1,084 matches
-
mai ocupă ba cu pielăria, ba cu postăvăria, ba cu alte de-ale folosului lor și al altora; dar, fiindcă aceste elemente nu sânt patriotice, ele trebuiesc ruinate, oprind totodată și esportul nostru de vite, piei și lână, adecă vorba voinicului din poveste: "Omoară două suflete c-o lovitură". Sub ce pretext însă, căci există o convenție de comerț pozitivă? Unde d. de Bismarck a călcat abia, elevii din Buda Pesta calcă greu cu cizmele împintenate. Pretextul e ciuma bovină orientală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
În provincie însă, unde partizanii guvernului sânt într-o numerabilă evidență și unde funcțiile puține stau în fața multor aspiranți, o unire între elementele aliate în guvernul central nu există deloc. Astfel se asigură în mod pozitiv că o seamă de voinici din ceata liberalilor moderați, reprezentată în cabinet prin doi miniștri, a început să iasă cu arme de-o formă preistorică la drumul mare, să-i înșface pe oameni de piept și să le ceară să-și dea demisiile, ca să le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anterior anului 1944, partidele, organizațiile și autoritățile burgheze au exploatat trăsăturile negative de caracter și comportament ale lui CRĂCIUN GHEORGHE și l-au folosit împotriva intereselor clasei muncitoare. Documentele relevă apartenența lui CRĂCIUN GHEORGHE la organizațiile „NOI”, „REACȚIUNE”, „ARMONIA”, „SENTINELA”, „VOINICII LUI MANIU”, care aveau caracter anticomunist, profascist, naționalist, precum și la organizația legionară. De asemenea, din unele documente rezultă că a fost și agent al poliției. Față de cele de mai sus, propun deschiderea dosarului de urmărire informativă asupra numitului CRĂCIUN GHEORGHE
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
studiază propriul poster și comentariile făcute de colegi. 3.8. Aplicații Termeni-cheie Metoda a fost aplicată la clasa a IV-a în cadrul lecției Legenda florii-soarelui după CălinGruia, sarcina elevilor fiind următoarea: Alcătuiește un scurt text cu ajutorul cuvintelor: împărat, fată, un voinic, Soarele, Luna, floarea-soarelui, vindecă, pleacă, s-a supărat, s-a transformat. Scriere liberă * Imaginează-ți că ești o pasăre cu aripă frântă. Este toamnă și trebuie să pleci în țările calde. Scrie trei soluții care rezolvă situația. *Comunică echipei și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
de cântecul bradului pe care Îl redăm aici: - Bradule, bradule,/ Cin-ți-o poruncit/ De mi-ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel voinic/ Numit (numele propriu),/ Și el mi-o trimăs,/ Doi voinici din sat,/ Cu capu legat,/ Cu cârpe spălate,/ În lacrimi udate./ Și ei mi-o plecat/ De la cântători,/ De dalbe zori./ Și ei mi-or umblat,/ Tot din văi În văi/ Prin brazi mărunțăi,/ Tot din munte-n munte/ Prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
te-i Îneca.../ - Las să fie așa! (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288) Dialogul se reia de Încă două ori, bradul invocând de fiecare dată existența unui alt cuib, cel al vidrei și cel al șerpoaicei. Atunci când sufletul Îl amenință că voinicii vor veni să-l taie și să facă din el punte peste mare (aluzie la sicriu sau poate la tăierea bradului de Înmormântare, bradul cedează: „Iară mortul Îmi trecea/ Unde dorul Îl ducea/ Marea fără nume/ La ailaltă lume”. Aici
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
măsoară numai cu cei „Înarmați”, cei asemenea lui, apăra femeile și pe cei slabi (epica arturiană exprimă cel mai elocvent aceste teme mitice). Totodată, el trebuie să se ferească de ispitele femeii, să fie, așa cum spun baladele folclorice românești „un voinic curat”, care „de muieri nu e stricat”; d) eroul este condamnat la ceea ce G. Dumézil (1971) numește „cele trei greșeli funcționale” ale războinicului; În studiul său referitor la Sisupala (India), Heracle (spațiul greco-roman) și Starktar (mitologia scandinavă), el identifică trei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu, sfânt, stareț, vlădică, blagoveștenie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan etc. Chiar balade cunoscute au variante specifice acestei zone: Corbea devine Mârza, iar Doicin bolnavul se numește aici Iovan. Ciclului familial îi aparțin doar câteva balade: Turcul și soru-sa (motivul „nevasta vândută”), Iancu Sibiiancu și Stoican. Colecția lui
