650 matches
-
Transilvania. Oamenii vorbesc mult, animat și relativ tare, deși prescripția culturală este „Nu-i frumos să vorbești tare”. Vorbitul tare este considerat „vulgar”, adică popular, vorbitul calm și cu voce mai joasă este considerat distins, stilat, propriu omului educat. Persoanele vorbărețe sunt percepute ca volubile, simpatice, „de lume” („Dragostea din ce-i făcută?/ Din ochi dulci și vorbă multă”); taciturnii sunt percepuți ca „ascunși”, „morocănoși”, „urâcioși”: „Urâtul din ce-i făcut?/ Din omul care-i tăcut”. Volubilitatea se corelează cu strategii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbi (9); de aur (8); glas (6); hrană (6); om (6); vorbește (6); vorbit (6); aurită (5); cască (5); roșu (5); aer (4); bogată (4); corp (4); fată (4); gaură (4); gust (4); a mînca (4); plină (4); sunet (4); vorbăreț (4); de aer (3); canal (3); canalizare (3); cap (3); foame (3); gălăgie (3); închisă (3); limba (3); mînca (3); orificiu (3); proastă (3); senzualitate (3); șură (3); tace (3); vorbăraie (3); vorbăreață (3); bîrfă (2); de canal (2); curățenie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a mînca (4); plină (4); sunet (4); vorbăreț (4); de aer (3); canal (3); canalizare (3); cap (3); foame (3); gălăgie (3); închisă (3); limba (3); mînca (3); orificiu (3); proastă (3); senzualitate (3); șură (3); tace (3); vorbăraie (3); vorbăreață (3); bîrfă (2); de canal (2); curățenie (2); deschizătură (2); discuții (2); femeie (2); frumoasă (2); guraliv (2); iubire (2); început (2); lingură (2); lumii (2); lungă (2); mănîncă (2); pupic (2); puturoasă (2); de rai (2); rău (2); roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curaj (221); tupeu (94); curajos (48); încerca (22); cuteza (12); tupeist (12); vrea (12); a avea curaj (10); isteț (8); îndrăzneț (8); puternic (7); a cuteza (6); face (6); a încerca (6); timid (6); ceva (5); curios (5); spune (5); vorbăreț (5); cere (4); obraznic (4); putere (4); ambiție (3); elev (3); încearcă (3); a începe (3); să lovească (3); a reuși (3); reușită (3); vorbă (3); ager (2); bate (2); băgăreț (2); caracter (2); a dori (2); dorință (2); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
serios; sfat; socializa; socoteală; a solicita; soția; sprîncene; străin; striga; suspiciune; a nu ști; să știi; cînd nu știi; dacă nu știi; tace; taci; tăcea; teamă; tema; tema de acasă; temele; tendință; de toate; tot ce trebuie; treabă; uitare; unde; vorbăreț; vorbe; vorbire; vorbit; vrea; nu vrea; ce vrei; zăcea; zi; zicală (1); 759/259/74/185/0 întreg: tot (183); complet (54); plin (30); total (30); jumătate (28); măr (24); totul (18); cerc (16); parte (14); rotund (13); jumate (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
speranță; spor; stare de bine; stimă de sine; superficial; supraapreciere; suprafață; supremație; șeful; nu știu; tare; tata; tată; tot timpul; tot; totală; trădător; tresări; trist; ură; urcă la cap; urechi; urîtă; valoare; venerație; vestire; veșnic; viciu; victorie; viitor; Vlad; vorbăraie; vorbăreț; vorbărie; vorbește; a vorbi; vorbitor; vrednicie; în zadar; zadarnică; zgomot (1); 764/357/102/255/0 lăuda: mîndrie (47); aprecia (19); bucurie (17); fală (17); merit (14); mîndru (13); apreciere (11); lăudăros (10); slăvi (10); mîndri (9); aplauze (7); om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înțeles (2); limbaj (2); materie (2); modernă (2); mușchi (2); național (2); origine (2); papile (2); papuc (2); patriotism (2); popor (2); româna (2); România (2); scoasă (2); scurtă (2); sfîntă (2); simțuri (2); umed (2); voce (2); vorba (2); vorbăreț (2); accent; acră; adevăr; animal; apă; ascuțit; atingere; bale; bifurcată; buză; cad; cap; casă; din cavitatea bucală; căldură; cere; chineză; ciocolată; cîine; clară; claritate; complicată; comună; conversație; convorbire; corect; cult; dar; dentist; deosebită; dezvoltare; dialect; dialog; diferențe; discuții; dragă; Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
interese (2); inutil (2); Iohannis (2); mafie (2); mizerie (2); mîrșav (2); neinteres (2); neîncredere (2); nepăsare (2); pălăvrăgeală (2); plictiseală (2); politică (2); primar (2); probleme (2); proști (2); putere (2); război (2); senat (2); somn (2); statal (2); vorbăreț (2); zero (2); acte; acțiune; afacere; afacerist; alegere; amalgam; an; ascuns; bate; bătrîn; birocrat; birou; biserică; boschetar; bun; bussines; candidat; catastrofă; certuri; chin; cinstit; civilizație; cîntec; complex; comunism; conducător; copil; corect; costum; curajos; demagog; demagogie; demnitar; dependent; derutat; detest; dezgustător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pedeapsă; pisi; povară; prieten pe viață; problemă; pușcărie; rău necesar; rea; relație; responsabil; sarcini; sclavă; serios; sfînt; sfîntă; sinceritate; sortită; soție; spînzurătoare; stafie; stres; suflet, supunere; supusă; șorț; telefon; totdeauna; tovarășă; unică; unitate; urît; vatră; vecie; verigă; veșnicie; viață dublă; vorbăreață; zgîrcită; zîmbet (1); 799/204/71/133/0 spaimă: frică(399); teamă(85); sperietură(28); întuneric(15); mare(14); groază (11); speriat(9); coșmar(7); teroare(7); durere(6); păianjen(6); șoc(6); fantomă(5); înfricoșare(4); noapte(4); pericol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
