465 matches
-
care întruchipează istoria creșterii acestei porcării (II, p. 624). În fața membrilor răuintenționați ai familiei, proclamă pervertirea universală : Nu vezi, cerul e bolnav, raiul e mâncat de lepră, porcii sunt gloria târgului nostru ! Nimeni nu iubește pe nimeni ! (III, p. 642). Vrăjitoare sau nu, ea are, parcă, un ochi de fosfor capabil să sesizeze orice abatere de la normă spre înfiorarea celor cu conștiința încărcată : Nimănui nu-i place să știe că există un ochi care l privește mereu (II, p. 632). Nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de dușmanii lor: Să n'aibi milă! (Apud Odobescu) Și mai e ceva, Doamne, foarte important, care ține de însăși esența Legilor Tale: Cine aduce jertfă altor Dumnezei decât Domnului singur, să fie nimicit cu desăvârșire. (Exodul 22:20) Pe vrăjitoare să n-o lași să trăiască. (Exodul 22:18) Iar cel de parte bărbătească netăiat împrejur, care nu se va tăia împrejur în ziua a opta, sufletul acela se va stârpi din poporul său căci a călcat legământul Meu. (Facerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Potteri hălăduiau pe Elsinore Lane care încotro - purtând mantii Quidditch, cu mături și baghete magice, verzile cicatrice în zigzag de pe frunțile lor licărind în întuneric în timp ce discutau cu niște căpcăuni ca acela din Shrek. Nu vedeam picior de balerină sau vrăjitoare sau vagabonzi sau stafii - nici unul dintre costumele croite de mamele copilăriei mele - iar când am văzut-o pe Nadine luând o gură de apă Fiji din sticla pe care o avea cu ea mi s-a făcut poftă rău de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în singura variantă în care Bogdan este ucis: „și d-acuma-ncoace/ Sâla e jurată:/ Când intră la om în casă,/ Ce găsăște, nu mai lasă...”. Confruntarea cu moartea însăși sau cu „viitoarea soție prezentată în chip monstruos, ca o vrăjitoare stăpână a forțelor necunoscute, obscure” specifică vechilor texte de cântece povestitoare, după cum a demonstrat V. I. Propp, se integrează întru totul tiparului inițiatic. Neofitul trebuie să moară mai întâi pentru a se înălța, adică ceea ce este perisabil în ființa sa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în special a tineretului din România zilelor noastre. Străinătatea e obligată să înghită emisiuni total neinteresante, lipsite de valoare și uneori de bun simț, ca de exemplu divorțul Monicăi Columbeanu, amănunte neapetisante despre soacra cântărețului Pepe și legăturile ei cu vrăjitoare brunete. Pe scena televiziunii apar cântărețe mai mult goale decât îmbrăcate, care fac cele mai erotice mișcari în dans și își arată toate amănutele anatomice intime. De ce, oameni buni? Am colindat în ultimii 30 de ani 27 de țări în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
gară care încă mai funcționa, limba secundarului dând impresia că plutește circular în spațiul închis al cadranului. Iar ca senzația de out of time să fie completă, Anna îmi spune că în piața din fața catedralei Sf. Nicolae au fost arse vrăjitoare până târziu, în anul 1731. O ultimă imagine din orașul Fribourg. Închisoarea este mică și cochetă (în măsura în care o închisoare poate fi cochetă). Este așezată undeva la marginea orașului vechi și pare o casă din povești, așa cum este ea înecată în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
după părerea mea, nivelează și scopește? A.R. Noua nebunie a corectitudinii politice mi se pare o macrotâmpenie pe care numai americanii ar fi putut s-o inventeze. E un fel de strănepoată modernă a puritanismului american, a vânătorilor de vrăjitoare și a mccarthyismului. De altfel, m-am întâlnit cu dumneavoastră pe aceeași pagină din Adevărul literar și artistic, unde protestam împotriva unei inițiative de revi zuire a operelor lui Mark Twain prin prisma corectitudinii politice. R.P. Așa este. Inițiativa venise
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Debutul meu artistic a avut loc la data de 23 mai 1998, în cadrul Salonului de primăvară al A.A.P., unde participasem cu cinci lucrări, fiind toate acceptate în salon, două moderne; „Lacrimi” și ‚Tandrețe” și trei naive; „Pasărea”, ‚Nodul” și „Vrăjitoarea”, spre surprinderea mea juriul îmi acordase premiul al II-lea pentru lucrarea „Lacrimi”, președintele juriului fiind Aurel Istrate, muzeograf principal la Muzeul de Artă Iași, membru al U.A.P. A doua zi apăruse un articol în ziarul local în care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
