21,923 matches
-
Cum bătrâna lipsea, obosită de-a nu se putea stăpâni gata să izbucnească în hohote dinaintea lui, ceea ce nu și-ar fi iertat, Irina îi luă locul cu îngăduința doctorilor și a surorilor, devenind ea însăși un fel de soră voluntară a spitalului, făcându-i nu numai lui și lui moș Țurcanu diferite servicii, dar și celorlalți bolnavi. Mlădioasă, mică și firavă dar îndrăcită, cu buclele aurii-roșcate și fața delicată, rotundă, netedă și roșietică, mărturisind vrednicia ei la treburile care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
izvorâte din raporturi de muncă sau de serviciu existente anterior . Nu pot avea calitatea de parte Într-un asemenea proces cei ce prestează munca sau au prestat-o În baza unui contract civil de prestări servicii sau contract de muncă voluntară, etc. 3.2.Angajatorii - persoane fizice și/sau juridice - agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată În condițiile Codului muncii; Angajatorul este parte În conflict numai dacă are sau a avut calitatea
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
act normativ este reglementată o nouă modalitate de soluțoinare a conlictelor de drepturi , pe lângă cea clasică din fața instanțelor de judecată. Din conținutul art. 2 alin. 1 rezultă că părțile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere În mod voluntar, inclusiv după declanșarea unui proces În fața instanțelor competente, convenind să soluționeze, pe aceasta cale, orice conflicte În materie civilă, comercială, de familie, În materie penală, În materia conflictelor de drepturi reglementate de legislația muncii, precum și În alte materii, dacă legea
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
considerat, la o primă analiză, unul teatral, revanșard, de atragere a atenției asupra propriei persoane. Émile Durkheim, în studiul lui Despre sinucidere face un inventar al cauzelor și condițiilor care determină sinuciderea, pentru a ajunge la o concluzie evidentă: "Moartea voluntară este, fără îndoială, fapta unui om care preferă moartea în locul vieții."22 Dar ce este moartea? Înțelepții spun că nimic altceva decât un îndelung exercițiu, pe care îl facem toată viața și prin care ne deprindem cu lumea de dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
preocupat de această poveste fantastică. Actorul se "sinucide" în personaj. Devine celălalt într-un mod fatal și, uneori, ireversibil. Poetul "se sinucide" în poezie. Acestea sunt moartea și învierea lui. "Moartea erudită, rarisimă" este o formă hilară a exersării morții, voluntare sau nu. Predomină figuri terifiante ca "Înecatul", "Spânzuratul" ș.a. Semnificativă este opțiunea morții prin spânzurare. Spânzurătoarea, prin verticalitatea ei, este simbolul unei ascendențe inversate asupra timpului. În genere, suicidul semnifică pentru Botta tentativa de a domina destinul (timpul). Spânzuratul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
exteriorul, putem afirma că, în general, acțiunile celor din interiorul comunității nu îi afectau pe cei din exterior. Există însă și excepții dacă ne gândim, de exemplu, la fenomenul transhumanței. Se poate însă argumenta că, având în vedere schimburile economice voluntare care făceau parte din acest fenomen, eventualele externalități pozitive sau negative erau conștientizate și asumate. d) Cei care beneficiază de resursele respective nu au influență asupra pieței bunului respectiv. Această condiție este cel mai ușor de susținut în cazul satelor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de ei. Aceeși izolare de ceilalți pretinde și Manuela, care nu vede lumea exterioară, nu vrea să comunice cu cei din jurul său, părând mereu surprinsă de aparițiile celorlalți. Ea nu cunoaște nici chipul lui Vâlsan, care prin intermediul memoriei involuntare, alteori voluntare, îi apare ca un clișeu neretușat ce nu alterează imaginea reflectată în oglinda sufletească. El este slab, înalt, cu figura desenată din linii precise iar ce vede ea este suficient. Viziunea unică a eroului ca personaj reflector intermediar către cititor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
a sfârșit cu o ideologie conservator-materialistă în care construcția femeii noi, cu dimensiunile preponderent profesionale și angajată politic, se estompează în favoarea celei materne, a stereotipului „mamăviață-pace”, respectiv a maternității în favoarea statului. De la imaginea femeilor direct implicate în schimbarea vieții proprii, voluntare și puternice, femei care au inițiativă, „își croiesc destinul”, își construiesc singure cele necesare, inclusiv locuințe sau creșe pentru copii, se ajunge la una cu accente paternaliste. Statul devine, din perspectiva propagandei oficiale, cel care produce, dă, protejează, are grijă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sistematizării. Cadența, ordinea distrugerilor era necunoscută. Prin „înfieri” distrugerile ar fi stârnit mai multe proteste și se spera ca Ceaușescu, nu insensibil la opinia publică occidentală, ar fi putut chiar să-și modereze setea de dezastru. Toată această activitate era voluntară și dezinteresată. Mecanismul era același: consiliile comunale, sesizate adesea de cetățeni, hotărau principiul înfierii. Intenția era comunicată la Bruxelles - pentru a se evita adopțiile duble - unde se atribuia o comună (adesea cunoscută numai prin nume și poziția geografică aproximativăă; apoi
