1,064 matches
-
în provincia Valtos ("Baltos"), mai precis din localitatea Sahareți (redenumită între timp Περδίκκας - Perdikkas). Krustallis este de părere că atât sărăcăcianii cât și un alt trib nomad pastoral din regiune - el al "caragunilor" - erau ambele ramuri desprinse din trunchiul aromânilor (vlahilor). Provincia Valtos s-a aflat pentru un timp sub suzeranitatea Almogavrilor Aragonezi în timpul când aceștia dominau centrul Greciei. Unii istorici (cum ar fi italianul Antonio Baldacci care a călătorit în această regiune) au presupus că unii din sărăcăciani ar ar
Sărăcăciani () [Corola-website/Science/299729_a_301058]
-
exonimul modern a poporului român și a statului român în cazul principalelor limbi europene: „Rumänen/Rumänien” (germană), „Roumains/Roumanie” (franceză), „Rumanians/Rumania” (denumirea învechită din engleză), „Rumuni/Rumunija” (în sârbă; totuși, în cazul românilor timoceni s-a păstrat exonimul de „vlahi”, vechiul exonim al tuturor românilor, până în ziua de azi, chiar dacă se autodefinesc în limba maternă drept „rumâni”) etc. În ultimele decenii, în mai multe limbi s-a trecut la înlocuirea formei care derivă din „rumân” în cea care derivă din
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
unde este considerat a fi unul dintre fondatorii . În ciuda acestor interpretări istorice macedonene, Delcev se considera bulgar ca naționalitate și îi considera pe bulgari a fi compatrioții săi. Denumirea de "macedonean" cuprindea la acea vreme și albanezi, bulgari, greci, turci, vlahi și sârbi, și când se aplica slavilor locali, se referea la o identitate regională a bulgarilor. Contrar afirmațiilor naționaliștilor bulgari, însă, ideile sale autonomiste pentru o entitate separată macedoneană (și adrianopolitană), au stimulat dezvoltarea contemporan.
Goțe Delcev () [Corola-website/Science/335690_a_337019]
-
Vlahii, în sensul strict actual, sunt populațiile romanice care se găsesc în Grecia, Bulgaria, Albania și Macedonia, vorbind limbi (Aromâna, meglenoromâna) înrudite îndeaproape cu limba română vorbită de vlahii (românii) de la nord de Dunăre. În sensul larg și anterior secolului XX
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Vlahii, în sensul strict actual, sunt populațiile romanice care se găsesc în Grecia, Bulgaria, Albania și Macedonia, vorbind limbi (Aromâna, meglenoromâna) înrudite îndeaproape cu limba română vorbită de vlahii (românii) de la nord de Dunăre. În sensul larg și anterior secolului XX, denominativul Vlahi („Βλαχοι” (Vlahi) în grecește, „Volohy” în rusă, „Wołochy” în poloneză, „Olah” în maghiară, „Walachen” în nemțește, „Vlachs” în engleză, „Valaques” în franceză) a desemnat toți vorbitorii
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
sensul strict actual, sunt populațiile romanice care se găsesc în Grecia, Bulgaria, Albania și Macedonia, vorbind limbi (Aromâna, meglenoromâna) înrudite îndeaproape cu limba română vorbită de vlahii (românii) de la nord de Dunăre. În sensul larg și anterior secolului XX, denominativul Vlahi („Βλαχοι” (Vlahi) în grecește, „Volohy” în rusă, „Wołochy” în poloneză, „Olah” în maghiară, „Walachen” în nemțește, „Vlachs” în engleză, „Valaques” în franceză) a desemnat toți vorbitorii limbilor romanice orientale, la nord sau la sud de Dunăre. În acest articol se
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
actual, sunt populațiile romanice care se găsesc în Grecia, Bulgaria, Albania și Macedonia, vorbind limbi (Aromâna, meglenoromâna) înrudite îndeaproape cu limba română vorbită de vlahii (românii) de la nord de Dunăre. În sensul larg și anterior secolului XX, denominativul Vlahi („Βλαχοι” (Vlahi) în grecește, „Volohy” în rusă, „Wołochy” în poloneză, „Olah” în maghiară, „Walachen” în nemțește, „Vlachs” în engleză, „Valaques” în franceză) a desemnat toți vorbitorii limbilor romanice orientale, la nord sau la sud de Dunăre. În acest articol se discută doar
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
a desemnat toți vorbitorii limbilor romanice orientale, la nord sau la sud de Dunăre. În acest articol se discută doar istoria populațiilor romanice de la sud de Dunăre (cu excepția Dobrogei). Pentru populațiile romanice de la nord și din Dobrogea, vezi Istoria României. Vlahii au fost și sunt populațiile romanizate de origine dacică, tracică, ilirică sau greacă din Peninsula Balcanică. Locul de origine este greu de determinat, deoarece, fiind în mare parte negustori și ciobani, erau mereu în căutare de noi locuri pentru comerț
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
rurale, ca ulterior, în Antichitatea târzie, împărțirea imperiului și valurile de popoare migratoare, să fi provocat regruparea populației în „fossatele” (localități întărite) din „sapos” (hinterlandul de dealuri și munți, mai ușor de apărat, si ulterior denumit de Slavi „posade”. Denumirea „vlahi” („Βλαχοι”, „Власи”) a fost folosită de greci și de slavi, fiind preluată de la germanici care o folosiseră anterior (sub vorma "Walh") pentru a desemna celții și romanicii, inițial însemnând „străin”. Cuvântul "Walh" stă și la originea cuvintelor Valonia și Wales
