557 matches
-
hlepăi o porțioaie dă tăițăi. Ce-i În gușă și-n căpușă: la Început, mi-a fost parcă mai bine. Pretenaru ie trecut pân ciur și pân dârmon, și a destupat un muscat patriotic. Da mandea nu le am cu vorbăria și finețurile, așa că am profitat că tuco Îmi căzuse ca plumbu și m-am dus la mine În debara. N-am ieșit d-acolea cât a fost ziulica dă lungă. Da, cum io nu-s vrun monah și Îmi iera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vin cu vorba coaptă că-i crimă, care așa ne murdărim cu toții. Că ce să vă spui: Între crimă și sinucidere, io sunt pentru a doua, care și ea ie ceva care nu ie. — Uite ce-i, puișorule; de atâta vorbărie, Îmi pare că celula mea e Belisario Roldán. Cum nu-s atent o clipită, mi se și strecoară-n ea un clovn, ba cu gogoașa zodiilor din almanah, ba cu a trenului care nu oprește nicăieri, ba cu a zânei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Cotroceni, unde jurnalistul în cauză, un ins spînatec, gălbui, care graseia cînd se aprindea la vorbă, mărunțel și iute în mișcări, nu-i stăteau deloc bine ochii în cap, probabil se plictisea de moarte în compania unui amploiat prostit de vorbăria lui ori privirea îi alunecase din obișnuință profesională, era și de mirare cum nu i-a făcut de petrecanie Cocoș, cu un ins ca el nu era bine să faci nici măcar cinci pași împreună că te vinde, s-au dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de gîndire, muncea ca un apucat, citea toate rapoartele, lucru absolut de neconceput pînă atunci și de cele mai multe ori fără de folos, făcea observații cu mîna lui pe marginea paginii, cu semne de întrebare și exclamare, "cine?", "de ce?", "cînd?", "mai detailat", "vorbărie, prea multe cuvinte, prea puține fapte", "nu angajăm poeți!". Știa că notițele sale de pe marginea rapoartelor îi vîrau în draci pe toți subalternii, probabil era o fierbere, o zumzăială prin birouri cum n-a fost niciodată în Serviciu, se așteptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să fie convins că merita să vină, cine trebuia să fie adus spre a vedea că se poate face orice din oricine, așa cum i-ar fi plăcut, așa cum îi place să se întîmple? Acum i se clarifica, se limpezea toată vorbăria celor doi, și ce spuseseră despre "importanța regenței", ce cuprindea programul pe care i-l dăduseră să-l citească, fără teamă, plini de siguranță, acoperiți de o putere mare ce nu aștepta decît să i se așeze la îndemînă jilțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fusesem prezentat de soră-sa drept "un tânăr care scrie") și îl ascultam uluit, fiindcă aflam pentru întîia oară că Liviu Rebreanu era în declin, Ionel Teodoreanu eșuat într-un lirism fără frână, cu subiecte fanteziste, și Cezar Petrescu în vorbărie fără noima... îi plăcea în schimb doamna Bengescu, Camil Petrescu, Sadoveanu, Mircea Eliade... Tocmai citisem și eu Maitreyi și Huliganii. "Scriitorul trebuie să ne inițieze în ceea ce există dincolo de realitatea vizibilă, spunea el... Revelația lucrurilor deja știute s-a produs
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o Helene ca bărbat deși se pare că da, pe Maria Magdalena, dar celor care vroiau să omoare cu pietre o desfrânată, el le-a spus: cel care se crede în sinea lui curat, să arunce primul cu piatra. Toată vorbăria lui Zarathustra nu atingea nici pe departe această înțelegere a naturii umane, violentă, răzbunătoare, plină de prejudecăți, robită instinctelor, infamă, cum a înțeles-o nazarineanul. Dionisianul era prea inferior în isteria cu care exalta el instinctele, ca să nu înțeleg că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
inteligent își poate folosi beteșugul surzeniei ca să dea o sclipire de galanterie unei risipe savante de vorbe, punând totodată un farmec cuceritor în practicarea unei meserii îndeobște dezagreabile. PAGINĂ NOUĂ 15 Galeria subterană, prin ecourile ei prelungi, amplifica râsetele și vorbăria invitaților. De Lăsata secului și în buna tradiție a Luminăției Sale, Nicolae își invitase prietenii și rudele la o serată fantastică. Bolțile vuiau și umbre mari se fugăreau de-a lungul pereților de la o făclie la alta. Bicigașii chiuiau, fluierau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe nesiguranța locuitorilor din București și din Iași - unde o mai fi și orașul ăsta, că stăpânul meu n-a călcat niciodată pe acolo? - care încă nu-și pot da seama ce soartă li se pregătește - zice el - din toată vorbăria aia de la han - zic eu. Ei, acolo nu se vorbește chiar tot timpul. Ceva-ceva