1,617 matches
-
licurici. Dezinvoltă, parfumată, Îmbrăcată elegant, Culege din iarba crudă Lacrimile - diamant. Mângâie din ochi câmpia Și se-așază între flori Și împarte păsărilor Naiuri, cobze și viori. Dimineața e o doamnă Cu trupul în zări născut Și, când pleacă-n voal de ceață, Lasă-n urmă un sărut! Referință Bibliografică: DIMINEAȚA E O DOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DIMINEAŢA E O DOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367544_a_368873]
-
cum e treaba! Trei gâlgâituri lungi l-au convins că treaba e bună și am pornit! Am trecut și de sat, am luat-o pe digul de la marginea râului și ne-am apropiat de pădure! Basm, nu pădure! Siluete argintate, voaluri de chiciură, întunecimi de peșteră, ghirlande de steluțe, trosnet de gheață zdrobită sub copaci, toate ne-au însoțit prin cenușiul sfârșitului de noapte până la coada lacului! - Important, nepoate, e să nimerim coada! Stai să vezi de ce! Privește betonul rece al
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
omulețul făcut din lut galben, care, după trei zile, trebuia dezgropat și aruncat în gârlă să tulbure apele și norii, așa cum se întâmpla înainte să plouă. Caii horcăiau de căldură. Ana privea gânditoare casele care i se aliniau prin fața ochilor. Voalul care îi acoperea fața o ferea de privirile curioase ale trecătorilor, ascunzâdu-i durerea. Pe lângă trăsura ei trecură în galop, stârnind nori de praf, două trăsuri cu cai îmbrăcați în negru. Ana scoase capul pe fereastră, privi mirată retrăgându-se, neștiind
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
tot felul de obiecte chiar și oameni, însă astea nu erau nimic pe lângă cea avea să urmeze fiindcă cel mai mult îi înfierbântă simțurile Salomeea, fiica Irodiadei și a lui Filip, cea mlădioasă ca trestia, care își îmbrăca trupul cu voaluri transparente și își se înfrumuseța cu măgăritare, aur și mătăsuri aduse din China ori diamanate din India. Aceasta dansă atât de grațios încât lui Irod, cu simțurile încordate la maxim i se tăiase pur și simplu respirația. Desigur își dădu
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
o semnificație lărgită a evenimentelor mântuitoare. Aceste câteva elemente „văzute” prezente în celebrarea liturgică au menirea de a reliefa dubla funcție a misterului cultic: aceea de a descoperi prin intermediul vizibilului (prin simbol), invizibilul, dar și aceea de a ascunde sub voalul sensibilului o Realitate vie, transcendentă, accesibilă doar prin credință. 2. Modul lucrării tainice a harului în cult, modul actualizării prezenței lui Iisus Hristos, modul împărtășirii credincioșilor din Trupul și Sângele lui Iisus Hristos, toate acestea reprezintă valențele laturii „nevăzute"a
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
o eflorescență albă și roză îmbătătoare, dar și câțiva ani mai târziu după ce m-am recules îndeajuns cu darurile divine ale unui popor iscusit, poate o gheișă-vestală își întindea faldurile chimonoului ei înflorit peste pleoapele mele, așternuse umbra ei cu voaluri sporindu-mă în mirare și puritate... Loc și timp de reflecție de o clipă, cât veșnicia de trebuincioasă și izbăvitoare pare a fi cadrul unor imortalizări alese de niște nuntași japonezi tineri, vreo două perechi de miri, ele ca păpușile
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
curge pe aceeași cale cu timpul bărbatului spre celălalt trup. Adevărul e în cuvânt, piatră și apă... un distih în oglindă - Milee dugento con sessanta sei prin Surâsul Cybelei Între cer și pământ, între El și Ea - doar un timp Voalul a căzut dând deoparte cioburile, întunericul deveni lumină disperarea - speranță durerea - bucurie depărtarea - simbioză singurătatea - întreg - Voi fi cu tine până la sfârșitul Timpului! În palma ei atingerea literei-mamă ebraice Shin Îi citi sărutul - Să fii fericită cât îți stă în
CELĂLALT TRUP ~ O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367125_a_368454]
-
ai simți în nopți târzii Cum bate inima-mi nebună Ai încerca -n miros de frezii Să mă săruți sub clar de luna. Dacă ai privi spre cer prin ramuri În ploaie de petale albe Îți vor veni cuvinte-n voaluri Și inima-ți îmbraci în salbe. Iar dacă-asculți în tril de păsări O simfonie de iubire Te simți cuprins de îmbrățișări Într-o candidă-amintire. Dacă primăvară nu ar fi Nici inima n-ar bate-n noapte Nici vântul nu l-
DACĂ... de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363635_a_364964]
-