18); a vorbi (15); comunicare (13); adevăr (11); ceva (11); tace (10); adevărul (9); cuvînt (9); comunică (8); povesti (8); minciuni (7); părere (6); prostii (6); secret (6); taci (6); opinie (5); poveste (5); tare (5); transmite (5); veste (5); vorbăreț (5); exprima (4); gură (4); rostește (4); tot (4); buze (3); comunica (3); curaj (3); da (3); dialog (3); discurs (3); explica (3); grăiește (3); lucruri (3); multe (3); povestește (3); discuție (3); acum (2); adresare (2); afirmă (2); ascult
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sufleuri; șoptit; șoșotea; șterge; teatru; test; testare; toamna; trage; trăia; trăim; trecut; a trișa; în trombon; țipa; umfla; urcare; usturime; ușurare; ușurință; viață fizică; în ureche; viață în nări; a viețui; vifor; vin; vine; viscolește; vițel; vîntul în cap; vîntura; vorbăreț; vorbe; vorbește; zbor; a zbura; a zice (1); 782/236/77/160/2 suflet: inimă (113); bun (67); mare (37); bunătate (36); curat (32); viață (28); pereche (25); om (22); iubire (21); spirit (18); cald (16); dragoste (14); sentimente (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); companie (2); concurent (2); cumătru (2); cumsecade (2); etaj (2); hain (2); invidie (2); încredere (2); localnic (2); megieș (2); muzică (2); nașpa (2); palier (2); prieteni (2); probleme (2); scară (2); de treabă (3); țăran (2); vizavi (2); vorbăreț (2); zgîrcit (2); -; acasă; Adriana; alăturare; alcoolic; nu se aleg; amici; amuzant; Ana; apartament; apropiere; babe; băgăreț; Basarabia; bătaie; bătrînețe; bătrînică; bețiv; bîrfe; bogat; bravo; bun la inimă; bună ziua; caise; căldură; calvar; cap; capră; certuri; cetățean; cheie; ciao; cîine; cineva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); încîntare (2); îndrăgostit (2); iubire (2); jucăuș (2); mîndru (2); mulțumit (2); muzică (2); naiv (2); oameni (2); plin de viață (2); prieten (2); prieteni (2); rînjet (2); sănătos (2); senin (2); tare (2); ură (2); veste bună (2); vorbăreț (2); armonie; așteptare; bani; băut; băutură; bine; binevoitor; bostan; bucura; bucurii; caracter; cățel; cer; cîntec; comis; concediu; copii; copilaș; corabie; dans; cu dispoziție; dispus; distrat; echilibru; energie; era; examen; față; față veselă; față zîmbitoare; frate; Gabi; gay; gingaș; glume; glumeț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); voce (3); ascult (2); ascultă (2); dialog (2); dinți (2); discurs (2); frumos (2); gînd (2); gîndește (2); grai (2); grăi (2); grăiește (2); minciuni (2); o vorbă (2); opinie (2); opune (2); plictisitor (2); povestește (2); sunet (2); vorbăreț (2); zicătoare (2); afirma; a afla; are; a asculta; ascultare; ascultat; așa; azi; bancuri; de bine; bîrfă; bun; bunătate; bunică; cald; cartea; ce; ce vrea; cine; cîntă; cîntec; comentează; comunica; a comunica; comunicativ; conversație; cooperare; copil; cui; cuminte; a cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
numele participanților. Puneți pe masă un microfon de distanță. Puneți reportofonul pe podea, lângă scaunul asistentului moderator. Aduceți mai multe casete, baterii și prelungitoare. Gândiți-vă la teme pentru conversația informală. Așezați-i lângă moderator pe experți și pe participanții vorbăreți. Așezați-i pe participanții timizi și pe cei tăcuți față în față cu moderatorul. Oferiți-le participanților de mâncare. Aduceți suficiente fotocopii sau stimulente vizuale. Abilitățile de moderare Exersați realizarea introducerii fără să vă uitați pe notițe. Exersați adresarea întrebărilor
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
bazată pe experiența practică a moderatorilor. Este posibil ca moderatorii să fi observat că o parte dintre participanți se abțin de multe ori să vorbească, uneori chiar 30% dintre aceștia, astfel încât, dacă sunt invitate douăsprezece persoane, există aproape întotdeauna suficienți vorbăreți care să ofere informații. În plus, moderatorii au descoperit că grupurile formate din mai mult de douăsprezece persoane sunt mai greu de controlat, au tendința de a se fragmenta în grupuri mai mici care discută despre lucruri diferite și nu