dimineața, cu cafea și ciubuc, după care o tulesc toți cu limbile scoase și salivând din belșug în restaurantul zarafului. După miresmele care adie dintr-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ai fi ultimul bărbat de pe pământ. Îl Împinse către ușă. Și ia și niște chipsuri. Cu sare și oțet. Da, doamnă. Execută un salut șleampăt. Privi ușa de la intrare trântindu-se Înainte să revină În sufragerie ca să se așeze În fața vorbăriei lipsite de sens și să-și bea ceaiul. Era greu de Închipuit cât de multe clădiri erau Întreținute sau aflate În posesia Direcției Parcuri din cadrul Consiliului Orășenesc Aberdeen. Lista le fusese trimisă prin fax de un ins cu voce morocănoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
era deprinsă cu stăpînirea fariseilor, care Învăluiau cu vorbe mieroase și promisiuni, mai apoi urma osînda. Și acum Îl pîndeau și pe el, doar s-o trăda cu o vorbă - să spună, pînă la urmă, pentru ce venise, ce atîta vorbărie deșartă. De aceea stăteau să-l asculte. Nădăjduind că pînă la urmă avea să-și adeverească temeinicia vorbelor printr-o solomonie, o minune, acolo. „Împărăția cerului Își are temelia pe minciună“, stăruia Simon privind la soarele necruțător. „Și scrierile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
la fel ca și camera de zi a lui Ellis Loew: grafice, hărți și mărturii coroborate, oda lui Mal pentru Danny Upshaw, ce dovedea un singur lucru: că tipii ăștia, comuniștii, vorbeau foarte mult. Iar când marele juriu va auzi vorbăria lor, probabil că nu vor avea suficient cap ca să judece și mai departe: că ordinarii ăștia aiuriți și jalnici vorbeau fiindcă n-aveau destulă vlagă ca să facă într-adevăr ceva. Buzz lovi încă o dată cu piciorul piatra de mormânt. Se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
după puțin timp părăsește arta și se devotează în totul carierei didactice, unde funcționează timp de 35 de ani, jertfindu-se ca o vestală, pe altarul nevinovăției acelor prunci, cărora le-a fost mamă iubită, sprijin și mare mângâiere. Înlăturând vorbăria și născocirile nereale ale unor mari pedagogi, Eliza Conta și-a adus aminte de cuvintele Marelui Dascăl și Mântuitor Christos, care spusese: "Lăsați copii să vină la mine, căci a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu". "Îi las, și-
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cât un ou de porumbel - „Peregrina” -, pentru a o dărui lui Liz Taylor, la împlinirea a 37 de ani. Fosta regină a Spaniei, Victoria Eugenia, contestă autenticitatea perlei cumpărate de Burton. Acuzatul: Pisica a căzut pe fereastră... Președintele: Să lăsăm vorbăria: pisica a căzut în parking, zdrobită. Nu așa cad pisicile. Una dintre cele mai frumoase demonstrații fiziologice ale epocii noastre dovedește că o pisică - chiar rănită și de oriunde ar cădea - aterizează întotdeauna în picioare. Or, animalul dumneavoastră a ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Pot să vă fac niște aloo bhaji, spuse, dacă nu vă ajung parathas. — Fazani, păuni, rodii, spuse Kulfi. Din nou, nimeni nu auzi, iar domnul Chawla se adresă mamei sale: — Noi purtăm o discuție importantă și tu ne întrerupi cu vorbăria ta despre cutii pentru prânz. Vreți aloo bhaji, vreți ridichi... noi povestim aici despre perspectivele de carieră ale lui Sampath. Păi și eu despre ce vorbesc? protestă ea. Și eu vorbesc despre perspectivele de carieră ale lui Sampath. Dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
timp, clătinându-se și sărind în jeep-ul guvernamental, perceptorul districtual încerca din răsputeri să citească misivele care-i fuseseră aduse. Nu înțelegea deloc ce se petrecea... și cum putea secretarul lui să vorbească! Nu putea să gândească deloc din pricina vorbăriei omului ăluia. Cu doar câtva zile în urmă era într-o vacanță de vis cu familia la Mussoorie, iar acum iată-l implicat în cea mai încurcată tragedie guvernamentală pe care și-ar fi putut-o imagina. — Maimuțele astea sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
