448 matches
-
arhitec?ilor moderni (Romă, 1672). Numai dac?, asemeni lui Blondel, nu i se repro?eaz? celuilalt mare arhitect român, Borromini, c? ignor? ra?iunea: Nu a? vrea că, asemenea Borromini, la Romă, s? r?storn baze, s? �ntorc pe dos volute ?i s? introduc o mie de alte bizarerii care ștric? frumuse?ea acestor edificii�. Borromini (1599-1667), dup? o tinere?e laborioas? ?i obscur? la Romă, �n special pe ?antierul bazilicii Sf�ntul Petru, �ncepe o carier? de arhitect de un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
modelelor palladiene c?tre forme �nrudite cu barocul român. Astfel, datorit? av�ntului dat decoră?iei sculpturale, modenatur? ?i statuar �n mod special, B. Longhena (1598-1682) anim? silueta bisericii Santa Maria Della Salute (Vene?ia, �ncep�nd din 1630) cu volute gigantice (vezi pliantul, foto 13). La Genova, scara monumental? din curtea fostului Colegiu iezuit, �nceput? �n 1630 de B. Bianco (�nainte de 1590-1657), realizeaz? o scenografie transparent? ?i dinamic?, antici-p�nd decorurile de teatru ale familiei Bibiena, �n secolul al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cre�nd, �n country houses, �n locul decorului arhitectural tradi?ional, un stil presupus a manifesta �ntoarcerea la manieră antic? ?i desf??ur�nd o am-bian?? gra?ioas? ?i str?lucitoare fondat? pe ornamente �n form? de frunze dispuse n volute ?i pe grotescuri pe fonduri colorate �n verde, galben, mov, �n acord cu decorul pardoselii ?i al mobilierului. Nici cu H. Holland (1745-1806), autor al Carlton House (Londra, 1783; distrus?) ?i foarte apropiat de neoclasicismul francez, nici cu J. Wyatt
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu ocoluri, eufemisme, precizări erudite, considerații sentimentale, amânându-și strategic verdictul, învelindu-l în straturi groase de formule protocolare. În controversata sa Istorie..., Ion Rotaru ne previne în legătură cu critica lui Perpessicius: "Bunăvoința numai curtenitoare față de unii pare oarecum insidioasă și volutele capricioase ale frazei critice se cer scrutate atent, ca niște capcane bine pitite" . În adevăr critica lui Perpessicius este numai aparent integral binevoitoare, cordială și... caritabilă. În realitate, în buchetul de trandafiri descoperim adesea spinul critic parșiv-insidios. Amenitatea exegetului nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ale frazei critice se cer scrutate atent, ca niște capcane bine pitite" . În adevăr critica lui Perpessicius este numai aparent integral binevoitoare, cordială și... caritabilă. În realitate, în buchetul de trandafiri descoperim adesea spinul critic parșiv-insidios. Amenitatea exegetului nu exclude voluta livrescă și fandarea malițioasă. Cu totul altfel este Tudor Vianu. În eseul amintit mai sus Vladimir Streinu scrie aceste fraze edificatoare despre confratele mai vârstnic: " În ceea ce-l privește pe Vianu, el, cum s-a zis, era de foarte tânăr
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
distins, cu o frunte înaltă de voievod, Vladimir Streinu a fost și a rămas unul dintre poeții și criticii noștri literari de seamă, ce a lăsat poporului său lucrări de mare valoare critică și poetică." Banalitățile rostite pe ton grav, volutele sentimentale și considerațiile liricoide subminează în cazul lui Virgil Carianopol bunele intenții. În foarte doctul studiu monografic dedicat "Revistei Fundațiilor Regale" , Mioara Apolzan consacră lui Vladimir Streinu câteva pagini substanțiale. Criticul a fost un colaborator fervent al periodicului amintit, semnând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
operă, autorul cercetând cu minuțiozitate sursele documentare, înaintând treptat în argumentație și invocând la fiecare pas opinia de autoritate, folosind cu mare generozitate citatele pentru susținerea argumentării, păstrându-se în marginile unui stil strict funcțional. Autorul monografiei nu-și îngăduie volutele grațioase, jocurile de artificii, înfloriturile stilistice. Evită sistematic judecata encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite. Compartimentările lucrării reflectă aceeași viziune pozitivist funcțională asupra operei și personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ca superioară complexitatea. Există intelectuali și intelectuali. Totuși, niște note comune trebuie să-i adune pe toți într-o tagmă. Intelectualul e întotdeauna complex, el caută și iubește arborescența, luxurianța, detaliul integrat într-o pletoră de generalizări, concluzia ce închide volute argumentative, stilul rafinat și laborios care urmărește aproape cinegetic ideea. Ideea!... Ideea dreptății, de exemplu! Intelectualul e contemplativ, e reflexiv, gândește. El știe. Are și marele dar că exprimă admirabil ceea ce știe, contrazice cu fervoare și persuasiv dacă e cazul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