Este o-ncîntare, par Dieu, o reverie! Să se stingă focul din inima pădurii Pînă peste dincolo de marginea urii Să ne iubim ca frunzele măturate De furia ploi pe alei curate E castanie noaptea, troznește de plăcere Se întinde ca un voal peste coapsele tale Trece o corabie prin nisip, rage o cămilă Acolo, departe, pe o dună argintie Luna a alunecat și ea prin culoarea mov Fundalul tabloului ridicat de un colț Dezvăluie armura unui prinț stelar Iubit-o, furia crește
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
de aur”, „Adagio”, „Dans celestial”, „Incertitudine”, „Castele de nisip” sau „Șoapte și valuri”. “Să tăcem împreună în fața frumuseții, a expresivității portretelor, a spectacolului cu desfășurări de plete” O selecție de lucrări în care Valentin Ciucă ne atrage atenția asupra “transparentelor voaluri” care învăluie corpurile feminine, voaluri care ne duc cu gândul la “Primăvara” lui Boticelli (una dintre capodoperele artei italiene din Quatrocentto) trezindu-ne “sentimentul de déja vu”. O expoziție la care, așa cum a subliniat criticul de artă ieșen, “ar trebui
“DÉJÀ VU”, ELEGANŢĂ ŞI PURITATE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349569_a_350898]
-
Incertitudine”, „Castele de nisip” sau „Șoapte și valuri”. “Să tăcem împreună în fața frumuseții, a expresivității portretelor, a spectacolului cu desfășurări de plete” O selecție de lucrări în care Valentin Ciucă ne atrage atenția asupra “transparentelor voaluri” care învăluie corpurile feminine, voaluri care ne duc cu gândul la “Primăvara” lui Boticelli (una dintre capodoperele artei italiene din Quatrocentto) trezindu-ne “sentimentul de déja vu”. O expoziție la care, așa cum a subliniat criticul de artă ieșen, “ar trebui să tăcem împreună în fața frumuseții
“DÉJÀ VU”, ELEGANŢĂ ŞI PURITATE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349569_a_350898]
-
o-ncîntare, par Dieu, o reverie! Să se stingă focul din inima pădurii Pînă peste dincolo de marginea urii Să ne iubim ca frunzele măturate De furia ploi pe alei curate 9 E castanie noaptea, troznește de plăcere Se întinde ca un voal peste coapsele tale Trece o corabie prin nisip, rage o cămilă Acolo, departe, pe o dună argintie Luna a alunecat și ea prin culoarea mov Fundalul tabloului ridicat de un colț Dezvăluie armura unui prinț stelar Iubit-o, furia crește
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
de Gabriela Mimi Boroianu ................ Ireal * Se prelingea condensul pe fereastră și de invidie ploaia s-a oprit iar Luna-n rochia-albă de mireasă cu stelele s-a pus pe chicotit. * Își scutura parfumul liliacul în stropi grei udându-i nopții voalul. Tu îmbătat erai cu vis. Insomiacul ce-mi fredona în versuri irealul. * Înmugureau sub buza ta doriți ce alergau pe pielea înrouărată. Doi trandafiri te așteptau cuminți să culegi floarea pură-mbujorată. * Te scufundai în visul meu pierdut. Gemeau pereții, de-
DE DRAGOSTE ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348530_a_349859]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > MARIN VOICAN-GHIOROIU - O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEȘTI Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Țară Mamă bună, -mbracă mantie cernită, Pe-a ta frunte pune voal de nori în lacrimi... Fiul tău iubit pleacă de la tine: inima-i zdrobită; Plaiul sfânt sărută, se-nalță, a scăpat de patimi. Erou legendar, ne-nfricat român, ești nemuritor... Nu te va uita, te va admira... dragul tău popor! Eram în
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
La intrarea în bazin încearcă să-și acopere goliciunea cu micul prosop folosit în baie, și voalarea asta le făcea să pară misterioase, parcă și mai frumoase. Mi-a trecut prin minte farmecul nimfelor văzute prin tablouri, acoperite cu un voal mic, atât cât imaginea lor să fie și mai incitantă. După baie, urmează un alt duș din poziție șezândă. După aceasta se retrag, acoperite parțial, în altă cameră, unde, fără să lase dâre de apă, se duc să se îmbrace
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
lațul și-o moarte la minut” Ăsta a crezut că face ea glume cu el, dar, de dus s-a dus în pătul și aici a căzut din picioare de ce a văzut. Adriana era îmbrăcată în rochie de mireasă, cu voalul pe cap și cu lațul agățat de gât, atârnând ca o frunză veștejită, iar în mână ținea o poză cu ea și cu Silviu, pe care o făcuseră la bâlci... Zice că a anunțat vecinii și o jelea săracu’ , de
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
lui Dumnezeiască, Mai presus părând de-o ființă cerească. Se desface lin din ce i-a dat viața. Ochii deschizând,ridică a sa fața... Frumoși sunt ochii ei,și chipul , o dulceață! Naivă,un copil, dar ah! așa măreață! Prin voaluri de raze părul Îi tresaltă De soare și lună,stele la-olaltă. Ochii mari,albaștrii,sacru strălucesc, Mândrele sprâncene viu se arcuiesc Pe sub fruntea mică-a geniului acest' Ce-n toată splendoarea se cere modest. Pe umarul drept,într-un giulgi
