9,098 matches
-
footnote>. Dumnezeu „... ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. IX, PSB, vol. 30, p. 30. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om arată vocația omului pentru nemurire; prin păcate, omul a devenit muritor, iar prin Învierea lui Hristos se restaurează deplin chipul, mai întâi în suflet și apoi în trup. Făcând referire la bunătățile de care a fost lipsită firea noastră, Sfântul Grigorie enumerându
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu vocația Cuvântului care zidește (nu a celui care năruiește!), personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii adevărurilor din acest ,,secol de demonism și de trufie luciferică” (după cum ar afirma criticul și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
printre laureații concursului „Limba română este Patria mea” pe bunul meu prieten de crez și de luptă pentru repunerea limbii române din Basarabia în funcțiile ei firești și pentru revenirea la alfabetul latin -românesc, reputatul filolog poliglot și jurnalist de vocație Vlad Pohila, precum și mai tinerele speranțe literare basarabene Doina Postolachi și Radmila Popovici Paraschiv. Nu voi stărui asupra altor materiale. Faceți o revistă de nota 10. Așa s-o țineți și să vă ajute Dumnezeu! Nicolae Matcas-București
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
doctorul Dan Cioată să se confeseze și să-și mărturisească pozitia lui vis-à-vis de ajutorul divin, care este deasupra noastră mereu. Dan Cioată a absolvit Facultatea de Teologie în cadrul Universității de Vest din Timișoara și este preot, două meserii de vocație, pentru că, așa cum la preot mergi și îi mărturisești tot ce te doare, mai ales sufletește, tot asa și la medic mergi și îi spui ce te doare, mai ales trupește. Cartea aceasta este, de fapt, concepția doctorului Dan Cioată despre
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
ci... astrologie și se interesau nu doar de agricultură, ci și de sporirea tezaurului, de cheltuirea banilor statului prin investiții, războaie, tributuri (adică... plăți externe!). Arabii nu vând niciun cal dacă horoscopul nu le dă voie Arabii, care erau prin vocație mari negustori dublați și de mari călători, nu vindeau și nu cumpărau decât pe anumite faze ale Lunii și nu începeau o afacere decât după ce consultau poziția stelelor fixe. (O precizare necesară: stelele sunt corpuri cerești cu lumină proprie, sunt
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
ascensiunea lui până la postura supremă de împărat. Kepler, geniul preocupat de direcția vântului și banii altora Kepler și-a început cariera ca teolog, a continuat ca profesor de matematică și astronomie și a devenit - era inevitabi în epocă! - astrolog. Din vocație și cu mare grijă pentru onestitatea informației, a publicat timp de peste 20 de ani un almanah cu sfaturi pentru agricultori, muncitori, pentru sănătate, evenimente personale sau viața de fiecare zi a cetății. Celor bogați le dădea consultații - culmea -, nu pentru
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
din Vlașca, Alexandru și Georgeta-Elisabeta, un Mărțișor divin, un suflet cu hâr: pruncul Gabriel. Toată copilăria să a fost o Dumbrava minunată a bucuriei. Educația i-a fost călăuzita de ființele cele mai dragi: Mama și Bunica-Dăscălițele de mare vocație, care i-au sădit în suflet dorul de Dumnezeu, de țară și de carte. Că elev și student a fost eminent, dar a avut și privilegiul unor Dascăli minunați, precum și spiritul tatălui-scriitor care a ars pentru el toată viața. Cunoscut
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
elită, creatorul rețelei de publicații electronice Intermundus Media”. În comuniunea cu harul hristic, omul creștin își definește esență să ortodoxă slăvind: adorarea lui Dumnezeu, cinstirea pentru Înaintași cei Mari, recunoștiința Elitelor spiritual-religioase, flacăra comuniunii intru iubire, mireasma misiunii intru adevăr, vocația alegerii în lumina crezului și autoritatea conducerii de ați asumă jertfă, vrednicia și responsabilitatea intru zidirea Panteonului sacru al Neamului nostru: „Pentru mine, care trăiesc numai ca să scriu, toate aceste simțăminte se răsfrâng în năzuința de a mai face să
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
noastră, daca nu acele neclintiri sufletești de care ne-am agățat disperați la vreme de furtună!? Ele sunt acele rosturi adânc izbăvitoare care ne-au refuzat virtutea de a rezista politic la suprafață, în văzul lumii, pentru a ne dărui vocația strămoșeasca de a dăinui că neam, pe dedesubt, în văzul lui Dumnezeu”. În ceea ce mă privește mărturisesc că personal nu l-am cunoscut pe Gabriel Artur Silvestri-Părintele meu spiritual în Taină vocației scrisului. În sihăstria mea din Cetatea lui Bucur
