594 matches
-
La patru ani mi-am mîntuit deja). Sau cu un, totuși, supliment vizionar: ,în anul maimuței în fine eu cu exilații și cu morții/ lîngă un foc mic de vreascuri/ ca fiecare în noaptea lui,/ lîngă focul lui mic de vreascuri,/ absolut ca fiecare,/ Doamne, mi-am zis,/ încet viața asta se împurpurează/ de presimțirea celei viitoare?" (Anul maimuței, 1992). Firește, poetul nu e un ,pastelist", după cum nu e nici un profet neguros care, în scîrbă, ar întoarce spatele realului celui atît
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
se prefac imediat că zboară/ de parcă-s nebuni/ uuuuuuuhuuuuu/ cei mai mici/ îl invocă pe un anumit Udi/ care apoi îi posedă minute în șir/ ca un necurat/ zilele mele/ nu trec una după alta,/ ci una prin alta/ ca vreascurile cu care o pasăre/ încercă să-și facă un cuib” (pp. 14-15) Dacă moartea însăși e parafină, poezia din volum e la rândul ei măcar extrem de fină. Nu disperarea convulsivă, nu tragedia frustă, nici lamentația urgentă nu ocupă prim planul
Polemici cordiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5968_a_7293]
-
al afundului/ Urlă în el fierea măiastra/ Și de pînzele păianjenilor își atîrnă capul./ Pînă la ceruri își vede sfîrșire./ Pînă la Dumnezeu i se deșira limba/ Pe care s-au lipit condurii tăi, amoroaso,/ Cînd ai fugit priveghind luna? (Vreasc). Deși tatuat de sus pînă jos de semnele realului, poetul e condus de viziune, de dureroasa-i incantație: "Iată și fructul în victoria înfrînta a cărnii/ Întors și dat/ Unui timp somnolînd/ De o blîndețe mai aspră/ În dulcea ei
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
Kapur, Teak, Jongkong, Merbau, Jelutong, Kempas, Virola, Mahogany (Swietenia spp.), Imbuia, Balsa, Palisandru de Rio, Palisandru de Pară și Palisandru de Roșe. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Codul tarifar Denumirea mărfii UM Taxa supl vamală ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 44.01 Lemn de foc, sub formă de trunchiuri, bușteni, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, aglomerate sau nu sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare: 4401.10.00 - Lemn de foc, sub formă de trunchiuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
sub forme similare, lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, aglomerate sau nu sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare: 4401.10.00 - Lemn de foc, sub formă de trunchiuri, bușteni, ramuri, vreascuri sau sub forme similare - 30 - Lemn sub formă de așchii sau particule: 4401.21.00 -- De conifere - 3 4401.22.00 -- Altele decât conifere - 3 4401.30 - Rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate sub formă de butuci, brichete
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
de la un târg de vechituri, unde lui și mamei le plăcea să meargă (atunci când nu se fotografiau în fața bisericilor și monumentelor), un ceainic cazon - un instrument din aramă, un vas cu tub înăuntru, în care se băga o mână de vreascuri și se aprindea. ?i cu toate că în locurile de camping aveai la dispoziție curent electric, în ibricul acela fierbea apă, fumegând și zdrăngănind. Tata se apleca deasupra vasului fierbinte și asculta cu mândrie clocotul apei care fierbea, pe care apoi o
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
degajă din această sforțare orgiastică de-a accede la smerenie, ca un fel de sacrificiu invers: "1. Eu mă desfrînez./ Dar cu ultimele puteri caut totuși să mă tîrăsc spre Dumnezeul meu. 2. Tu mă prăvălești/ îți împletești fălcile printre vreascurile pieptului meu și mă tîrăști/ Către Dumnezeul tău. 3. Eu asud. Mă lepăd de Dumnezeul meu. Rînjesc încălzit alături de tine./ 4. (în vreme ce capul meu pocnește liniștit pe absolut/ fiecare treaptă./ Pe care mă cobori,/ Pentru a mă depune ca pe
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
într-un fel de dans. Această înaintare precipitată printre primejdii și brusc oprită în poziții întîmplătoare, de multe ori tot așa de absurde ca ale unui model de sculptură, se repetă într-un ritm neregulat, căci, dacă am atins un vreasc sau am scrîșnit cu încălțămintea într-un ghețar, cîntărețul pare a voi să cunoască ce se întîmplă în preajma lui. Deci tace, așteptînd. Tace, ca să poată vedea și auzi. Cît tace el, ca să poată vedea și auzi, eu stau în poziție
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