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
naivitatea lecturii. Înțelepciunea e astfel la antipodul demonismului. În tinerețe, Cioran se îmbăta cu aerul tare al ideilor și al iluziilor. Acum, propria existență se revendică de la iluzoriu, astfel încât luciditatea e și alienare. Oricum, pentru Cioran, cel altădată atât de vorbăreț, de fanatic, de pornit împotriva valahilor, înțelepciunea, dacă e să folosim acest cuvânt inadecvat, înseamnă abandon, curgere în șuvoiul fatalității, negarea oricărei convingeri. În fine, sunt acestea ipostaze pe care le viseză, dar care nu-i sunt, din nefericire, nici măcar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe sine. O dovadă că Cioran nu putea să reziste în fața neantului, pe care cu orice rând îl edifică. De aici, până la urmă, admirația pentru fratele său. „Fratele meu abia a sosit. Ar fi multe de spus despre starea lui. Vorbăreț cum sunt, îl invidiez pentru că nu vorbește; pe de altă parte, tăcerea lui e înspăimântătoare. Numai Angst peste tot...” (30 mai 1983 Ă 571). Peste câteva zile, analiza e și mai minuțioasă, și mai exactă: „Mă îndoiesc că-n materie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și mai exactă: „Mă îndoiesc că-n materie de abis diferența dintre mine și fratele meu este atât de mare cum crezi. Amândoi suferim de același rău, numai că el, taciturn din naștere, nu are acces la verb, în vreme ce eu, vorbăreț neobosit, îmi etalez suferințele și, ca să le compromit, le convertesc în capricii” (28 iunie 1983 Ă 573). Nu se poate analiză mai exactă a posturii în care se află Cioran. Suferințe etalate pentru a deveni simple capricii, capricii trăite cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
situa după catastrofa finală. Supraviețuitorilor și nu celor în agonie le erau adresate temerile mele” (28 ianuarie 1987 Ă 577). În agonie, Cioran își judecase singur trecutul. Mai mult, își oferise terapia mortificării Ă și asta împotriva naturii sale vii, vorbărețe, prinse în țesătura prezentului. Înțeleptul, fie și înșelându-se pe sine, își face datoria: nu crede în nimic, nu se lasă fascinat de nici o aparență, crede doar în scepticism, în ironie (ca lege a lumii) și în cinism. Eventual, în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
școli; în continuarea ei era parcul care se termina în bulevard. Acolo am cunoscut-o și pe cea mai bună prietenă a mea din copilărie, Maricica (Maria), care era cu gâștele la păscut. Era o fetiță foarte mică de statură, vorbăreață dar și cam necăjită. Poate pentru că provenea dintr-o familie foarte săracă dintr-un sat de pe lângă Vaslui. Avea părinți vitregi, fusese înfiată de o familie din Tecuci, fratele ei ramânând la țară. Mama și tatăl ei (mama era coafeză iar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
văd, ce gândesc în împrejurările obișnuite ale vieții mele de om obișnuit formează conținutul poeziei, care devine preponderent ca importanță față de formă“, după cum mărturisește poetul Mircea Cărtărescu. - VARIANTA 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Lucian Blaga, Autoportret) 1. antonime: mut - vorbăreț, locvace; neființa - ființa, existența, realitatea 2. Scrierea cu literă mică la începutul unor versuri este un element de moderni tate ce reliefează deconstrucția convențiilor poetice. În același timp, în poezia lui Blaga, această grafie semnalează tehnica ingambamentului. 3. [a cere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fîntînă adîncă să nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr, vișin etc. ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aibă mai multe șanse măcar să poată rezista ceva mai mult. Prima acțiune a dragonului cu șapte capete și bara de viață cît tot ecranul a fost să-i arunce bolovani plini cu îndemnuri la învățătură. Ăsta era un cap cam vorbăreț care, indiferent dacă-i prindea privirile sau își pleca capul, tot îi arunca cîte un bolovan, care i se spărgea în noduri la stomac, mai ceva decît dragonița cu solzi roșii, care scuipa flăcări. Asta mereu cînd îl prindea în
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
tatălui), fricos și ezitant în fața provocărilor, viteaz și prudent, cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui Creangă. Acest basm cult se întinde de la duioșie la grotesc. Harap-Alb este ajutat cu sfaturi de Sf. Duminică și de calul năzdrăvan, devine vorbăreț și ironic atunci când întâlnește uriașii asemănați cu eroii lui Rabelais, care personifică forțe elementare ale naturii. Conținând un scenariu inițiatic, Povestea lui Harap-Alb este considerat un roman inițiatic, în sens purificator și moralizator, cu elemente ezoterice, în sensul că basmele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]