reprezentând câțiva evrei (Judei) purtând pileus cornutus și fiind torturați de diavoli În flăcările Infernului <endnote id="(136, p. 40, fig. 72 ; 37, p. 214)"/>. Pălăria conică galbenă a fost un stigmat pe care Inchiziția Îl punea pe creștetul „necredincioșilor” (vrăjitoare, eretici, evrei) atunci când erau expuși În public : la procesiuni dezonorante sau arderi pe rug. De altfel, pălăria conică a rămas până astăzi un accesoriu tipic pentru costumul „vrăjitoarei” de bâlci, de carnaval sau de desene animate. În școlile anglo-americane, sub
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost un stigmat pe care Inchiziția Îl punea pe creștetul „necredincioșilor” (vrăjitoare, eretici, evrei) atunci când erau expuși În public : la procesiuni dezonorante sau arderi pe rug. De altfel, pălăria conică a rămas până astăzi un accesoriu tipic pentru costumul „vrăjitoarei” de bâlci, de carnaval sau de desene animate. În școlile anglo-americane, sub numele de dunce’s cap, adică „pălăria prostului”, ea a ajuns să stigmatizeze elevul nătâng sau poznaș (În franceză, bonnet d’âne). Pe lângă carocha („pălărie conică din carton
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea le alungă Într-o „lume de dincolo”, localizată câteodată „unde se chiaptănă ovreicele” (și unde „fetele [creștine] nu se piaptănă”) sau „la jidance” <endnote id="(166, p. 247 ; 592, p. 52
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uriaș”, o „namilă de femeie” de „doi metri și patruzeci”, o nimfomană de o frumusețe răpi toare, cu o „față blândă și dulce, ca de zeiță”. „Pase-mi-te, tu te tragi din Uriași Jidovi - Îi spune Oanei o țărancă vrăjitoare -, ăi de l-au schingiuit pe domnul nostru Isus Christos, că doar ăia erau atât de mari și de puternici de l-au putut schingiui chiar pe el, Fiul lui Dumnezeu. Iar dacă este așa, degeaba ți-am face farmece
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reveni cam după o oră și jumătate, ghizii spunând, mai în glumă, mai în serios, că ne-au găsit "din întâmplare"! Așteptându-i, eram atenți la tot ce mișcă în jurul nostru, amintindu-ne de legendele locale cu stafii, vârcolaci și vrăjitoare ce bântuie pădurea. Ne-am făcut cruce când am ajuns la avion, mulțumind gazdelor și Celui de Sus că plecăm din Chile cu amintiri de neuitat și în sens pozitiv și viceversa, dar întregi și nevătămați. Am zburat până la Concepcion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
revenit cam după o oră și jumătate, ghizii spunând, mai în glumă, mai în serios, că m-au găsit "din întâmplare"! Așteptându-i, eram atent la tot ce mișcă în jur, amintindu-mi de legendele locale cu stafii, vârcolaci și vrăjitoare ce bântuie pădurea. Mi-am făcut cruce când am ajuns la avion, mulțumind gazdelor și Celui de Sus că plec din Chiloe cu amintiri de neuitat și în sens pozitiv și viceversa, întreg și nevătămat. Am zburat până la Concepcion cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sclerozați, doi pruni, jumătatea unui cireș bătrân și un gutui în care gutuile rămân galbene și frumoase, până le prinde zăpada. Nimeni nu le fură pentru că în această casă locuiește o bătrână ciudată, despre care lumea spune că ar fi vrăjitoare; de aceea, nimeni, nici un copil, nu îndrăznește să sară gardul și să fure gutuile, care se sfrijesc și cad, putrezite. Dar nu se atinge nimeni de ele. Lângă portiță, pe care o deschide, numai noaptea, câte o fată care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-i destul pentru a rămâne încă o zi în stare antropologică, am ambalat. Dar a trebuit să iau doi lăutari, chiori de nesomn, care mergeau la Ploiești. Așa am aflat și altele: "cine cu cine, că baba e într-adevăr vrăjitoare, că șeful poliției provine de la secu" și am "degustat" bancuri fără perdea. Unul din cei doi era experimentat; umblase noapte de noapte prin mai toate orașele patriei și mi-a cântat, cu lacrimi în ochi, fragmente de manele... Ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
șoptite: "Melodiei, 16, atenție, intrarea scârțâie!" șopteam, de exemplu. Sau, un bilețel: "numai la miezul nopții (strict), stradela Imaginației, cheia în cutia poștală, aduci "șampania"". Sau: "duminică, la unsprezece, suni de trei ori, pauză, repeți"... Sau: "tot acolo, la baba vrăjitoare, cu motanul negru; duci două gutui coapte"... Sau: "ca pe Plăcintari, cu rândul, în același pat"... Sau: "Suntem invitați la "Zece mese", lume bună, secret absolut; pantaloni la Petrică, îi împrumută pe un pachet de țigări". Ne creasem un limbaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
