443 matches
-
polarizare actanțială legată de căutare (vezi basmul popular, mitul), căutare a obiectului dorinței (Ileana Cosînzeana, Tinerețe fără bătrînețe etc).; categorie precumpănitor sintactică, axa subiect/obiect se reinvestește semantic în cuplul agent/pacient, relația unificatoare fiind conceptul de dorință și modalitatea volitivă (vouloir). Articulate în jurul axei dorinței, basmul, spectacolul dramatic, mitul se actualizează în diverse povestiri ale "căutării" mitice și practice (A.J. Greimas, 1966: 177). Axa destinator/destinatar este cea a controlului valorilor și a repartiției lor între personaje; este axa
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
practicilor divinatorii. Am realizat apoi o analiză amănuțită a practicii și discursului divinatoriu cu scopul de a distinge etape precise în derularea actului, dar și pentru a observa și surprinde anumite coduri de limbaj. Expresiile gestuale, formulările verbale (termeni imperativi, volitivi, psihologici etc.) și retorica de care dispun practicienii atestă o bună pricepere în a stăpâni relațiile umane și sociale. Un capitol separat al lucrării este destinat evidențierii simbolului, a gândirii simbolice și a simbolismului social în actul divinator. Schema practică-semn-semnificație
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
romanele realistobiec tive: de principii și valori (conflict între generații), de interese, econo mic/material, social, politic, moral, religios, etnic, erotic, existențial etc. - Conflictele interioare - specifice prozei de analiză psihologică/narațiunii subiective - pot fi: moral (bine/rău), psihologic (rațiune/pasiune), volitiv (a fi/a voi), cognitiv (criză de identitate/de valori, criză de conștiință, criză existențială etc.). Momentele subiectului vizează o construcție canonică a textului narativ, fiind mai puternic reliefate în creațiile tradiționale (desen epic convențional, însumând toate cele cinci momente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încordarea mușchilor mimicii, apariția transpirației și, bineînțeles, acestea sunt însoțite de modificări ale unor indici fiziologici, pe care nu putem să-i observăm cu ochiul liber. Totuși, omul continuă lucrul, menținându-l la același nivel sub raportul intensității, datorită eforturilor volitive, care sunt evident mai mari decât la începutul activității (faza de compensare a oboselii). Dacă omul continuă lucrul, atunci, cu tot efortul volitiv pe care îl depune, intensitatea scade (faza de decompensare a oboselii). Constatăm deci că factorul care limitează
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cu ochiul liber. Totuși, omul continuă lucrul, menținându-l la același nivel sub raportul intensității, datorită eforturilor volitive, care sunt evident mai mari decât la începutul activității (faza de compensare a oboselii). Dacă omul continuă lucrul, atunci, cu tot efortul volitiv pe care îl depune, intensitatea scade (faza de decompensare a oboselii). Constatăm deci că factorul care limitează continuarea efortului cu o anumită intensitate este oboseala (Albu, 1971, p. 193). În același timp, oboseala constituie și factorul trofic care determină adaptarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a sângelui Cantitățile crescute de globule roșii (și de hemoglobină) din sânge vor aduce mai mult oxigen la nivelul fibrei musculare și vor transporta mai mult CO2 de la mușchi către plămâni, favorizând reacțiile oxidative (Guyton, 1996, p. 584). * Calitatea proceselor volitive Voința, susținută de complexul motivațional al individului, reprezintă un factor esențial în manifestarea rezistenței. Educarea voinței contribuie la învingerea senzației subiective de oboseală (oboseala psihică), resimțită la un anumit moment, și continuarea efortului de anduranță (Stoica, 2000, p. 106). 3
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
În această privință, „jocul” dintre intensitate, volum și complexitate determină modificarea efortului. * La baza activității sportive stau obiective și principii specifice care vor fi realizate în mod progresiv. După Manno (1996, p. 26), obiectivele generale și specifice sunt: educarea calităților volitive; întărirea sănătății și consolidarea unei dezvoltări corporale corecte, ca mijloc de prevenire a accidentelor; dezvoltarea aptitudinilor motrice fundamentale, condiționale și coordinative (calități motrice); perfecționarea abilităților motrice fundamentale; dezvoltarea aptitudinilor motrice specifice, care sunt de cea mai mare importanță pentru sportiv
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în mâinile aceluiași gen. Puterea și genul sunt două concepte care mișcă starea lucrurilor în societate; îmbinarea lor este însă și mai seducătoare și mai promițătoare când se unesc în același subiect, cum este cazul Parizienei. Pariziana are un substrat volitiv puternic, fiind înzestrata cu o pofta și un talent de putere care nu au sex. Doamna Dambreuse este caracterizată că: "Avide, sans doute, de pouvoir et d'action" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.387]. Ea demonstrează capacități, informare, energie și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Dezvoltarea unor comportamente antisociale implică, fără îndoială, toate structurile psihice începând cu cele cognitive și motivaționale până la cele afective. Numeroși autori consideră că acțiunile deviante reprezintă tulburări în diferite grade a proceselor emoționale și volitive manifestate mai ales prin "lipsa sentimentului responsabilității și al culpabilității, incapacitatea de a renunța la satisfacerea imediată a unor trebuințe cu riscul unor sancțiuni, insuficiența controlului emoțional, insuficiența judecății, a autocriticii, a utilizării experienței trecute" (Voinea, 1999, p. 31). O