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mama mi-a povestit că avea studii de franceză, că făcuse o căsătorie nefericită și terminată „urât“ undeva prin străinătate și că suferea, ca mai tot neamul nostru ciupit de câte-o maladie cu personalitate, de un fel de regresie voluntară și alintată în timp, care-o făcea să poarte rochii lungi, cu gât înalt, de dantelă, să se dea cu parfum de verbină și să și transforme grădina când în oază arabă, când în poieniță scandinavă, când în insulă mediteraneeană
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ne un Bacardi mare! Ai dracului cubanezii ăștia! Din ce-l fac, dom’le?” SFÂRȘITUL ARTISTULUI CONSACRAT Gestionara de la magazinul Gospodarul își pilește, plictisită, unghiile. Nici nu clipește la puternica detunătură cu care se închide ușa metalică. Desigur, o mână voluntară, de bărbat! Poa' să fie! Pe ea n-o impresionează. Poate pe altele... - Vă rog, zece borcane de câte zece litri! - Puneți atâtea murături? A întrebat așa, într-o doară, fără măcar să-și ridice privirea. - Dar pentru ce le-aș
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
gazetăria, este adevărat, nu la Suceava, ci la Paris. Dar „nu contează locul, ci dobitocul!” - vorba tovului Prim. „Meserie de aur, nu știi de unde sare iepurele” - își spune el însuși. A început să cerceteze cu mai multă atenție scrisorile corespondenților voluntari. Era mai ales unul, de fapt una - Adriana Leuștean - care povestea în scris tot felul de întâmplări din viața „secției” (lucra la o filatură), care de care mai captivante și bune de „tras” într-o carte. A strecurat la rubrica
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
S-a făcut și asta, și „primul prozator al orașului nostru” a scăpat de o posibilă „pată la dosar”. În încheierea discuției din „biroul de partid”, la care participa și „inculpatul”, Primul a recomandat mai multă atenție la alegerea corespondenților voluntari. În rest, să auzim de bine! Ceea ce „nici nu-i rău!”. De la acest incident, redactorul-șef a devenit mai exigent cu „materialele” subordonaților. Fapt ușor explicabil: era de acum un scriitor recunoscut oficial, nu putea gira orice în paginile ziarului
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
va face față într-o nouă funcție... ”, și-a încheiat cuvântul secretarul de partid, a cărui meteahnă de ședință era cunoscută: să facă portretul moral al colegilor de serviciu. Într-adevăr, tovarășul Perju - continuă acesta - a început ca simplu corespondent voluntar, a devenit „reporter la ziarul nostru”, și nu s-a oprit aici! El are un principiu sănătos: „Omul sfințește locul! ...”. De aceea, când este promovat în noua funcție, prima grijă este aranjarea interiorului. Are informații despre ultimele noutăți în materie
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
începe să se perfecționeze odată cu creșterea în vârstă. La început mișcările sale erau răspunsuri simple, directe, la stimulările externe sau interne iar apoi aceste acte sunt concretizate în precizie și coordonare. După ce copilul își însușește limbajul, acțiunile sale devin mai voluntare, din ce în ce mai conștiente. “Copilul se naște cu anumite dispoziții naturale, care sunt premisele dezvoltării sale psihice. Aceste dispoziții înnăscute nu conțin însușiri psihice și aptitudini gata formate. Însușirile și aptitudinile se formează și se dezvoltă pe baza
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și investigație, de concentrare și percepere. De obicei în perioada preșcolară, trebuința de a cunoaște este constituită la majoritatea copiilor, de asemenea deprinderile de orientare și de investigație. Alături de atenția involuntară, în perioada preșcolară se manifestă și forme de atenție voluntară. Atenția selectivă este mai puțin eficientă decât la copiii mai mari; stimulii din mediu sunt scanați mai puțin sistematic și există o mai mare vulnerabilitate la distragerea atenției de către stimulii nerelevanți. Preșcolarii mai mari sunt mai capabili să își automonitorizeze
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