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
suprafață, în văzul lumii, pentru a ne dărui vocația strămoșeasca de a dăinui că neam, pe dedesubt, în văzul lui Dumnezeu”. În ceea ce mă privește mărturisesc că personal nu l-am cunoscut pe Gabriel Artur Silvestri-Părintele meu spiritual în Taină vocației scrisului. În sihăstria mea din Cetatea lui Bucur, comunicăm în taină cu Dumnezeu, cu Neamul meu și cu poporul drept măritor creștin prin adorarea Mântuitorului, prin supravenerarea Maicii Domnului, prin aleasă venerarea a Sfinților și Martirilor, prin căutarea și cunoașterea
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
creștin prin adorarea Mântuitorului, prin supravenerarea Maicii Domnului, prin aleasă venerarea a Sfinților și Martirilor, prin căutarea și cunoașterea Mărturisitorilor aflați în viață și prin ei, a celor urcați la ceruri, prin cinstirea Marilor înaintași de pe fiecare treaptă de misiune, vocație, jertfire și slujire a Neamului și a lui Dumnezeu. Referirile mele în scris, în manuscris, despre diversitatea lucrurilor și a esențelor lor, însumau cca. 3000 de pagini, după 30 de ani de informare, de căutare, de selectare a valorii, de
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
în procesul dezvoltării individului și al societății. Motivarea copilului-elevului prin încurajare și susținere morală oferă acestuia încrederea în propriile posibilități și propria personalitate cu capacitățile respective, în așa mod oferindu-i succesul corespunzător în promovarea programelor școlare, în redescoperirea propriei vocații și în identificarea propriilor abilități necesare în formarea unei personalități adevărate. În acest caz succesele copilului în dezvoltare vor fi corelate cu procesele educative favorabile care avantajează sistemul de învățământ. În același timp, sistemul de învățământ prin acțiunile sale pozitive
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
Săraru A plecat în lumea drepților un bărbat harnic care o viață întreagă s-a bătut cu scrisul și cu glasul său să facă dreptate istoriei noastre naționale. A fost și rămâne un mare istoric care, pentru verticalitatea lui, pentru vocația lui în numele sincerității și a adevărului istoric, pentru răbdătoarea lui cercetare îl pun alături de acad. Florin Constantiniu. Va fi greu să egaleze cineva, foarte curând, statura sa de istoric național. Mareșalul Adevărului Istoric Alexandru Moraru, istoric-arhivist și publicist - Chișinău Mentorul
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
comunicare intelectuală", aproape întregul set de scrisori dintre ei (65) tocmai acest din urmă aspect îl ilustrează. Cei doi sunt uniți, cum scrie Sanda Golopenția, de "setea de înțelegere cuprinzătoare și nuanțată a culturii, încredere în Ťprezența binelui pe pământť... vocația echilibrului și o salubră, vizionară modestie în tot ce scriu, precum și căldura sensibilă cu care știu să-și înfrumusețeze viața prin lectură și contemplare". Petru Comarnescu nu-și laudă prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
pentru o declarație pe portativ. Pregătit în secret, un fragment de oratoriu, dedicat ei, va fi introdus ca o surpriză în programul concertului. Că snobismul Elenei motivează demersul organizării concertului, o spune explicit autoarea. Tot ea ne avertizează însă că vocația artistică a doamnei Drăgănescu e autentică. Elena e o bună pianistă și amănuntele tehnice ale concertului, puse la punct cu Marcian, îi vădesc o reală competență în materie. Joile muzicale, organizate în locuința ei au darul de a metamorfoza asistența
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
și e invitat să participe ca violonist în ansamblul de cameră care pregătește concertul. "Buna Lina" e în schimb afonă și impermeabilă la farmecul muzicii, fapt care punctează, între multe altele, discordanțele în sânul menajului. Autentică, în cazul lui Rim, vocația acestuia pentru muzică e subminată de porniri erotice. Preocupat de seducerea Siei, lipsește frecvent de la repetiții, iar în intimitatea biroului din locuința lui, muza melomană îi inspiră afinități mult mai profunde cu Don Juan-ul mozartian. Rafinatului Rim nu-i displac
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
de arabul fanatic și psihopat, gata să apese pe un buton și să arunce lumea în aer, sau de sârbul criminal de război" (p.138). Cartea despre povestirea tradițională a Ruxandrei Ivăncescu depășește limitele procustiene ale discursului teoretic. O reală vocație scriitoricească o ajută pe tânăra (dar deja formata) autoare să evite frazarea prăfuită a studiilor de gen și să își construiască un text care să îmbine șarmul formei cu acuratețea informației și cu inteligența analizei.
