981 matches
-
deși știu să Înot, și Încă foarte bine. Fug și de omăt, În care simt o altă stare a apei, chiar dacă de apa lui nu-i cine știe ce. Îl văd Însă pe Cristi Îngrijorat de lipsa lui. Aș face Încă o vrăjitorie să i-l aduc, doar să mă lămurească de ce plânge după el. La urmaurmei, cea mai bună vrăjitorie - tot m’ați Învinuit o vreme că am bun prieteșug cu patronul vrăjitoarele, Belzebut - cea mai bună vrăjitorie deci, e a vorbi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a apei, chiar dacă de apa lui nu-i cine știe ce. Îl văd Însă pe Cristi Îngrijorat de lipsa lui. Aș face Încă o vrăjitorie să i-l aduc, doar să mă lămurească de ce plânge după el. La urmaurmei, cea mai bună vrăjitorie - tot m’ați Învinuit o vreme că am bun prieteșug cu patronul vrăjitoarele, Belzebut - cea mai bună vrăjitorie deci, e a vorbi despre. Ei, Cristi! Nu știu câtă biologie știi, Moti, dar află că orice plantă vrea să fie singură sub Soare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Aș face Încă o vrăjitorie să i-l aduc, doar să mă lămurească de ce plânge după el. La urmaurmei, cea mai bună vrăjitorie - tot m’ați Învinuit o vreme că am bun prieteșug cu patronul vrăjitoarele, Belzebut - cea mai bună vrăjitorie deci, e a vorbi despre. Ei, Cristi! Nu știu câtă biologie știi, Moti, dar află că orice plantă vrea să fie singură sub Soare. Și poartă un război chimic, pe sub pământ, cu celelalte. Se cheamă alelopatie. Și, atunci când grâul, de pildă, moare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să știi că e bucata mea favorită și că mi-e imposibil să descriu sentimentele pe care mi le trezește. E destul că am plâns doar de două ori: când a „plecat“ pisica și de câte ori ascult concertul. Să fac o vrăjitorie și să redevin dracu’, constatând așa că m’am pus să-ți promit un subiect al naibii - deci tot eu - de dificil. Mai bine l’aș cita pe Topârceanu: „Și banală ca o cioară“. 2. Banalitate Mă uit la voi și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de acolo. Un bavarez, Otto Schmiededer, a Împușcat Într-o zi un lup imens căruia i-a luat blana. Spre seară, vine curios la mine, urmat aproape de toate femeile de acolo. În Cojocaru era o femeie Arsenoaia, acuzată că face vrăjitorii cu beregata lupului, așa că Îi cereau lui Otto să zvârle lupul În Vâlcin. Ceea ce sa și făcut. În anul 1918 a fost o secetă mare. Balta secase, nemaifiind nici pește, nici porumb, nici legume. În plus a umat o invazie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și de Martin Luther ; <endnote id="cf. 3, p. 20"/>), pentru că ar fi stăpânit de Diavol (care degajă, la rândul lui, foetor Diabolicus), pentru că ar fi predestinat iadului, pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/>. În Europa Occidentală, de-a lungul Evului Mediu, perfidi Iudaei au fost expulzați de suverani, prigoniți de oamenii de rând și arși pe rug
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scuipă de trei ori și tot de atâtea ori o răspinse cu piciorul” <endnote id="(384, p. 52)"/>. Călcarea În picioare a crucii sau a icoanei era, În estul Europei, gestul de dezicere de Dumnezeu și de inițiere În tainele vrăjitoriei <endnote id="(579, p. 178)"/>. Icoana Înjunghiată În partea ortodoxă a continentului a luat naștere și s-a răspândit legenda profanării de către evrei a icoanei Înfățișându-l pe Isus sau a celei Înfățișând-o pe Maica Domnului cu pruncul În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o Întreagă mitologie, incertă și confuză, creată timp de mai multe secole, care face din evreu un tip suspect, căruia Îi sunt asociați termeni precum „infanticid ritual”, „hemofagie”, „vampi rism”, „canibalism”, „stranii obiceiuri culinare”, „murdărie”, „microbi”, „sânge infestat”, „otravă”, „crimă”, „vrăjitorie”, „ritualuri demonice” etc. Cu un astfel de „portret-robot”, despre evreu se poate spune orice și oamenii simpli vor crede. Așa se explică tenacitatea și vitalitatea extraordinară a legendei privind omorul ritual și a altor povești similare. Sunt multe stereotipuri mentale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1996. 237. De la Cilibi Moise la Paul Celan. Antologie din operele scriitorilor evrei de limbă română, ediție Îngrijită de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București, 1996. 238. Alexandrian, Istoria filozofiei oculte, Editura Humanitas, București, 1994. 239. Robert Muchembled (coord.), Magie și vrăjitorie În Europa, din Evul Mediu până astăzi, Editura Humanitas, București, 1997. 240. Apocalipsa lui Ioan În tradiția iudeo- creștină, traduceri de Petru Creția și Cristian Bădiliță, Editura Humanitas, București, 1998. 