predispuși la astfel de accidente). Copilul se implică în jocuri dinamice prin care își “testează” forța fizică dobândită”(Psihologia copilului preșcolar, manual pentru școlile pedagogice de educatoare, 1960, pp.209- 220). În această perioadă apar de asemenea și manifestările atenției voluntare. Astfel, preșcolarii de șase ani pot asculta atent explicația educatoarei cu privire la modul de executare a unui desen, etc. Preșcolarii mari își pot controla propriile acțiuni, subordonându-le unui scop mai mult sau mai puțin apropiat. Procesele intelectuale, emotive
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
trei degete, aceleași cu care își făcea și cruce, imediat ce se strecura cu ele afară. Ionel, autorul compunerii „Patria Mea“, lucru despre care Plescăială țcăruia îi vom spune de aici înainte Plictiseală, pentru a evita iritarea personajului și dipariția lui voluntară din povestire) nu știa nimic, îi mai aducea la prânz sendvișul cu salam dat de mamă-sa de dimineață să-l mănânce la școală. Zilele în care puștiul făcea asta erau pentru Plictiseală un adevărat miracol, nu neapărat cu încărcătură
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
despre puterea forțelor divine care l-au condus spre impasul în care se află. Eroul este tragic atunci când conștientizează necesitatea destinului său și limitele condiției umane. În fața acestei necesități imperioase, eroul nu adoptă o atitudine pasivă, așezându-se în mod voluntar în postura de rival al zeilor. Regele persan Xerxes din Perșii lui Eschil îi sfidează pe zei: podul de nave pe care-l construiește reprezintă o sfidare la adresa lui Poseidon; figura lui Prometeu este de asemenea exemplară pentru lupta dusă împotriva
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
De la început asistăm la conflictul dintre Christine Mannon, soția generalului și Lavinia, fiica lor. Christine e îndrăgostită de căpitanul de marină Adam Brant, pe care îl iubea și-l dorea ca soț Lavinia. Caracterizându-se printr-o psihologie deosebită, îndărătnică, voluntară, lipsită de farmecul feminității, pe care îl avea mama sa, fiica generalului poartă în adâncul ei caracterul inflexibil al Mannonilor; de fapt, ea își ascunde slăbiciunile propriei ființei umane sub aparența unor principii morale intransigente - trăsături caracteristice bărbaților neamului Mannon
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
faptelor. Va trece ea însăși la fapte, luîndu-și-o ca model pe Regina shakespeariană, și-și va ucide bărbatul, într-un perpetuum mobile dramatic, în complicitate fie cu un Toreador, fie cu Mefisto, fie cu un Hoț. Sub masca unei Carmen voluntare și perfide îi șantajează apoi pe aventurierii complici sub amenințarea că le va dezvălui crima, exultînd în culmea euforiei perverse: Ce credeți voi? Că doamna Bovary sunt eu? Voi sunteți doamna Bovary, nemernicilor! Osândiților!" E limpede că în obscuritatea frustrărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Dacă fapta este săvârșită de un ofițer, de un maistru militar sau subofițer, de un soldat ori de un gradat voluntar, de doi sau mai mulți militari împreună ori în fața formației adunate, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. (3) În timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, pedeapsa pentru fapta prevăzută în
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
legale și imparțiale, care să ofere garanțiile impuse de dreptul internațional; G) expunerea unei persoane la un pericol de moarte sau atingere gravă adusă sănătății prin: 1. Efectuarea asupra acesteia de experiențe cu privire la care ea nu a consimțit în mod voluntar, expres și prealabil sau care nu sunt necesare pentru sănătatea acesteia, ori nu sunt efectuate în interesul său; 2. Prelevarea de țesuturi sau organe de la aceasta în scopul transplantului, cu excepția prelevării de sânge sau piele efectuate în scop terapeutic, în conformitate cu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
necesare pentru sănătatea acesteia, ori nu sunt efectuate în interesul său; 2. Prelevarea de țesuturi sau organe de la aceasta în scopul transplantului, cu excepția prelevării de sânge sau piele efectuate în scop terapeutic, în conformitate cu principiile medicale general recunoscute și cu consimțământul voluntar, expres și prealabil al persoanei; 3. Supunerea acesteia la metode de tratament nerecunoscute medical, fără ca acestea să fie necesare pentru sănătatea persoanei și fără ca ea să fi consimțit, în mod voluntar, expres și prealabil; H) supunerea unei persoane la un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
terapeutic, în conformitate cu principiile medicale general recunoscute și cu consimțământul voluntar, expres și prealabil al persoanei; 3. Supunerea acesteia la metode de tratament nerecunoscute medical, fără ca acestea să fie necesare pentru sănătatea persoanei și fără ca ea să fi consimțit, în mod voluntar, expres și prealabil; H) supunerea unei persoane la un tratament degradant, Se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează recrutarea sau încorporarea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]