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
la Antoine de Saint-Exupéry, N. Nosov ș.a. Traduceri: Maxim Gorki, Copilăria, Chișinău, 1950, Universitățile mele, Chișinău, 1951; N.V. Gogol, Suflete moarte, Chișinău, 1954; A. S. Pușkin, Poezii, Chișinău, 1955; Mihail Șolohov, Donul liniștit, Chișinău, 1955, Pământ desțelenit, Chișinău, 1962; Șota Rustaveli, Voinicul în piele de tigru, Chișinău, 1957; Serghei Esenin, Poezii, Chișinău, 1967; Robert Burns, Versuri, Chișinău, 1976; Să vă spună moșul, Chișinău, 1981; A. P. Cehov, Cameleonul, Chișinău, 1982; Din poeții lumii, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Al. Cosmescu, Maieștri
CREŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286490_a_287819]
-
cu desene de Geo și Gusty, București, 1934; Unchiul meu Adam, cu desene de Gusty, București, 1934; Anecdote, pref. Take Papahagi, București, 1935; Coana Frosa la București, București, 1935; Răpirea celor două fetițe, București, 1935; Rilă Iepurilă, București, 1935; Flor Voinicul, București, 1937; În țara copiilor trântori, București, 1938; Păpușica, cu desene de Pascal, București, 1938; Șerban și Uragan în avion, București, 1938; Ștrengărelu, cu desene de Pascal, București, 1938; Buchete de povești, București, 1939; Mica Robinson, București, 1939; ed. Sibiu
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
și geniul se relevă în arta copiatului”, adăugând: „Accidentul constituie în basm esența. Așezarea în timp și în spațiu, detaliul senzorial și moral conferă fără sforțări a treia dimensiune.” Colecțiile de b. populare românești, începând cu însemnarea manuscrisă Istoria unui voinic înțălept întrebându-se din ponturi cu o fată de împărat (1797) și terminând cu înregistrările sonore, realizate în ultimele decenii și aflate în arhivele institutelor de cercetare, reprezintă un corpus uriaș de texte, mărturisind extrema bogăție a repertoriului național (circa
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
chemă la el și, prefăcându-se supărat, Îi zice : Ia ascultă, voinice : nu crezi că-i păcat de tine să lâncezești aici, la curte ? Munca mea e folositoare, Doamne. Eu cioplesc săgeți pentru arcașii Măriei tale, făuresc paloșe pentru brațele voinicilor tăi, șei pentru caii care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am nevoie de astfel de voinici. Vrei să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pentru brațele voinicilor tăi, șei pentru caii care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am nevoie de astfel de voinici. Vrei să mă ei la oaste, Măria ta ? izbucni Mândricel cu ochii sclipind de bucurie. Dar tu nu știi lupta ! N-am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
m-au Învățat să prețuiesc libertatea și să nu preget a-mi da viața pentru neatârnarea acestu-i pământ. Într-o zi, pe Mândricel l-au prins turcii. Dar mulți dintre ei au căzut pentru totdeauna Înroșind cu sângele lor pulberea. Voinicul a fost dus Înaintea pașei de la Vidin. Aflând câți turci omorâse voinicul până a fi prins, s-a cutremurat pașa. Și-a săltat barba către Mândricel : Care ți-e ultima dorința Înainte de moarte, ghiaure ? Să mă slobozi ca să mă Întorc
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
da viața pentru neatârnarea acestu-i pământ. Într-o zi, pe Mândricel l-au prins turcii. Dar mulți dintre ei au căzut pentru totdeauna Înroșind cu sângele lor pulberea. Voinicul a fost dus Înaintea pașei de la Vidin. Aflând câți turci omorâse voinicul până a fi prins, s-a cutremurat pașa. Și-a săltat barba către Mândricel : Care ți-e ultima dorința Înainte de moarte, ghiaure ? Să mă slobozi ca să mă Întorc acasă ! Cum așa ? Vrei să scapi teafăr după ce mi-ai ucis zeci
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
