9,695 matches
-
inculca în versurile sale nu numai încărcătura profetică, ci și una protestatară. Poeziile lui George Coșbuc angajează „energii mobilizatoare”, de asemenea. Într-o baladă cum este Pașa Hassan, se distinge, cu vibrație în actualitate, „imaginea halucinantă a urmăririi pașei de către voievodul Mihai”. Fără îndoială, volumul Cântece de vitejie își păstrează neștirbit „caracterul educativ și patriotic”. Repunerea în discuție critică a poeziei lui George Coșbuc este, în fapt, demersul unei revalorificări a acesteia din perspectiva orizontului de așteptare a cititorului unui alt
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
care a fost tratată vestea morții lui Florin Cioabă. "Ca să nu cădem în desuet sau ridicol. Eu aș dori să vorbesc depre cetățeanul Florin Cioabă. Mie mi se pare de un prost gust desăvârșit asta cu împărat, rege, cneaz, prinț, voievod. Dacă putem avea o discuție despre personajul Florin Cioabă, cred că este mult mai aproape de un adevăr pe care cu toții îl știm, decât să vorbim despre capetele încoronate. Niciodată n-am fost de acord cu această titulatură. De altfel trebuie
Mădălin Voicu, despre cum a ajuns Cioabă rege by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35787_a_37112]
-
Uricaru. Eu însumi le-am preluat ștafeta și nu sunt deloc mândru că despărțirea de Casa Monteoru s-a petrecut în timpul mandatului meu. Mă consolează totuși ideea că ne întoarcem în Casa Vernescu, fie și în clădirea din strada Sfinții Voievozi. Am luat cu mine în noul sediu fotografiile (opera lui Ion Cucu) tuturor foștilor președinți, aflate din 2005 în biroul meu din Casa Monteoru. Nu numai în semn de recunoștință, dar și ca expresie a convingerii mele că nici USR
Adio la Monteoru! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3753_a_5078]
-
familia moștenitoare s-a arătat dispusă, după renovarea casei, să o repună în circuitul public, invitându-i pe scriitori să-și țină lansările, în continuare, în acest spațiu consacrat. Administrativ, Uniunea revine în Casa Vernescu, în aripa dinspre strada Sfinții Voievozi, unde există toate condițiile de funcționare. Cu mărturisirea că, dintre toate întâlnirile, numeroase, din Sala Oglinzilor, de-a lungul anilor, aceasta e cea mai sentimentală, Nicolae Manolescu le-a dat cuvântul scriitorilor prezenți, martori de zeci de ani ai istoriei
Despărțirea de Sala Oglinzilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3754_a_5079]
-
-ne, însă, de punctul terminus al acestei fascinante călătorii am fost surprinși să constatăm că anul în care se finaliza restaurarea ultimului fragment de frescă marchează împlinirea a 500 de ani de când Sfântul Neagoe Basarab - ctitorul Mănăstirii Argeșului - a devenit voievodul Țării Românești și a început să construiască această biserică. Firesc, expoziția pe care o gândeam ca pe o punere în valoare a restaurării frescelor își revendica misiunea de a deveni, totodată, un prilej de a omagia personalitatea ctitorului, o proiecție
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
început să construiască această biserică. Firesc, expoziția pe care o gândeam ca pe o punere în valoare a restaurării frescelor își revendica misiunea de a deveni, totodată, un prilej de a omagia personalitatea ctitorului, o proiecție peste veacuri a vizionarului voievod. Modul de lucru în echipe interdisciplinare este evident în cazul acestei expoziții. Cum a funcționat el de această dată? Noi am avut șansa de a deveni parte a acestei echipe în ultimii 12 ani, pe când procesul de restaurare al frescelor
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
dincolo de măiestria fiecărei tușe de culoare și a expresiilor atât de diverse și de vii ale personajelor, alăturarea sfinților militari galeriei de personaje istorice din pictura originară a bisericii Mănăstirii Argeșului, exprimă un model de eroism și pietate cu care voievodul Neagoe Basarab se identifica și prin care se legitima. Dar omul contemporan cum se poate apropia de ele? Această întrebare exprimă una dintre obsesiile exercițiului nostru curatorial și zona cea mai vulnerabilă a propriei expertize. Pe de o parte, suntem
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