al omului dar și marea sa nevralgie. Măreție și vulnerabilitate, asta țâșnește din conștiința de sine a omului. Că istoria culturii aduce noi forme de exprimare, e cert, însă natura umană rămâne cu câteva constante ale sale. Că literatura face volute înfierbântate de-a lungul axei clasice, este de la sine înțeles, fiecare perioadă își vrea propria sa formă, propria sa expresie, fiecare generație își vrea propriile sale mărci care so facă recognoscibilă. Dincolo de experimente însă, rămân câteva probleme care precipită forme
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cei întorși și transformată în împărtășanie cantabilă. Lălăiau des jelanii de soartă vitregă și nenoroc, cărora le confereau puterea de retenție a unui zid nevăzut imposibil de traversat, înverșunat să le frângă elanurile de emancipare și să le irosească în volute fără noimă ale zadarului. Clădeau și ei în felul lor. În același timp însă, zidul multhulit ținea la respect o dihanie atât de neînduplecată și vicleană încât nici să se-ntruchipeze nu se-ndura. Și tocmai pentru că se confunda cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sociale. Sunt defecțiuni grave de funcționare a mecanismelor psihosociale. Încrederea În ceilalți a ajuns la cele mai joase cote, respectul pentru instituțiile vitale este doar o sintagmă goală, solidaritatea cu cei În dificultate - o frază de manual. toată lumea asistă la volutele penibile ale unor actori politici, care recurg la orice pentru a se sustrage responsabilităților asumate și nimeni nu se mai indignează. Prinși În situații degradante pentru ei, nu-și dau demisia, nu se retrag, nu au rușine, nu se simt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În apă tare, alteori doar șarje amicale, adesea deloc măgulitoare. Puține sunt Însă atât de vitriolate ca cel adresat ieșeanului Mihai Ralea. Bugetivor și profitor sunt cele mai blânde cuvinte, pe celelalte nu le pot reproduce aici. Și nici lista volutelor, mașinațiunilor, obediențelor interesate. Ceea ce-l supără peste măsură pe Pandrea este faptul că protejatul mentorului de la Viața Românească. și-a părăsit binefăcătorii, o listă lungă, Începând cu Ibrăileanu „care i-a dat catedra” și pe care, deși ajuns În situații
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-mi, Marin Sorescu mi-a spus că ar trebui să mă obișnuiesc cu faptul și să înțeleg că viață are și rictusuri... Cred că îmi semna, în felul sau inimitabil, încă o dată, o polița în alb. Acum, făcând o largă volută și revenind la prezent, constat, oarecum surprins, dacă-mi e îngăduit, că, în afară excelentului Teatru Național care îi poartă numele, personal, nu văd nimic demn de laudă întreprins în Craiova sau pe plan național pentru cinstirea memoriei acestui mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din Orient din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Încăperea îngustă, cu boltă înaltă, perfect iluminată, găzduiește una dintre părțile de mare valoare ale tezaurului ascuns în castel. Scuturi rotunde, hangere, spade răsucite, cu mânere incrustate: frunze, ferigi, volute persane lucrate cu o iscusință de filigran. Or fi fost, mă gândesc, niște trofee de luptă, arme pierdute de războinici din Asia, care au atacat Castelul Teutonilor. Mărturia unei alte civilizații - îndepărtate, exotice - sub cerul baltic, plumburiu. Părăsesc sala cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
bărbos și foarte chefliu. Acesta însă, în ciuda constituției sale, obosește primul. Ca învingător, Vasile are onoarea unui dans cu Felicitas Hoppe. Alții au parte de un final mai puțin fericit. Vorbărețul David Matevossian, attendent-ul armean, din prea multă abilitate (face volute gratuite), se rănește la nas în spada azerului Abdullayev, care reușise să-i pareze toate atacurile. Am asistat, de fapt, la reeditarea unui conflict geopolitic, cel din Karabah, în variantă soft, dar, iată, nu fără sânge. Se stârnește o ușoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nici dintre secolele VIII-XII. Aproape nimic dintre secolul al XIV-lea și nici din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Îndelungata stagnare mamelucă și otomană barând drumul oricărei incursiuni arhitecturale până în anii 1830, naosul înalt gotic, frontonul triunghiular clasic, voluta barocă au lăsat să le scape rândul, astfel încât era industrială, în care s-a înălțat cea mai mare parte a acestui decor, a putut să-și toarne betonul armat fără tranziție, peste hambarul bazilical și peste barca răsturnată a stilului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
