lor, prestigiul înțeleptului sau al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se informeze asupra ultimelor noutăți în ceea ce privește metodologia, tehnicile noi de lucru, problemelor ce apar în abordarea limbajului plastic. Deci, mai bine spus, învățătorul trebuie să fie veșnic în căutare de mai nou în orice domeniu pentru a putea instrui tinerele vlăstare. Am căutat să scot în evidență că prin activitățile desfășurate de copii (fără a le îngrădi libertatea în gândire) nu am urmărit neapărat să fac din ei niște artiști, ci să-i formez pentru a deveni niște oameni sensibili care
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
iubitoare de război și de înțelepciune, a populat întâia oară tocmai un asemenea loc, menit să-i poarte pe oamenii cei mai asemănători cu ea. Astfel voi, întrecându-i în toate privințele pe toți ceilalți, precum vi se cuvenea ca vlăstare și învățăcei ai zeilor, acolo v-ați așezat, folosindu-vă de legi asemănătoare cu ale noastre, și guvernându-vă chiar mai bine decât noi”. 4. Asimilarea omului politic cu un păstor de animale (Omul politic, 267d-267e) (Străinul și Socrate cel
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
le ferește de contestări, instituindu-le în manieră hierofanică. Cea mai bună manieră în care se poate legitima puterea este sacralul. Găsim de aceea mai echilibrată constatarea lui Cassirer în viziunea căruia limbajul și mitul vin spre lume ca două vlăstare care cresc paralel din aceeași tulpină. Istoria nu poate oferi în permanență justificări ideologice care să treacă testul rațiunii în orice condiții și pentru orice tip de exercițiu al puterii. Miticul recurge la figurativ. Figurativul poate ocoli cu mijloacele simbolismului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]