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
străin”. Cuvântul "Walh" stă și la originea cuvintelor Valonia și Wales), dar mai apoi a fost folosit doar pentru a desemna popoarele romanice („Olasz” în maghiară și „Włochy” în poloneză înseamnă Italia). Ilie Gherghel, a scris un studiu despre cuvântul „Vlahi” unde a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvântului “vlah”. Demonstrația se bazează în special pe scrierile lui Genesios și pe Lexiconul Suidas. Conform acestei opinii, cuvântul vlah a apărut prima dată în Imperiul Roman de Răsărit și s-a răspândit
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
și Wales), dar mai apoi a fost folosit doar pentru a desemna popoarele romanice („Olasz” în maghiară și „Włochy” în poloneză înseamnă Italia). Ilie Gherghel, a scris un studiu despre cuvântul „Vlahi” unde a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvântului “vlah”. Demonstrația se bazează în special pe scrierile lui Genesios și pe Lexiconul Suidas. Conform acestei opinii, cuvântul vlah a apărut prima dată în Imperiul Roman de Răsărit și s-a răspândit în lumea germanică și slavă prin intermediul vikingilor care au
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Włochy” în poloneză înseamnă Italia). Ilie Gherghel, a scris un studiu despre cuvântul „Vlahi” unde a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvântului “vlah”. Demonstrația se bazează în special pe scrierile lui Genesios și pe Lexiconul Suidas. Conform acestei opinii, cuvântul vlah a apărut prima dată în Imperiul Roman de Răsărit și s-a răspândit în lumea germanică și slavă prin intermediul vikingilor care au intrat în contact cu Imperiul Roman de Răsărit La scurt timp după împărțirea Imperiului Roman, în Imperiul Bizantin
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Peninsula Balcanică apare, potrivit unei cronici bizantine, în 586, în timpul unei campanii militare împotriva avarilor, în estul Balcanilor. Atunci, când încărcătura de pe un măgar căzu, cineva a strigat în limba sa maternă: "Torna, torna, fratre!". Într-un studiu despre cuvântul „Vlahi” , Ilie Gherghel a arătat că denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine de la vlahi și datează aproximativ din secolul al VI-lea; vlahii au avut o colonie lângă capitală. În lucrarea sa "Strategikon" din 602, împăratul Maurikios (Mauriciu) îi numește
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
avarilor, în estul Balcanilor. Atunci, când încărcătura de pe un măgar căzu, cineva a strigat în limba sa maternă: "Torna, torna, fratre!". Într-un studiu despre cuvântul „Vlahi” , Ilie Gherghel a arătat că denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine de la vlahi și datează aproximativ din secolul al VI-lea; vlahii au avut o colonie lângă capitală. În lucrarea sa "Strategikon" din 602, împăratul Maurikios (Mauriciu) îi numește „romani” pe unii indivizi refugiați în Imperiul Bizantin din teritorii nord-dunărene și care aveau
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
măgar căzu, cineva a strigat în limba sa maternă: "Torna, torna, fratre!". Într-un studiu despre cuvântul „Vlahi” , Ilie Gherghel a arătat că denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine de la vlahi și datează aproximativ din secolul al VI-lea; vlahii au avut o colonie lângă capitală. În lucrarea sa "Strategikon" din 602, împăratul Maurikios (Mauriciu) îi numește „romani” pe unii indivizi refugiați în Imperiul Bizantin din teritorii nord-dunărene și care aveau funcția de călăuze în cadrul armatei bizantine. Unii oșteni romanici
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
de exemplu "„clisura”, „sculca”" etc. Începând cu anul 814 slavii sudici, care erau păgâni la acea dată, au dezlănțuit persecutarea creștinilor, afectând probabil și spațiul creștin românesc Persecuția va înceta după creștinarea slavilor sudici. Genesios se referă la geți (probabil vlahi) în legătură cu participanții la răscoala lui Toma Slavul împotriva împăratului Mihail al II-lea, din anul 821 , Însemnarea de la Mănăstirea Kastamonitu din sec. al VIII-lea atestă "blachorichinos"-i din jurul Salonicului. Constantin al VII-lea Porfirogenetul, împărat din sec. al X
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
din sec. al X-lea, face distincția între "romei", populația greacă, și "romani", adică populația vorbitoare a unor dialecte neoromanice din Imperiul Bizantin. Istoricul grec Lambros a găsit un document la Muntele Athos în care se afirma că Moravii, Sârbii, Vlahii și Slavii din Iliria au fost botezați în timpul Imparatului Mihail al III-lea în anul 867. Vasile Bulgaroctonul îi menționează pe vlahi într-un „hrisov” din 980 în contextul Vlăhiilor din Peninsula Balcanică. Despre aceasta relatează cronicarul bizantin Kekaumenos (sec