241. Ion-Aurel Candrea, „Tabu În limbă. Nume interzise”, În volumul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În România”, În Anuar pentru israeliți, XIX, 1898. 322. Elias Schwarzfeld, „Evreii din Moldova sub Reglementul Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891, pp. 191-223. 323. Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbesci, Academia Română, București, 1890. 324. Chiar și copiii evrei au preluat credința că țiganii ar fura copii cu sacul. Iată ce notează scriitorul Elias Canetti, aducându-și aminte de copilăria sa, petrecută la Începutul secolului XX În mijlocul comunității evreilor sefarzi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istov cu hotărâre oprite” ; cf. Rromathan. Studii despre rromi, vol. I, nr. 2, București, 1997, p. 115. 578. Simeon Fl. Marian, Mitologie românească, ediție Îngrijită de Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, București, 2000. 579. Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie În context comparat, Editura Paideia, București, 1999. 580. Andrei Oișteanu, „The Image of the Jew in Romanian Traditional Culture. From Deicide to Infanticide”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from the International Symposium, București, 30 septembrie - 4
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aprinde un foc. Cel care va vedea urmă de lup să mănînce pămînt din ea ca să poată mînca mult cît un lup, spre a merge bine corpului. Cînd îți iese lup în cale îi a bine. Gîtul de lup în vrăjitorie se suflă pe el asupra celui ce vrei să moară. Cînd calci în baligă de lup, să te ferești. Cînd te încalți în pat, îți mănîncă lupii rîmătorii*. Cine mănîncă carne scoasă din gura lupului se îmbolnăvește de „colț-de-lup“, de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
burgheze”. Astrologia ar face parte dintr-o nouă gnoză, una ce privește era vărsătorului și mișcarea New Age. Apare în special în mediile urbane și în rândul intelectualilor. XV.4. Cauzele sociale ale succesului mișcării New Age în lucrarea Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, Mircea Eliade oferă anumite explicații ale cauzelor și ale succesului social înregistrat în timp de mișcarea New Age: a) Revolta Împotriva oricăror instituții religioase tradiționale din Occident, așa ar putea fi formulată o cauză a revirimentului de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe bună dreptate) de simplificări și falsuri ale fenomenului. Șamanismul apare la el ca „model alternativ de percepție a unei realități necunoscute”. A fost ucenicul șaman al unui Indian Yagui (Don Juan), specialist în plante narcotice și halucinogene utilizate în vrăjitorie. A învățat să aibă viziuni și să le interpreteze. S-a autodenumit profet al lumii occidentale. A promis controlul emoțiilor, echilibrul, fericirea prin consumul de peyotl. Alți șamani contemporani. Danièle vazeilles, specialistă în „Pasărea Tunetului” și în „Bizonița albă” de la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și vindecare, asceză, călătorie în lumea spiritelor aliate omului, extaz cu sau fără droguri halucinogene”. Capitolul XIX Magia XIX.1. Semnificațiile sociale ale magiei Etimologic, termenul magie are o semantică foarte bogată. Trimiterile sunt la asirianul maga - „sacerdot”; grecescul mAgeia - „vrăjitorie”, „farmece”; latinescul magus - „preot persan”; chaldeeanul maghdim - „înaltă înțelepciune”, „filosofie sacră”. Magia este, așadar, un sistem de ritualuri și practici întemeiate pe credința în puterea magului de a acționa asupra realității cu ajutorul unor forțe neomenești, prin mijloace oculte sau paranormale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Analizează supraviețuirea după o mie de ani de creștinism a cultelor de fertilitate din Europa apuseană. Benandanții erau oameni născuți cu membrana amniotică pe care o purtau agățată de gât ca o amuletă. În nopțile de solstițiu se luptau cu vrăjitorii. XIX.4. Cercetări românești despre magie: Gheorghe Pavelescu un prim exemplu de sociolog român care a cercetat magia este Gheorghe Pavelescu. Acesta a participat la cercetările monografice efectuate în Munții apuseni asupra magiei, într-o regiune ce cuprindea aproximativ patruzeci
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
