648 matches
-
pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând orații pentru a slăvi pe Dumnezeu și pentru sănătatea familiei domnitoare. A doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
modavă de-o vîrstă cu nucii ce-i vegheză prispa, cu greu realizăm că o enciclopedie, o adevărată enciclopedie poate căpăta și chipul și sufletul unui semen de-al nostru, de-o vîrstă cu vremea, desprins parcă din frescele ctitoriilor voievodale ce-n loc de turle înalță în zare străvechi stîlpi de vatră. Constantin Popescu, Directorul Muzeului județean Vaslui ,,Fii ai comunei Dănești“ 1981 ... necesitatea cunoașterii cît mai adînci a istoriei pămîntului și poporului nostru, presupune realizarea unor monografii amănunțite asupra
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
țară comunistă până în 1992, când a izbucnit Războiul Civil. Sibiu - oraș din Transilvania, atestat în 1241. Aici au fost instalați coloniști sași, din ordinul regilor Ungariei (vezi ungaria). Cu timpul s-a constituit un puternic târg comercial, autonom față de puterea voievodală. Bresle erau nume-roase și puternice. Negustorii s-au organizat în companii ce făceau comerț între centrul și sudul Europei. Orașul a avut o școală superioară și biblioteci. Sighișoara - cetate din centrul Transilvaniei, foarte puternică din punct de vedere economic în
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
1955. Manuscrise, cărți, reviste, fotografii, tablouri, obiecte personale ilustrează aspecte importante din viața scriitorului. În parcul casei se află mausoleul familiei, construit de Academia Română în 1928, după proiectul arhitectului Nicolae Ghica-Budești și pictat de Paul Molda în stilul vechilor ctitorii voievodale din Moldova. Muzeul Teatrului Național „V. Alecsandri” a fost inaugurat ca instituție de cultură în decembrie 1976, când se împlineau o sută șaizeci de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română, în imobilul care a aparținut vornicului Vasile Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
misiunii lor în fiecare clipă. Trenul alerga pe Valea Prahovei într-un ritm și cântec amplificat de cântecul inimii mele. Se făcuse ziuă, dar ceața persista, învăluind decorul într-o pânză străvezie, mișcătoare, care-mi incita și fascina imaginația. Oștile voievodale coborau cu Negru Vodă, care le preda din fiu, în nepot, până la Mihai. Mihai le întorcea până la Alba Iulia, să împlinească pohta ce pohtise: ca valahii să fie un singur trup pe un singur pământ. Valurile de ceață erau oi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai făcut parte George Sbârcea, Iustin Ilieșiu, Octavian Ruleanu ș.a. Fără să lanseze un program explicit, dar apărând sub deviza Virtus romana rediviva, publicația are un caracter cultural larg și, așa cum o arată diversele ei rubrici - „Luminișuri”, „Scormonind trecutul”, „Maramureșul voievodal” -, este consacrată în primul rând valorilor și tradițiilor regionale, restituite și comentate în numeroase articole pe teme istorice, folclorice, pedagogice ș.a. Un loc însemnat - și chiar o rubrică specială, „Plaiuri literare” - se acordă literaturii. Se publică îndeosebi versuri de Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288838_a_290167]
-
atenție aspectele semnalate mai sus: cel al personalizării instituționale și cel al democratizării. Din punctul meu de vedere, un regim parlamentar, care ar înlătura posibilitatea alegerii directe a președintelui republicii, nu se poate "plia", tocmai dat fiind contextul, pe "cultura voievodală" existentă în spațiul public românesc. Vizualizată în optica democratizării, funcționarea acestui tip de regim politic ar putea fi alterată așadar, la nivelul legitimității, în condițiile în care încrederea în partide și în Parlament staționează în subsolul capitalului pe care îl
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
sau altul dintre aceste tipuri de regim politic pot veni din toate părțile. Din punctul meu de vedere, un regim parlamentar, care ar înlătura posibilitatea alegerii directe a președintelui republicii, nu se poate "plia", tocmai dat fiind contextul, pe "cultura voievodală" existentă în spațiul public românesc. Vizualizată în optica democratizării, funcționarea acestui tip de regim politic ar putea fi alterată așadar, la nivelul legitimității, în condițiile în care încrederea în partide și în parlament staționează în subsolul capitalului pe care îl