gândul că cel plecat, de undeva dintre nouri veghează și îndrumă. Dați-mi voie să las o lacrimă printre pagini scrise, și o simplă rugăciune pentru MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU. Nu-l pot uita. Nu-i pot uita chipul de mare voievod. L-am admirat de departe pe vremea când îl văzusem la Craiova. Ciprian Zaharia, un ctitor voievodal „Fii credincios lui Dumnezeu și Bisericii Sale, cât vei trăi; și vei avea în viața aceasta tot Binele, iar în cealaltă, vei dobândi
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
dar adevăratul ctitor al Mănăstirii Bistrița este voivodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432). Icoana Sfintei Ana, dăruită de Alexandru cel Bun, prezentă și acum în mănăstire, are o importanță deosebită din punct de vedere artistic, istoric și spiritual. Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpuș neanu și-au înscris numele în rândul ctitorilor prin daniile făcute. În perioada când Mănăstirea Bistrița s-a aflat sub administrația Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, numeroase odoare, manuscrise au fost înstrăinate. Răs
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
1967 și mai ales sub stăreția Arhimandritului Ciprian Zaharia, Mănăstirea Bistrița dintr-o ruină a devenit astăzi un lăcaș al frumuseții și al istoriei Neamului Românesc. S-a consolidat turnul de intrare a lui Petru Rareș și turnul-clopotniță al Sf.Voievod Ștefan cel Mare, zidul de incintă, Biserica voievodală, Casa Domnească, Școala Domnească, chiliile călugărilor. Ciprian Zaharia intrase în rândul monahilor când avea 18 ani, a fost „salvat ca prin minune de Patriarhul Justinian de avatarurile Decretului din 1959”. A fost
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
comunității se produce între 1781-1785 prin stareța, cu aura mitică, Olimpiada, ajutată de duhovnicul Iosif, dar există și un „înainte” prin doua așezăminte mai vechi, Boiștea și Topolița, la rândul lor consemnate în documente, prima, în 6 iunie 1446, în timpul Voievodului Ștefan al II-lea, iar a doua, un secol mai târziu. Descrierea din capitolul I Chipuri de îndrumători duhovnicești la Mănăstirea Văratic cu paragrafele I.1.1. Starețe și monahii de seama și I.1.2. Călugărițe cu bun chip
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
PDL, atunci asta nu ne va ajuta în negocieri. O să vedem zilele următoare cum decurg lucrurile", a declarat președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, care a participat luni la ceremonialul de resfințire a bisericii din Potlogi, județul Dâmbovița, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Totodată, vicepremierul Dragnea a precizat că nu au mai fost întâlniri cu PP-DD, potrivit Agerpres.
Avertismentul lui Dragnea pentru PP-DD: Dacă se mai întâmplă... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29597_a_30922]
-
Întorsura Buzăului a intonat „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu Leu: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți-Frumoși... Sau cântece
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
legământ Rostit În cântec și-n cuvânt, Rămân uniți De nimeni despărțiți! Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ țin rădăcina prin cuvânt. și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
fie reamintite mai ușor. • Umorul - lucrurile se rețin mai ușor dacă există un factor distractiv. Mai mult ca sigur, un elev ar reține mult mai ușor lecția despre Matei Basarab, dacă profesorul de istorie ar apărea la oră îmbrăcat în voievod. Citește mai multe pe performante.ro
Părinți de succes: Strategii pentru stimularea memorării by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32086_a_33411]
-
5. Georgeta Penelea-Filitti și Lia BradChisacof - Comorile unei arhive. Fondurile Constantin I. Karadja. șCuvânt înainte și notă asupra ediției de Georgeta PeneleaFilittiț.șBucureștiț, Editura Demiurg, 1996, 296 pagini. 6. Constantin I. Karadja - Un dosar de porunci de la Ioan Sandu Sturdza Voievod în Revista Arhivelor, Volumul 1, nr. 1-3, 1924-1926, p. 39-54. [Extrasul s-a imprimat în Tipografia Curții Regale F. Göbl fii, 1924, 16 pagini]. 7. Constantin I. Karadja - Dosarul unei Moșii Domnești(Răcăciunii) în Revista istorică, 12, nr. 7-9, iulie-septembrie