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tendița de a-și pierde controlul și recurg la o serie de reacții dezorganizate, haotice care facilitatează violența și diferite acte sociale). 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Alături de factorii caracteriali, cognitivi, afectivi și volitivi cu un rol semnificativ în dezvoltarea unor comportamente și conduite deviante și antisociale se cunosc și o serie de componente psihopatologice cu impact major: • epilesia; • encefalita; • schizofrenia; • psihopatiile; • alcolismul. * Epilepsiile datorită descărcărilor neuronale necontrolate, pacienții cu această tulburare comit infracțiunile
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sub impulsul momentului, fără a evalua consecințele, putând comite crime din cele mai odioase, dar este cunoscut faptul că particularitățile acestor acte denotă caracteristicile tulburării psihice. Acele crime minuțioase, executate cu sânge rece și rafinament sunt dovada carențelor afective și volitive precum și a sugestibilității crescute, toate acestea reprezentând o parte din tabloul clinic al schizofreniei. Aceasta explică lipsa de regret al acestor bolnavi pentru faptele comise, precum și apelarea la unele explicații puerile și nepertinente cazului dat. * Psihopatiile sunt regăsite în personalitățile
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
specificul bio-psiho-cronologic: forța fizică, capacități intelectuale crescute etc. La vârsta adultă sunt săvârșite infracțiuni care cer mai multă prudență și experiență de viață. Perspectiva psihologică de analiză a delincvenței, încearcă să explice în ce măsură omul dispune de o capacitate intelectivă, afectivă, volitivă, capabilă să mențină un echilibru între satisfacerea necesităților gen nevoi, aspirații, interese și mijloacele legitime de realizare a acestora. Pentru definirea delincveței în unele analize teoretice centrarea se realizează pe conceptul de imaturitate socială, care generează comportamentul delincvent. Insuficiența maturizare
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
conduite predominant agresive impulsive, reactive sau instabile. Pentru analiza și, chiar, judecata faptelor comise de delincvenți este extrem de semnificativ a se ține seama de gradul de sănătate psihică a individului cu scopul de a stabili nivelul de responsabilitate intelectuală și volitivă (prezența / lipsa discernământului) a acestuia în momentul săvârșirii actului delincvent. Aspectul intelectiv reprezintă gradul de conștientizare al persoanei asupra pericolul social al faptei comise, transgresarea normelor sociale și a urmărilor produse. Aspectul volitiv constă în procesul de pregătire a infracțiunii
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a stabili nivelul de responsabilitate intelectuală și volitivă (prezența / lipsa discernământului) a acestuia în momentul săvârșirii actului delincvent. Aspectul intelectiv reprezintă gradul de conștientizare al persoanei asupra pericolul social al faptei comise, transgresarea normelor sociale și a urmărilor produse. Aspectul volitiv constă în procesul de pregătire a infracțiunii de către delincvent în vederea atingerii unor scopuri sau interese bine delimitate. Din perspectivă juridică răspunderea penală pentru delictul săvârșit, prevăzut de legea penală reprezintă o capacitate psihologică atât sub aspect intelectiv cât și volutiv
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
interese bine delimitate. Din perspectivă juridică răspunderea penală pentru delictul săvârșit, prevăzut de legea penală reprezintă o capacitate psihologică atât sub aspect intelectiv cât și volutiv (Dragomirescu, 1976, p. 71). În absența implicării conștientizate a celor două aspecte (intelectiv și volitiv) în plan psihologic ne aflăm în fața unei incapacități psihofizice, iar în plan juridic a unei iresponsabilități sau a lipsei de răspundere penală, ambele prevăzute în legea penală. Este evident că incapacitatea psihofizică se constată extrajudiciar. Investigația pentru stabilirea existenței sau
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
din timpul comiterii faptei. În urma analizei anterioare se ridică întrebarea inevitabilă: care sunt elementele caracteristice și diferențiatoare ale personalității infractorului în raport cu personalitatea unui neinfractor? Numeroase studii de specialitate (Voinea, 1999) au evidențiat unele diferențe semnificative doar la nivel comportamental și volitiv, în modul de a acționa și reacționa într-un anumit cadru psiho-social și în maniera de a soluționa anumite conflicte apărute în acest areal. Astfel că analizele asupra personalității infractorului au vizat în primul rând acele trăsături stabile înregistrate în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