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Până atunci Însă, știu mulți, băcăuani chiar, care au devenit mai ieșeni decât mine, Încât Iașii sunt o Moldovă În miniatură, ba una chiar istorică; iarăși spiritul locului... Sfidând secole de istorie, sub oblăduirea unui Radu al lui Vasile nume voievodal și deopotrivă imperial un premier la fel de efemer precum politica care l’a promovat, care, eufo... scuze! emoționat de un coktail bine stropit, desigur și-a promis Întregul sprijin, pe care dracu’ știe dacă-l va putea onora, dar oricum prost
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se desfașoare și o altă activitate... Dar și așa, tot Iașii vor rămâne capitala din umbră. Iașii celor 7 coline, 7 cetăți, din care 5 Încă În picioare, 5 universități și mulțime de institute de cercetare. Cu nume la plural, voievodal. De bun augur adică. Cine sfidează istoria nu poate avea viitor. Iată de ce m’am smuls 5 minute din laborator pentru ca, peste o distanță de câteva minute, nu 127 de kilometri, să mă aflu În fața microfonului radioului ieșean, alias Moldova
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu rigurozitate militară atunci când își însoțea tatăl la parade importante sau la inspecții. Această pregătire i-a oferit totodată și o bază solidă de tactică și strategie militară” apreciază unul dintre biografii regelui Mihai. Programa școlară (curriculum-ul) a clasei voievodale era completată și cu activități de cercetășie și străjerie. Elevii Școlii Palatine au constituit o ceată, ce a introdus cercetășia în Școală. Organizația de cercetași a unei școli era o centurie. Mai multe centurii formau o cohortă. Toate organizațiile de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
septembrie. „Marele Voievod Mihai, însoțit de d-nii colonel adjutant Grigorescu și Dem. Gusti, au consacrat ziua de eri (14 sept. 1934 - n.n.) vizitării echipelor regale studențești de pe Valea Doamnei. Pretutindeni a fost întâmpinat cu flori și zâmbete... la Corbi mașina voievodală a fost întâmpinată de un pâlc de călăreți în mândrele lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vizitând Cisnădie, Cisnădioara și Rășinari. La mormântul mitropolitului Andrei Șaguna din Rășinari, Mihai a fost așteptat de școlarii comunei și de numeroși săteni. Aici, Principele Moștenitor și colegii săi au cântat Tatăl nostru și au presărat flori pe mormânt. Elevii clasei voievodale și publicul prezent au ascultat conferința prof. Enache Ionescu despre înfăptuirile mitropolitului Șaguna. Joi, 28 mai. În continuarea excursiei de studii, Mihai și colegii săi au vizitat mai multe localități din județul Vâlcea. Sâmbătă, 6 iunie. Dimineața, regele Carol, Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al voievodului Mihai. Vineri, 10 iulie. Corpul profesoral și elevii clasei Voievodului Mihai au luat parte la dejunul oferit de regele Carol. Seara, la orele 2130, în parcul Cotroceni, a avut loc serbarea de fine de an școlar a clasei voievodale în prezența regelui, a ministrului Instrucțiunii Publice și a unor invitați. Miercuri, 15 iulie. Presa informează că, după încheierea anului școlar, Marele Voievod Mihai a făcut o serie de plimbări și vizite în regiunile pitorești din jurul Capitalei. Însoțit de col
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cred că va învinge dreapta.»”. Decembrie. Regele Carol al II-lea orientase organizația Straja Țării spre cultivarea tradițiilor românești, precum Vicleimul, în locul celor asimilate de la alte popoare, cum era bradul de Crăciun și Anul Nou. În acest context, elevii clasei voievodale (deci și Mihai) organizează un spectacol ,,cu prilejul Vicleimului”, la care a participat și tatăl Voievodului. În această perioadă, când Mihai era încă străjer, Carol acorda o mare atenție folosirii Străjeriei ca mijloc de educare a tineretului țării. El a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fusese stabilit să vorbesc în cadrul manifestațiilor pentru Axă, ajungând abia după 20 de ceasuri, în seara următoare și fiind găzduit de Mitropolitul Tit, la [247] noua reședință a Mitropoliei, din curtea bisericii Sft. Ioan, una dintre vechile și frumoasele ctitorii voievodale din Bucovina. La conferință, în afară de legionari, au participat foarte mulți intelectuali din oraș, în frunte cu Mitropolitul, precum și un număr destul de mare de ofițeri. Doi dintre coloneii garnizoanei fuseseră atașați militari în străinătate - unul chiar la Varșovia - și nu aveau
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