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
arătase în cărțile sale constant preocupat de reflectarea și înțelegerea conștiinței sociale a omului experimental "socialist", atât de artificial, dizarmonic și scindat. Proza scurtă cu care își face debutul literar (Povestiri din provincie, 1967) înseamnă în cazul său nu o vocație, dar necesitatea unui exercițiu, fragmentarist, romanesc. De altfel, trei "povestiri" lungi vor fi integrate, doi ani mai târziu, în romanul Catedrala, 1969. V. Duda este de la început, dar și pentru mai târziu, în câteva alte romane, un prozator al mediilor
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
real și ideal, epic și analitic, situații și teză, disimulate toate acestea într-o bine modulată viziune, deopotrivă ironică și patetică. Deruta este un roman dialogic, cu o înscenare epică pregnantă, o narațiune analitică și hiperrealistă. O lume provincială, cu vocații iluzorii sau neîmplinite existențial și artistic, se înființează și piere prin propria înfățișare obiectivă. Naratorul își permite doar o ironie critică și realistă, de altfel exercitată cu tact.Vanitatea fantasmatică a omului mediocru se dezvăluie, fie în ipostaza protagonistului, ca
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
lucrez ca muncitor întru "reabilitare politică", la Fabrica de postav "Proletarul", eu eram cel neajutorat, precum Florin Mugur rătăcit în mulțime. Tot despre o mașină era vorba, acum însă un autocar în care se îmbarcau scriitorii festivaliști ca să-și clameze vocația undeva, în teritoriu, în fața "maselor largi populare de oameni ai muncii". Am dat să urc și eu în autocar dar dramaturgul local, de meserie activist de partid, George Genoiu, mi-a pus aprig mâna în piept: "Tu ce cauți aici
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
foarte înaltă, urca, în pofida podoabei capilare, fără șansa de a se opri prea curând. Vorbea potolit, aproape în șoaptă. Renunțase deja la "meseria de bază" (inginer) în favoarea literaturii, decizie la care nu se poate încumeta decât cel care crede în vocația sa mai mult decât în sine însuși: "Alegerea nu s-a făcut într-o voioasă jubilare", va scrie el mai târziu. Cred că în ochii lui arătam precum toți provincialii literaturii, neîndemânatici, veșnic dezorientați, capabili de un zâmbet ca răspuns
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
a fost pusă în funcțiune noua mașină politică, originală prin faptul că îmbină armonios design-ul american cu patosul partinic al fostei Uniuni Sovietice? Nu mai știu de unde am aflat că norocul ar fi momentul în care strădania întru edificarea vocației se întâlnește cu șansa. Munca depinde de hărnicia fiecăruia dintre noi, șansa este în mâna lui Dumnezeu. Eu n-am avut parte niciodată de o șansă reală, ci doar de mici și sporadice întâmplări norocoase - dar el este, oare, acum
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
însă, ciudat, nici urmă de naturalism nu se strecoară în paginile ei. Autorul care de curând ne-a dăruit un studiu despre universul romanesc al lui Liviu Rebreanu se distanțează politicos dar ferm de “păcatele” naturaliste ale înaintașului, reala lui vocație a povestirii și-a găsit demult propriul făgaș epic. După Cel din urmă rapsod și alte povestiri și Nimic nou după cortina de fier, este rândul Deșertului roșu să amplifice audiența acestui scriitor format, ce știe să selecteze din realitate
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
răsplata. Cei mai plângăreți, cei mai servili, cei mai onctuoși o căpătaseră: invitații la colocvii, burse, subvenții pentru cercetări cu rezultate dinainte cunoscute ca și cele de pe vremuri, subsidii pentru publicații confidențiale; aceiași care supseseră până la sațietate și cu o vocație particulară mamelele comunismului și se lăsaseră căutați peste tot. Nu mă simțeam singur, ci stingherit. Deseori, de-a dreptul paralizat. Plicul, pe care l-am găsit în cele din urmă, venea din Paris și purta în colțul stâng, sus, o
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
trebuia lepădate veleitatea de a străluci pe firmament prin subtilitate și eleganță. Ce ți se ordona era să nu te deosebești de ceilalți, să fii banal, cenușiu, fără relief. Mai ales pentru cărturarii de factura lui G. Călinescu, a căror vocație era să zburde nestigherit, să uimească prin ineditul asociațiilor, corvoada care le era impusă se arăta ucigătoare. În unele momente când lupta la care fuseseră înhămați parcurgea o trecătoare destindere, G. Călinescu era tratat cu o anumită bunăvoință, i se
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]