umărul opus). h) stresul producând o senzație de nervozitate, de disconfort, de tensiune, de îngrijorare datorită producerii hormonilor de creștere a tensiunii și a ritmului cardiac determină fie gesturi agresive, dominatoare, încordate, fie gesturi de resemnare, copleșire, oboseală etc. Componenta volitivă În interacțiunile sociale, remarcăm în primul rând cum gesturile oamenilor (spontane, naturale) sunt mai puțin sau deloc controlate față de cuvintele rostite (de cele mai multe ori, cenzurate). De asemenea, observăm faptul că, în multe situații, gesturile emițătorului sunt involuntare, însă receptorul percepe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să se realizeze în funcție de caracteristicile acustice ale sălii de clasă, contextul spațial, mărimea grupului de elevi, particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. O atenție sporită trebuie acordată tonului vocii, datorită influenței pe care o are asupra componentelor cognitive, afective, volitive, motivaționale și comportamentale ale elevilor. De exemplu, un ton grav al profesorului îl face pe elev să creadă că mesajul transmis este foarte important pentru un demers cognitiv sau pentru unul atitudinal. Un ton nazal face ca mustrarea profesorului să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
au fost definite de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii faciale. 5. Accepțiunea psihologică presupune următoarele componente ale gestului: a) componenta cognitivă; b) componenta culturală; c) componenta afectivă; d) componenta volitivă. 6. Culturile nonverbale în care sensul unui mesaj depinde de contextul conversației sau limbajul gestual sunt: a) China; b) Germania; c) Franța; d) Japonia; e) Italia; f) Corea. 7. Ilustratorii nu se folosesc independent de limbajul verbal și se împart
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
285 Om, umanitate, umanism ................................................................................................... 287 Arta conversației (cînd să vorbești și cînd să taci); valoarea cuvîntului ......................... 300 Atitudini de apărare a eului. Rezistența la stres și frustrare .......................................... 305 Importanța jocului, a poveștilor și a copilăriei În viața omului ............................... 309 Aspectul volitiv al personalității: voință, curaj, determinare În viață - abandon, lașitate............................................................................................................... 310 Psihologie feminină - psihologie masculină ............................................................... 317 Prietenia - virtuți ale acesteia ................................................................................... 321 Sentimentul și credința religioasă; sacralitate, mit .................................................. 324 Partea a doua: Reflecțiuni propuse de autor ............................................................. 337 Referințe bibliografice ................................................................................................ 380 Argument Reflecțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
p. 281). Ascultarea activă aduce informații exterioare, "permite legătura, facilitează descentrarea față de sine, ajută și acceptarea" celuilalt (fără ca aceasta să însemne că suntem (și) de acord) (ibidem). 11 I. Oglev și Vl. Russev (2005) mai adaugă (în modelul lor): • Dimensiunea volitivă: ea vizează totalitatea eforturilor îndreptate către depășirea dezacordurilor și a altor dificultăți care apar ca rezultat al contradicției dintre părți. Sunt eforturile angajate în atingerea scopurilor urmărite în conflict. De asemenea, poate fi vorba de dimensiunea încăpățânării și a încrâncenării
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mod obișnuit latura de noutate în folosirea limbii, oferind sugestii pentru multiplicarea posibilităților ei și transformarea unor virtualități în fapte actualizate și în realități. Fără îndoială, funcția expresivă reprezintă manifestarea subiectivă a vorbitorului, dar nu numai în formă sentimentală sau volitivă, ci și în formă intelectivă și rațională. Funcția expresivă a limbii nu se manifestă, cum se crede de obicei, numai în opera artistică, ci și în vorbirea obișnuită. Astfel, în răspunsurile posibile la o întrebare banală precum: Mergi la plajă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin acestea, se vizează efectiv schimbarea în limbă, prin urmarea regulilor și, ca atare, înainte de a deveni fapt lingvistic (concretizat în vorbire), schimbarea în limbă poate fi inițial numai fapt de gîndire. Fenomenul este însă în concordanță cu trăsăturile activității volitive umane, care se fundamentează pe proiecte ale rezultatelor activității, iar nu pe desfășurarea de la sine a ei și prin constatarea finală a rezultatului. Despre limba literară se poate spune că uneori se schimbă și în sens negativ, că decade, atunci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este greu de intuit cum un fenomen produs într-un singur cuvînt se poate extinde prin "adoptare" la sunetele sau la grupul de sunete de același tip din alte cuvinte, ca și cum ar exista o judecată implicită, urmată de un act volitiv. Totodată, nu se poate explica suficient cum s-ar putea realiza generalizarea rapidă și sistematică a inovațiilor pornite de la folosiri individuale în epoca-salt, fiindcă fenomenul s-ar putea produce numai în cazul unei bune organizări și coeziuni sociale și dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
diferențe de origine, de funcționare și de evoluție între limba populară și limba literară, fapt care ar permite observarea că, pe terenul limbii populare, acționează în mod deosebit factori întîmplători, inconștienți și comunitari, în vreme ce, pe terenul limbii literare, prevalează factorii volitivi, teleologici, motivați conșient și individuali. Ca atare, schimbarea lingvistică poate fi înțeleasă ca manifestîndu-se în parte diferit la cele două niveluri ale limbii, la nivel popular avînd aplicabilitate teoria dezvoltată de Alexandru Philippide și G. Ivănescu, iar la nivel literar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]