etern pe scări deschise Stau mândre genii cu lumină-ncinse; L-a Lui picioare în genunchi s-așterne Și-ndreaptă ruga-i milei cei eterne." (Fata-n grădina de aur) Calea genunchiului plecat, a milei, e înrădăcinată în formele creștinismului voievodal din care și-a extras poetul actanții. Dramele eminesciene (Decebal, Bogdan, Mira) sunt construite pe astfel de arhetipuri, însă lectura noastră nu interpretează apocaliptica eminesciană ca "retrospectivă a istoriei mântuirii", ci ca "prevestire a unor evenimente viitoare".34 Fiul de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Cel ce întreba, oferea și răspunsul: „singura cale care duce către pace - spunea C. Antonescu - pacea mult dorită este credința în Dumnezeu și dragostea către aproapele”... Despre toate acestea, publicația cuprindea articole: „Chipul lui Dumnezeu” de preot I. Ilisei; „Gropnița voievodală” versuri de D. Loghin; „Păstorului ce apără turma” versuri de parohul Tr. Bodnariu; „Despre valoarea timpului” de pr. Gh. Negură. În 1947 au apărut 12 numere, unele contopite, cum a fost cel cu nr. 10 12, pe octombrie-decembrie, fiecare cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
artă și de știință în Bucovina a fost o necesitate care și-a menținut încrederea românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din Făt-frumos nr.4/1935: „În afară de regretul sufletesc estetic după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la Suceava la Cernăuți, nu prea încearcă alt regret, văzând cât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Aurel Morariu, I.E. Torouțiu, G. Rotică, dr. Gheorghiu, Emilian Slușanschi și câți alții”... Scrutând viitorul redacția Junimei Literare nota în nr. 112/1939: ...”Cu acest număr Junimea Literară, care nu e nici cenaclu, nici revistă pentru câțiva inițiați, ci mânăstire voievodală, cu slujitori de elită, dar cu ușile deschise larg pentru toți care îi respectă cultura și iubesc frumusețile cugetului și graiului românesc.”... * Junimea Literară, revistă de literatură, artă, știință, sub conducerea unui comitet de redacție. Director I. Nistor. Secretar de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
crestele împădurite ori golașe”, „buza pădurii”, „verdele crud”, „aerul blând, visător, mereu proaspăt”; ordinea „chezaro-crăiască”, „mobilele și detaliile din case”,”bucătăria cu ingredientele culese chiar de la Cernăuți”,”apa cristalină, mereu proaspătă”, „laptele cu miros de floare rară”, „schitul ori biserica voievodală vizitate”, „copiii, fetele, bărbații și nevestele lor - mereu proaspete și frumoase, ca și odraslele și însoțitorii lor.” Bucovina e interesantă și ispititoare din multe puncte de vedere. Pe mine, spuneam în prefață, m-a îmbogățit presa bucovineană, cea din Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai importantă arteră a orașului în secolul al XIX lea și la începutul secolului al XX-lea; Podul Mogoșoaiei a luat ființă în 1692, când domnitorul Constantin Brâncoveanu a hotărât să taie un drum care să facă legătură între palatul voievodal de pe malul Dâmboviței și moșia sa de la Mogoșoaia; prin 1870, pe Calea Mogoșoaiei sau în imediata apropiere a acestei artere, se aflau palatul domnesc, toate ministerele (cu excepția celui de Lucrări Publice, situat într-o clădire boierească de lângă Cișmigiu), Teatrul Național
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna... Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miază-Noapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabiei și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre..."1 Vestea intrării în război a fost primită cu bucurie de întregul popor, în pofida îngrijorării firești privind soarta celor dragi și apropiați mobilizați pe front. Regele Mihai I a trimis, chiar în prima zi
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
este ultimul domnitor fanariot din Moldova, Mihai Suțu al II-lea, supranumit Cel Tânăr (1819-1821), care se apropie de conducerea Eteriei. Un studiu relativ recent, adaugă două elemente pe care noi le considerăm importante: obligativitatea domnitorilor de a înlocui coroana voievodală cu un alt însemn, cuha (începând cu instaurarea efectivă a dominației otomane), deoarece numai sultanul avea dreptul juridic de “purtător de coroană”, ca element al veleității de dominație universală a sultanului, ca șef suprem al Imperiului otoman; în aceeași perspectivă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
surse reiese că guvernul țarist oferea reprezentanților săi în Principate posibilități net superioare, pentru plata “serviciilor” aduse, ierarhiei clericale, angajaților plătiți, din mai toate categoriile sociale, inclusiv informatori secreți din interiorul consulatelor acreditate la București și Iași sau de la curțile voievodale. Pe lângă sume de bani, guvernul țarist obișnuia să acorde grade militare și titluri civile, folosinduse cu măiestrie de speranțele românilor de a obține independența față de Poartă. Consulii ruși desfășurau o activitate permanentă și foarte dinamică, având, față de domnitori, o atitudine
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]