desfăcute, Încercând parcă să cuprindă tot pământul țării. Țepeș Îi sărută obrajii și porunci alor săi ca viteazul Mândricel să fie Îngropat cu mare cinste : În inima codrului, La poalele muntelui, Sub albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le purta Țepeș cu turcii, conduși de Însuși sultanul Mahomed, un soldat român căzu prizonier și fu adus Înaintea sultanului. Acesta Îl Întrebă răstit: Spune, ghiuare, pe unde
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au călcat țara, vin din război, oastea mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei. Voievodul, biruitor, În cuibul lui de vultur, la Cetatea Neamțului, a chemat cu drag pe cei șapte voinici și le-a zis : Voi sunteți șapte frați. În Vrancea sunt șapte munți, ai voștri să fie de veci și neam din neamul vostru să-i stăpânească În pace. Cuvinte : legendă = povestire În versuri sau În proză, În care se
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii, trageți! Astăzi vreau să mă-ntrec În arc cu voi, zise Ștefan. Voinicii Își pregătiră săgețile, Își Încordară arcurile cu putere și au tras. Săgețile lor se duc ca vântul, de nu se mai zăresc. Deodată se făcu o mare tăcere. Însuși Domnul cel mare al Moldovei, cu brațele sale vânjoase, a pus
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-nconjoară, Împlând cu repejune eteriul tranfiriu, Carpații își ridică a lor frunte-n ninsoare Și umerii de codri și brâiele de râu; Din munții cu picioare de stânci bucium răsună În luna-nvinețită s-ascunde-n voal [de] nor; Pe creierii de munte voinicii se adună Ș-aprind cîte-un foc mare pe fiecare deal Și roți aprinse-aruncă în văile-adormite, Ce zboară și lumină fantasmele ce zbor; Copacii par fantasme bătrâne, despletite, Ce-aleargă-n susul apei pân ce-n tunerec mor; Icoanele se turbur și-un arbor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe-o piatră ce stă-n mijloc de cale Și scârțiind din scripcă dulci sunete de jale, Spune la [cei ce nu văd], în cântec bătrânesc, Icoanele ce-n sufletu-i ca-n paraclis trăiesc; Trăiam în doina tristă[-a] voinicului din munte, În visul țărei drage, în stîncele-i cărunte, În rîurile-i cari spumînde din munți gem, Într-a colibei triste întunecos blăstăm. Pe când fanariotul, pe tronu-mi de mărire, Rânjea cu râsul morții - și-n oarba lui cumplire, Ateu din nedreptate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fure copilul Melintiei. Este semnificativ faptul că anume acest episod nu apare în legendele apocrife relative la Sf. Sisoe, ci doar în forma lor pregnant folclorizată (70). Motivul „somnul eroului” apare și în alt tip de basme, cel în care voinicul răpune „balaurul de la fântână”, salvând astfel fata de împărat oferită monstrului ca jertfă (75, a, b, c, d). Eroul adoarme aproape întotdeauna înaintea luptei - constată V.I. Propp, comentând basme rusești similare -, situație deosebit de frecventă în basmele în care fata de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un somn voinicesc, punându-și capul pe genunchii fetei de împărat și a-l trezi nu este întotdeauna treabă ușoară. Constatăm așadar că, în basm, natura somnului este bivalentă. Pe de o parte, înainte de luptă sau în timpul ei dorm falșii voinici ; pe de altă parte, eroul însuși doarme înaintea luptei (23, p. 277). V.I. Propp are meritul de a fi prezentat „somnul eroului” ca fiind un motiv bine conturat al basmului fantastic (23, pp. 86-89, 274-277, 381-382). Și chiar dacă el nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cum te tai,/ grijă să ai,/ să nu sai/ din coajă,/ din lemn,/ din rădăcină ;/ să stai chircit,/ înghesuit,/ turtit,/ în rădăcină,/ la nelumină...” (47, p. 173) ; sau un exorcism oltenesc menit să alunge dracul din lemnul copacului : „Bradule,/ frumosule,/ voinicule,/ cin’ te-a tăiat,/ te-a despicat,/ te-a desciotit,/ cin’ te-a bătut/ par în pământ/ ca să scoată pe dracu ;/ cin’ te-a bătut/ cu nuiele de alun/ să-l scoți pe nebun/ să se ducă/ nălucă” (47, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]