diplomat prusac trimis Împotriva voinței sale În misiune În Mongolia. Îl lăsă pe Wahrhaftig să termine o anecdotă bine cunoscută. Apoi se așternu tăcerea, după care, ca un leopard somnoros, spuse aproape fără să-și miște buzele: — Hai să lăsăm vorbăria și să continuăm. Wahrhaftig se conformă imediat și Îl urmă În sala de tratament. Ușa se Închise În urma lor. Un miros Înțepător de antiseptice veni dinăuntru la deschiderea și Închiderea ușii. Fima se spălă pe mâini În chiuvetă și făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spațială enormă, strălucind În culori fosforescente, pe care curentul o făcea să se miște Încet, amenințător, Îndreptându-i vârful spre capul lui Fima, ca pe un deget acuzator. Până când Fima Închise ochii și-și spuse brusc: — Ce rost are toată vorbăria asta? Oricum zarurile au fost aruncate și ce s-a făcut nu se mai poate desface. Aproape adormit, simți că Ted Îl Învelea cu o pătură moale de lână. Mormăi nedeslușit: —Adevărul, Teddy? Doar Între noi doi? Arabii au Înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Dimi o stare de confuzie. Încet, dar sigur ne Înnebunești și copilul. După o clipă adăugă: — Și e greu să-ți dai seama dacă e un fel de stratagemă sau dacă e doar din cauza pălăvrăgelii. Vorbești Întruna și de atâta vorbărie poate chiar te-ai autosugestionat că ai sentimente. Că iubești. N-ai Înțeles niciodată sensul acestui cuvânt. Cândva, când Încă mai citeai cărți, nu numai ziare, ai citit probabil ceva despre dragoste și despre suferință și de-atunci ai Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
recent un număr pe care l-am făcut în 2002 la revista care atunci se numea Dilema și acum se numește Dilema Veche. Era o temă despre corupție și politici anticorupție. O ediție deprimantă, care reflecta o realitate deprimantă: multă vorbărie despre corupție, extrem de multă retorică și puține fapte. În 2012 am reluat la Dilema Veche ideea, pentru a face un bilanț la un deceniu. Prima constatare majoră a fost că acum avem despre ce vorbi. Saltul calitativ și cantitativ mi
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Siei consta în schimbarea odăiței murdare a internatului școalei de infirmiere, cu casa luxoasă a Rimilor. E drept că acel confort nu era pentru ea o necesitate și-casa Rim îi părea o pușcărie. Distracțiile, la care renunțase, erau 147 vorbăria vulgară a camaradelor, bolnavii care formau clientela, evenimentele uliței văzute peste poarta și plimbările cu Lică. Nesimțitoare către ticăloșia boalelor de prin spitale și aziluri, Sia avea repulsie pentru puținele îngrijiri ce cla lui Rim. Rim, totuși, îi suprima cât
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o cotitură a drumului cînd veneam din spre Rătești cu autobuzul. Mașina urca greu serpentinele care Îmbrățișau biserica pe toate laturile. Motorul se chinuia la deal, iar as cen siunea lui gîfÎită și curbele strînse făceau să Înghețe de tot vorbăria călătorilor. La asfaltarea șoselei, au mai netezit serpentinele, le-au mai scurtat și Îndreptat. În jurul acestei biserici se ridicase și crescuse Ardudul, mai ales prin defri șarea imensei păduri În mijlocul căreia prinsese a se În j gheba. De altfel, numele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Personajele și acțiunile lor abia se întrezăresc în această turbulență de cuvinte. Descifrăm, în treacăt, scene de amor, încăierări, chefuri, călătorii cu mașina, descinderi pe malul mării. Dar nimic nu se leagă cu nimic. Autorul își bruiază propriul roman cu vorbăria lui interminabilă. Aproape în fiecare grup de prieteni există câte o persoană despre care se spune că „are papagal“, că „știe să bage texte“ etc. Nicolae Munteanu este o asemenea persoană. Este foarte probabil că mulți și-ar dori să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
se știe! Până la scenografie!), / De la... cabluri, aparate... / Mă rog, pân’la... toate, toate...“ Chiar de risc - fie ce-o fi!, Sunt unic și cel mai cel!, Ba, parol - ca să se știe!, Mă rog, pân’la... toate, toate... etc. - toată această vorbărie fără rost reprezintă o impolitețe față de cititori. La fel de neserioasă este versificarea însăși, bazată adeseori pe schilodirea unor cuvinte pentru asigurarea ritmului și a rimei: „Când simt că n-am încotro, / Și să nu pierd vreun tempó, / Cu bagheta, pac și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un raster. Scurt Si necuprinzator Se înșală cine crede că un autor care folosește puține cuvinte scrie implicit concis. Există și unii care economisesc cu strictețe mijloacele lingvistice, dar textele lor tot suferă de diluție. Ei practică un fel de vorbărie inutilă în propoziții scurte. Scriu scurt, dar nu și cuprinzător. Această performanță paradoxală o realizează, printre alții, Ștefan G. Theodoru, autorul unui volum de poeme într-un vers, Freamăt (Amurg Sentimental, București, 2008). În prefață, autorul face o distincție teoretică
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]