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Mi-a părut rău că nu ai putut rămâne mai mult la Buc[ure[ti] să faci cunoștință cu prietenii mei literari de aici. Ar fi fost frumos. Eu m-am mutat la adresa: Asistența Universitară „Carol II“, Str[ada] Matei Voievod, nr. 76. Nu e tocmai bine, dar decât nimic, tot e mai preferabil. Te salută C[oriolan] Gheție 13, care așteaptă nerăbdător revista Cu aceleași sentimente, I.Ș. Note z Originalele acestor scrisori, inedite, se află la Arhivele Naționale din
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
Sfintele moaște au fost așezate apoi, după o rânduială specială, într-o raclă confecționată din argint aurit la atelierele Patriarhiei Române, acestea aflându-se, de săptămâna trecută, la Reședința Patriarhală. Totodată, în lunile iunie și iulie, racla cu moaștele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu va fi purtată în pelerinaj de o delegație a Patriarhiei Române la cele mai importante biserici ctitorite de el în Țara Românească și în Transilvania. În ziua de 16 august se va sfinți pictura nouă a bisericii Sfântul
Procesiune de Sfinții Constantin și Elena. Vezi cum a fost în 1934 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29840_a_31165]
-
pe șantierele hidroenergetice, pe unde a lucrat, cât și pe drumuri de munte pline de riscuri. A visat să devină ACTOR, fiind dotat de la natură cu o extraordinară memorie a versurilor, cu o voce profundă, cu o statură impresionantă de voievod medieval și cu iubire de oameni, dar n-a fost să fie... Viața i-a oferit roluri nesperate sau neașteptate și În rău dar și În bine, Încât deseori s-a trezit Întrebându-se: Ce naiba caut eu aici? Ca emigrant
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
care ne înfățișai piesele de bază ale câte unei expoziții de pictură deslușeam aceeași pasiune cu care te aplecaseși asupra enigmelor trecutului nostru istoric, lupa cu care, de pildă, cercetând ceea ce se considera a fi un gol cultural dintre domniile voievozilor Mircea cel Bătrân și Radu cel Mare - mai precis dintre anii zidirii mănăstirilor Cozia (1388) și Dealul (1500) -, pus pe seama vicisitudinilor istoriei, constatai că, în fapt, acest gol nu existase. Bănuiesc că, tot așa, perioada pe care ai considerat-o
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
de ieri și de azi - dau de următoarele pasaje din capitolul intitulat: Hunii, au cum le zic alții Unii, den care ungurii să trag și sunt și până astăzi. De unde au pogorât și cum au descălecat }ara ungurească; și ce voievozi întâi au venit cu dânșii. * ...Mulți dovedesc și cu aceasta cum de la cea lugră sunt; că viind oameni de aceia și grăind multe cuvinte zic că se potrivescu cu ale acestor unguri, numai mai stricate și mai varvare li se
Ungurește by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11073_a_12398]
-
pace, libertate și socialism."5 În noul manual (de 329 de pagini) de după Congresul din 19746, locul temelor favorite ale perioadei staliniste (lupta de clasă și contribuția Uniunii Sovietice la istoria umanității) a fost luat de referințe naționaliste românești. Vechii voievozi, care nu-și avuseseră locul până atunci în istoria luptei de clasă, erau elogiați în capitole precum "Epopeea românească sub conducerea lui Ștefan cel Mare"7 sau "O nouă epopee românească sub conducerea lui Mihai Viteazul."8 Toată istoria României
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
LIMBII ROMÂNE (din ”îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, țin rădăcina prin cuvânt și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
descoperită în 1894 în Arhivele Naționale ale județului Brașov unde se păstrează și astăzi. Cea mai veche inscripție în aromână este datată la 1731. Limba română a fost introdusă ca obligatorie, în actele de stat și în ritualul religios, în timpul voievozilor Vasile Lupu (1634 1653) în Moldova și Matei Basarab (1632 1654) în țara Românească. Prima gramatică românească se datorește lui Samuel Micu și Gheorghe șincai. Datează din anul 1780, se intitula “Elementa linguae daco romanae sive valachicae” și a fost tipărită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]