elementelor esențiale ale magiei. Gheorghe Pavelescu a ales-o pe cea de-a treia. Cercetarea a avut trei momente esențiale: a) schițarea generală a concepției magice despre lume și viață; b) apariția unui grup social ce obține avantaje din tehnica „vrăjitoriei”; c) cercetarea incantațiilor magice. Școala Gusti știa foarte bine că s-au studiat mai mult doar anumite forme de literatură populară (balade, basme, doine). S-au cercetat mai puțin cântecele rituale (colinde, bocete, descântece), credințele, superstițiile și obiceiurile populare, scrie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a românului. Uneori, componenta magică a practicilor sociale este clară, evidentă, alteori este camuflată. Din nefericire, magia din cultura românească este în continuare insuficient cunoscută. Așa a fost situația și în timpul lui Gheorghe Pavelescu. XIX.5. Caracteristicile magiei Magia și vrăjitoria, în viziunea lui Gheorghe Pavelescu, comportă anumite diferențe. Cele două nu sunt identice. Astfel, magia ar fi un ansamblu de elemente spirituale și afective la care „participă” întreaga comunitate. Este mai curând o mentalitate subiacentă și acceptată. vrăjitoria, în schimb
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
practicile empirice, mistice și vrăjitorești, care pot fi extrem de dăunătoare În elaborarea unui diagnostic corect și a unui tratament benefic. Realitatea practicii terapeutice demonstrează Însă că utilizarea plantelor medicinale, cu o experiență multimilenară, nu a avut nimic cu misticismul și vrăjitoria și a fost rodul creației tuturor popoarelor de pe meridianele globului, fiecare aducându-și contribuția În funcție de bogăția covorului vegetal din zonă. În ultimele două secole, medicina naturistă a beneficiat de numeroase studii aprofundate de biochimie asupra complexului de principii active, existente
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zei și ca demoni ("theogonie-fiction"), Dumnezeu nu e bun (soluție eretică la problema Răului), societăți teocratice, origini non-religioase ale religiei, inteligențe artificiale și religii, călătorii în timp și realitățile istorice ale fondatorilor de religii, valorizări ale gândirii magico-religioase și ale vrăjitoriei, omul-zeu.372 Să mai notăm semnul de exclamare pus tot de către Ellwod, conform căruia până și "mitul e mit". Pentru a lămuri această formulare alunecoasă, el amintește că marile mituri "oficiale" (Iliada, Odiseea, Eneida, Kojiki, ciclul arthurian) sunt prelucrări sau
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și istoria, trad. Gabriel Tudor, All, București, 2008. Cawelti, John, "Regionalizing America: A New View of American Culture after World War II", în Journal of Popular Culture, vol. 35, nr. 4, 2002, pp. 127-144. Charpak, Georges; Brock, Henri, Lecții de vrăjitorie. Știința și paranormalul, Humanitas, București, 2007. Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain, Dicționar de simboluri, 3 vol., trad. Daniel Nicolescu, Doina Uricaru ș.a., Artemis, București, 1993. Consolmagno, Guy, "Astronomy, Science Fiction and Popular Culture: 1277 to 2001", în Leonardo, vol. 29, nr.
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
2012 • Apărut: 2012 • Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 • Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 În Georges Charpak, Henri Broch, Lecții de vrăjitorie. Știința și paranormalul, p. 105. 2 Cf. Marc Lazar, Damné de la terre et homme de marbre. L'ouvrier dans l'imaginaire du PCF du milieu des années trente à la fin des années cinquante, pp. 1071-1072. 3 Paloșul neînfrânt (scenariu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
specializate” ale rătăcirii, la care se adaugă un duh general. Primele șapte sunt: duhul desfrânării (care locuiește în simțuri); duhul lăcomiei (poftă nepotolită, care se află în stomac); duhul de ceartă (se află în ficat și splină); duhul înșelăciunii, al vrăjitoriei (potrivit traducătorului francez, „cochetăria”); duhul mândriei; duhul minciunii și duhul nedreptății. Cel de‑al optulea duh, prezentat independent de lista celor șapte, este duhul somnului. Alte pasaje din Testamentele celor doisprezece patriarhi aduc informații inedite. De exemplu, în Testamentul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
după care ne vom îndrepta atenția asupra figurii tiranului stăpânit de Beliar. După cum am spus, regele Manase este exact opusul tatălui său. „Și‑a întors inima sa de la Dumnezeu, slujind lui Beliar.” (2, 4) În timpul domniei sale, „s‑au înmulțit magia, vrăjitoriile, prezicerile, ghicitul, desfrânarea, adulterul, prigoana celor drepți” (2, 5). Politica regelui este susținută la curte de o întreagă ceată de profeți lingușitori și mincinoși. Nemaiputând îndura o atare situație, Isaia părăsește Ierusalimul, retrăgându‑se mai întâi în Betleem, iar apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]