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Bizantin. Istoricul grec Lambros a găsit un document la Muntele Athos în care se afirma că Moravii, Sârbii, Vlahii și Slavii din Iliria au fost botezați în timpul Imparatului Mihail al III-lea în anul 867. Vasile Bulgaroctonul îi menționează pe vlahi într-un „hrisov” din 980 în contextul Vlăhiilor din Peninsula Balcanică. Despre aceasta relatează cronicarul bizantin Kekaumenos (sec. XI). Istoricul Brezeanu consemnează că prima mențiune bizantină a românilor nord-dunăreni sub etnonimul de daci a apărut în Lexiconul Suidas din secolul
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
este inserată în cronograful lui Ghiorghios Kedrenos, tot din sec. XI, relatează că "David", unul dintre frații lui "Samuil", împărat la acea vreme, a fost ucis în anul 976 între Castoria și Prespa, în locul numit "Kaloi drues" („Stejarii frumoși”) de către "vlahii hoditai" ("„chervănari”", „cărăuși”). Într-un alt pasaj, Kedrenos menționează o formațiune politică străromânească cu centrul la "Constanteia" (poate Constanța) având mai multe localități întărite, în subordinea cetății Durostorum (Dârstor sau Silistra), formațiune supranumită de Nicolae Iorga „Vlașca din Drâstor”. Nume
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Nicolae Iorga „Vlașca din Drâstor”. Nume romanice se întâlnesc în Balcani printre hanii primului stat (proto)bulgar de la Dunăre: Sabinus (sau Sabenos) (765-767) și Paganus (la putere în 767-768). Paganus a fost probabil o latinizare a numelui Bayan sau Boyan. Vlahii sunt pomeniți pentru prima dată într-o cronică italiană, Annales barenses/Annales Lupi Protospatharii, în legătură cu participarea acestora în anul 1027 în armata împăratului Vasile al II-lea în campania din Italia În 1066, are loc în Tesalia o mare răscoală
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
barenses/Annales Lupi Protospatharii, în legătură cu participarea acestora în anul 1027 în armata împăratului Vasile al II-lea în campania din Italia În 1066, are loc în Tesalia o mare răscoală a vlahilor condusă de "Berivoi", "Niculiță" și "Slavotă", în urma căreia vlahii obțin privilegii economice și militare. La victoria împăratului Alexios I Comnenul împotriva cumanilor, la "Lebunion" în Tracia, în 29 aprilie 1091 un rol deosebit l-au jucat oștenii vlahi din care era formată armata sa, oșteni recrutați din părțile Vardarului
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
răscoală a vlahilor condusă de "Berivoi", "Niculiță" și "Slavotă", în urma căreia vlahii obțin privilegii economice și militare. La victoria împăratului Alexios I Comnenul împotriva cumanilor, la "Lebunion" în Tracia, în 29 aprilie 1091 un rol deosebit l-au jucat oștenii vlahi din care era formată armata sa, oșteni recrutați din părțile Vardarului și Strumei, din Macedonia. Același împărat Alexios I apelează la ajutorul lui Pudilă, un fruntaș vlah, pentru a opri năvălirea cumană din 1094. Toate acestea pregătesc răscoala de proporții
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
în Tracia, în 29 aprilie 1091 un rol deosebit l-au jucat oștenii vlahi din care era formată armata sa, oșteni recrutați din părțile Vardarului și Strumei, din Macedonia. Același împărat Alexios I apelează la ajutorul lui Pudilă, un fruntaș vlah, pentru a opri năvălirea cumană din 1094. Toate acestea pregătesc răscoala de proporții a vlahilor din 1186-1187, conduși de Petru și Asan, în urma căreia a luat ființă al II-lea stat bulgar. În "Alexiada", Ana Comnena face referire la vlahi
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
vlah, pentru a opri năvălirea cumană din 1094. Toate acestea pregătesc răscoala de proporții a vlahilor din 1186-1187, conduși de Petru și Asan, în urma căreia a luat ființă al II-lea stat bulgar. În "Alexiada", Ana Comnena face referire la vlahi dar și la „daci” (probabil a avut două surse); autoarea precizează că "dacii" locuiesc pe pantele de nord ale munților Haemus (Hercinici în unele traduceri) iar macedonenii pe pantele de sud. Identificarea cu vlahii (românii) este clară în acest paragraf
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Alexiada", Ana Comnena face referire la vlahi dar și la „daci” (probabil a avut două surse); autoarea precizează că "dacii" locuiesc pe pantele de nord ale munților Haemus (Hercinici în unele traduceri) iar macedonenii pe pantele de sud. Identificarea cu vlahii (românii) este clară în acest paragraf Foucher de Chartres a menționat participarea românilor la Prima cruciadă din 1095 utilizând denumirea de "daci". A mai menționat și că Petre sihastrul (Pierre l'Ermite) și cavalerii din Lorena au trecut prin "țara
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]