1976, 218-227; Dicț. lit. 1900, 276-277; Lucia Cireș, Introducere la Lucia Cireș, Lucia Berdan, Descântece din Moldova, Iași, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 7-59; Ștefania Cristescu, Descântece din Cornova - Basarabia, Providence (SUA), 1984; Aurora Liiceanu, Povestea unei vrăjitoare, București, 1996; Elena Florica Laurențiu, Privirea lui Orfeu sau Puterea descântecului, București, 1997; Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, București, 1998; Sanda Golopenția, Desire Machines. A Romanian Love Charms Database, București, 1998; Antoaneta Olteanu, Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
inamicul. Spre exemplu, în momentul în care un membru al vulpilor îl capturează pe unul al echipei găinilor, el diminuează forța echipei găinilor care, încercând să captureze vipere, protejează astfel, indirect, echipa vulpilor. Un joc de rol similar este „Uriași, vrăjitoare și pitici” (Clegg, Birch, 2003): uriașii înving vrăjitoarele lovindu-le în cap; vrăjitoarele înving piticii aruncând asupra lor blesteme; piticii înving uriașii lovindu-i din spate peste genunchi. Un rezultat al acestei tehnici este acela că se obțin informații despre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
altă lume, așa cum copiii funcționează într-o altă lume decât aceea a adulților. Dintre aceste mecanisme fac parte: 1. proiecția delirantă care constă în dezvoltarea unui delir, de obicei de tip persecutiv, despre realitatea externă. La copilul mic, „mamă rea, vrăjitoare”, care nu este aici când am nevoie. La adulți: „nu mă înțeleg cu partenerul de viață din cauza mamei lui!”sau din cauza faptului că ni s-au făcut vrăji. Conflictele interne sunt proiectate în exterior și li se atribuie o realitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Desigur, ea aleargă, le deschide poarta strălucitoare și-i invită pe tovarășii lui Ulise să intre, să ia loc, le oferă vin, dar acesta conține un drog turnat de ea și care îi face "să uite de pământul țării lor". Vrăjitoare îi atinge atunci cu bagheta magică și-i transformă în porci. Episodul cu Circe evocă încă o dată anumite aventuri proprii poveștilor în care eroul este victima ospitalității vrăjitoarei, care abuzând de oaspete, îl preschimbă prin artificii, seducții și vrăji printr-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi accentuarea dezordinii, a delabrării, a pervertirii. Ridicarea la patrat a demoniei pe care ne-ar inspira-o însuși scenariul cosmic. O demiurgie cu capul în jos. În fața nelegiuirii cu ocult izvor, poeta reacționează în chip nelegiuit, dănțuind aidoma unei vrăjitoare intrate în horă sabatului: "demonii călăreau pe coastele mele că pe niște fantome de cai/ și se-ndemnau la stricăciune./ Fiara eram si-aveam aripile întoarse pe dos ca niște mănuși" (Cîntece de îndrăcita). Sau: " Chircita desenăm cu labă de
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
un asemenea stereotip ar putea fi speculat pentru a conferi mister și autoritate profesiei. La noi, el riscă totuși să fie compromis de stereotipul etnic negativ al țiganului; în plus, e concurat de tipul folcloric - tradițional și național - al babei vrăjitoare. E semnificativ că anunțurile nu invocă identitatea etnică țigăneasca; o sugerează cel mult, prin cele cîteva nume mai stranii ale vrăjitoarelor sau ale strămoașelor acestora, sau prin fotografii. Spre deosebire de text, fotografia - acolo unde apare - se bazează tocmai pe conformitatea cu
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
semnificativ că anunțurile nu invocă identitatea etnică țigăneasca; o sugerează cel mult, prin cele cîteva nume mai stranii ale vrăjitoarelor sau ale strămoașelor acestora, sau prin fotografii. Spre deosebire de text, fotografia - acolo unde apare - se bazează tocmai pe conformitatea cu prototipul vrăjitoarei țigănci, în varianta autohtonă (cu băsma, uneori chiar în costum popular). Oricum, afirmate explicit sînt alte identități etnice: maghiară - doamna Dafina din Ploiești, nepoata Frunsolenei "este unguroaica de origine din Budapesta"; o femeie recunoscătoare mulțumește "Anei Maria, unguroaica, că m-
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
O numeau Mulatra din Córdoba, nu se știe de ce. Mulatra era, dar se născuse în portul Veracruz, și aici trăise dintotdeauna. Se spunea că era vrăjitoare. Pe la 1600 și ceva, atingerea mâinilor ei vindeca bolnavii și îi înnebunea pe cei sănătoși. Suspectând că era posedata de Diavol, Sfântă Inchiziție a închis-o în fortăreața insulei Sân Juan De Ulúa. În celula, ea a găsit o bucată
23 SEPTEMBRIE. NAVIGĂRI. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296005_a_297334]