manifestările vieții, ca factor principal egoismul absolut. Un pervers va înmlădia morala așa ca s-o identifice cu sufletul său. * peristyl = roată de coloane în jurul unui edificiu fronton = partea de sus și dinainte a edificiului, de obicei în formă triunghiulară. volute = ornament în formă de spirală la unele capiteluri. Capitel = partea care încununează o coloană sau un pilastru. Cornișă = ornament compus din eșituri arhitectonice. Pilastru = stâlp pătrat la o fațadă sau într-un zid. entablement = partea de deasupra unei coloane sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
popor, știi bine asta. Pe Fănuș Neagu (o sală de la Hotelul "Jiul" din Craiova e botezată cu numele său, ghici de ce!) îl citeam în famata "Luceafărul" sub conducerea poetului Fruntelată, un oltean șef, da! și eram încântat pe atunci de volutele stilului său. Mai târziu a sombrat în autopastișă și în redundanță stilistică, plus că nu mai avea farmec, devenise veninos. Însă nu avea dreptate, chiar dacă opera cu aceeași prejudecată "poporană" reținută de tine. Nu avea cum să aibă pentru că, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trans. William George and Emily Waters, ed. Myron P. Gilmore, New York, Harper Torchbooks, 1963, p. 397, care traduce greșit "bireria" că "berărie".) La moartea sa, confesorul lui Niccoli "[ț]rovava la sua conscientia molto netta et purgată di non ... avere voluto mai ignuno magistrato, dove avessi a dare sentenție contro a persona"; Vespasiano, Le vite, ÎI, p. 241. Pentru sentimentul de disperarea cu care erau obișnuiți florentinii, în loc să spere în alegeri pentru funcții, fie în cadrul dominionului sau în locuri străine, a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
drumeț“ a atras atenția cititorilor repede și de la Început atât prin cuprinsul de un interes nou, etnografic, istoric sau numai turistic, cât și printr-o proză nemaiîntâlnită În scrisul românesc, numai În vârf de peniță scrisă, numai În arabescuri și volute cioplită [...]. Tot pe atunci Începuseră să apară În revista noastră unele din poeziile lui Emanoil Bucuța, adunate prin decembrie 1920 sub titlul Florile inimii. Câteva din aceste poezii ar fi de reamin tit, Între altele, fiindcă ne descoperă, iarăși, pomenitul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scrie disertații. Mai ales cu preaplinul de material bibliografic pe care ni-l ține la dispoziție România de azi. Îmi pare rău că vă amețesc, că vă port dintr-o perioadă în alta, că fac tot felul de piruete și volute. Și, odată prezentate scuzele, mai fac un viraj chiar acum. A.R. Nu-i nimic, n-o să mă determinați să fac și eu plonjoane în înjurături, ceea ce n-ar fi foarte, foarte cuviincios pentru o serie de interviuri. R.P. O
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Husar nu lăsa să se vadă nici una din pregătirile sale. Impresia pe care o făcea era că improvizează, nu oricum, ci spectacular, fără ezitări, coerent și fluent, ținîndu-se, parcă, de o partitură complexă și variată. Vorbea și scria în largi volute, dar nu pierdea ținta. Acorda, ce-i drept, foarte mult spațiu ceremonialului. Era stăpîn deplin pe arta de a fi protocolar. Flata auditoriul (sau pe destinatar, în corespondență) fără să-l ironizeze și, în același timp, fără să se umilească
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
luminoase, fără să știu exact unde să-l plasez, În timp ce ea aleargă tot mai repede În jurul meu cu cercul și În cele din urmă dispare printre firavele umbre aruncate pe poteca cu pietriș, de bolțile Înlănțuite ale gardului scund, cu volute, care o mărgineau. Capitolul 8 1 Voi prezenta câteva plăci fotografice, dar mai Întâi să indic locul și momentul acțiunii. Fratele meu și cu mine ne-am născut la St. Petersburg, capitala Rusiei imperiale, el la mijlocul lui martie 1900, iar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sălbatice În mână, veșnic zâmbitor, veșnic transpirat. În timp ce discutam politicos cu el despre brusca hotărâre a tatei de a pleca la oraș, am Înregistrat simultan și cu egală claritate nu numai florile veștejite, cravata care-i flutura și coșurile de pe volutele cărnoase ale nărilor lui, ci și glăsciorul plicticos al unui cuc ce se auzea de departe, strălucirea unui fluture Queen of Spain, odihnindu-se pe drum și imaginea bine Întipărită În mintea mea a tablourilor (dăunători agricoli măriți și scriitori
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ograda vecinului e înapoiată stăpânului, prilej de alte vorbe de clacă. Comunitatea asta adânc morală are alte idealuri decât lumea podgorenilor, petroliștilor sau cerealierilor negustori din alte părți. Pentru aceștia timpul produce bani iar graiul lor nu are timp de volute elegante. Târgurile de acest fel produc mai mult contingente de cărturari. Ar merita să știm ce discutau între patru ochi elevul Labiș și profesorul Vasile Popa care va face închisori politice. La ora aceea poetul încă se amăgea cu gogoșile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]