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
musculos ridică tot felul de obiecte grele, chiar oameni, însă acestea păliseră pe lângă ceea ce avea să urmeze fiindcă cel mai mult îi înfierbântă simțurile Salomeea, fiica Irodiadei și a lui Filip, cea mlădioasă ca trestia, care își îmbrăca trupul cu voaluri transparente și se înfrumuseța cu măgăritare, aur și mătăsuri aduse din China ori diamante din India. Salomeea dansă atât de grațios încât lui Irod, cu simțurile încordate la maxim i se tăiase pur și simplu respirația. În mână, dansatoarea agita
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
a sentimentelor, care nu sunt atât de pure reprezentate de fiinzii ce se vor mai mult singulari iar în doi, sau chiar în grup, doar pentru satisfacerea diferitelor dorințe umane. Personajul superrealist are teamă de realitate și lasă să cadă voalul dezvelindu-și intimiatea prin manifestări erotice, care abundă prin scene orduriere, satisfăcând toate introvertirile așa-zișilor ascunși ai societății. În romanul superrealist, în comparație cu romanul modern suprarealist, personajele își dezvelesc nu numai interiorul ci și exteriorul, psihologicul jucând aici un dublu
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]
-
un candid nor, Explozie vie de lumină mă cuprinde, În unde sclipitoare se întinde. Mi-ntind aripile să te cuprind, Când chipul tău mi-apare ca în gând. Vocea ți-o aud ca pe-o chemare, Soarele în zare răsare. Voaluri luminoase, tulburătoare, Iar tu te joci printre raze de soare. O Fată Morgana sau gândul meu ești, Copila mea, din sfere pământești. Tu zbori cu mine și-mprăștii praf de stele Lumină ești și mângâiere. Unite aripi spre zborurile-nalte
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
spre lumină, Explozie celestă, divină. Plutesc deasupra de nori, Cuverturi de albe comori. Lumina curată mă patrunde, Atât de lin, ca apa în unde. Un val de căldură în mine se-ntinde Și parcă un înger în brațe mă cuprinde. Voaluri jucăușe se destramă Și te zăresc aievea, fără teamă. Aș vrea să te ating în jocul de lumină, Mâinile-mi întind,ce pace divină! Privesc la cer și mi se pare, Că timpul stă în loc, fără mișcare. Ridic privirea spre
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
-s mai bun; aș vrea să-ți dăruiesc O mică frescă dintr-un nor fugar— Acasă când mă-torc, să o găsesc În holul mare...Alt nor pare-un fular— Prea-i moale!... te-aș înveli cu el ca-n voal; Un înger drag cu chip gingaș vei fi... Te văd plutind pe muchea unui val; Și tremur!... de te pierd, cum te pot găsi? Abia aștept să fii mămică, și...zău! Atunci vom fi trei—ce bucurie!... Mai știi?... surprize
ADIO, DRAGA MEA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347608_a_348937]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AJUN Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Frumoasă e iarna când tu vii prin fulgi Ce-așază un covor de fluturi sub pași - Iubirii noaste voal pentru urmași. Tăcerea, din decor, te roagă să-i smulgi. Lumină și-ntuneric deopotrivă... Cu cearcănele pe sub ochi albaștri, Sunt gânduri de călugări isihaștri Ce-mi surpă visul nopții în derivă. Toți Moș Crăciunii, în grabă, pleacă-n sud. În
AJUN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347612_a_348941]
-
Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului CUNUNI DE FLORI PENTRU EROII NOȘTRI LEGENDARI Căzuți în Revoluția din 1989 Dumnezeule bun și dătător de viață, oprește-ți privirea peste plaiul României și vezi în țărna acoperită de voalul uitării, că au trecut 24 de ani de când acei tineri entuziaști, nepunând preț pe cel mai scump odor cu care i-ai înzestrat - VIAȚA, s-au jertfit pentru LIBERTATEA noastră. Ei au fost GHIOCEII ÎNSÂNGERAȚI care au învins iarna grea
TINERILOR CARE ŞI-AU JERTFIT VIAŢA ÎN REVOLUŢIA DIN 1989 PENTRU LIBERTATEA NOASTRĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347700_a_349029]
-
în depărtări, într-un ținut nelocuit. Colindară ziua întreagă peste plaiuri, apoi îi învălui seara cu aripile sale. Se apropia miezul nopții când, deodată, parcă un alai lăutăresc se apropia de ei. Peste puțin timp, printre trunchiurile arborilor apărură în voaluri străvezii fecioare ademenitoare. Călăreții își struniră caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndemnau să se apropie. - Astea-s vampirice? - întrebă în șoaptă Ciocoiu tremurând. - Sau diavolițe? - rosti Conacu cu inima cât un purice de spaimă. - Sunt fantasmele nopții! Nu le băgați
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]