deschizătura vaginului Perechea de gemeni, nenăscutul care se arată pe ecran de ultrasunet încă viu Cer mut de incubator. Spin de consolare. Suseta de copil pe pietriș, și tu mergând mai departe. Ciudat... Ciudate zile cu iepuri și lebede cu vreascuri și cer înstelat vânt nordic oameni bătrâni cu ochi orbi vorbind despre susur și milă despre voci și soare stranii cuvinte povestiri clipă pe care diavolul n-o ajunge? Un picior dezvelindu-se către peretele de fag cântec auzit de
Eva Ström by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13913_a_15238]
-
admirativ în care le sunt înfățișate isprăvile par tot un semn al vechimii anteislamice, fiindcă magia a fost condamnată de Coran. În Vrăjitorul și feciorul omului sărman, vrăjitorul acceptă să ia un tânăr la învățătură și „mituiește” un culegător de vreascuri cu un ștergar din care ies bucate și băutură, cu un dovleac din care ies oști etc. Discipolul învață autometamorfoza și are loc o adevărată întrecere într-ale vrăjitoriei și dedublării: „Tânărul și luă înfăți- șarea unui iepure. Dar și
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
pentru a mai diminua ceva din sihăstria petrolistului. Filmul este alcătuit din lumini și umbre, foarte numeroase cadre cochetează cu întunericul în care asemeni petrolului se află scufundate chipurile luminate de flăcările unei sonde incendiate sau ale unui foc de vreascuri. Scena în care un puț de petrol se aprinde, arteziana de flăcări luminînd sălbatic noaptea, este punctată de tam-tam-ul unei muzici care sugerează tribal fascinul și idolatria, dezlănțuirea instinctului și a teribilelor energii ascunse în inima de petrol a întunericului
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
stat acolo, nici nu m-am spălat pe dinți, și nu mă rădeam decît de două ori pe săptămînă. Se vede treaba că între muncă și pregătitul meselor (care însemna să cari întruna apă, se te chinui cu legături de vreascuri ude, să te chinui să prăjești în capacele cutiilor de metal etc.) nu prea aveai nici măcar o clipă liberă. N-am citit decît o carte în tot timpul cît am stat acolo, și anume una din seria „Buffalo Bill". Dacă
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
pe cap cenușă" (Legea focului). Instantaneul realist (poeta e o contemplativă, dar și o observatoare sfredelitoare, inocent-amară a ambientului): "Au aprins rugul și a plouat./ S-au ascuns în corturi și s-a arătat soarele./ Au așteptat să se usuce vreascurile/ și au discutat politică./ Au tăiat inele de ceapă și au rumenit carnea./ Și-au fript limbile și au rîs" (Au vrut să-și omoare timpul) se învecinează cu insertul suprarealist, posedînd aceeași capacitate de absorbție a realului, care uneori
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
cu siguranță înghețat pînă în vîrful urechilor, dar nu își arată în nici un fel dezamăgirea atunci cînd, apropiindu-se de godinul din bucătărie, descoperi că era rece. - Aș vrea să beau, zise el, ceva cald. Se poate? - Mă duc după vreascuri. Să mă scuzați, părinte paroh, lemnele și cărbunii sînt în magazie. Ați binevoi, părinte paroh, să țineți numai un pic lampa?... A! numai pînă la capătul culoarului, atîta doar! Remarcă de îndată că purta mănuși din mătase neagră, neînsemnată protecție
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
mă cheamă Céleste? Parohul din Mégčre zîmbi încă o dată. - Mi s-a vorbit mult despre dumneata ieri, spuse el, nu tocmai limpede, trebuie să recunosc. Totuși ți-am reținut numele. De plăcere, fața i se schimbă; se prefăcu că numără vreascurile, pe care le punea, unul cîte unul, în șorț. - Factorul? întrebă ea în cele din urmă, pe un ton de afectată indiferență. Mă mir, nu mă cunoaște aproape deloc. - Nu, nu factorul, altcineva. Parohul ținea lampa ridicată la nivelul frunții
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
să bei și să mănînci, dar tu să nu primești nimic; dacă o să mănînci sau o să bei, o să cazi într-un somn adînc și n-o să mai poți să mă eliberezi. În grădina din spatele casei, este o grămadă mare de vreascuri, urcă-te pe ea și așteaptă-mă acolo[...] dar dacă o să dormi, n-o să mă poți elibera." Eroul nu poate rezista la ospitalitatea insistentă și sfîrșește prin a bea o sorbitură care îi va provoca somnul și va face din
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
sentimentale în dauna efectului liric. Temperînd zbaterea vitalității, instrumentul ironic operează gradual. în unele momente apare cooperant cu sensibilitatea: "Nu vă temeți de blesteme/ De blesteme nu ne temem/ Le stropim cu bidineaua/ Plînsurilor dintre gene.// Gaz le punem peste vreascuri/ Gaz le punem peste paie/ Poate flacăra din Teascuri/ Cînd în vinul nou se-ndoaie// Știe ce ne-așteaptă mîine/ Blestemați totuși să fim/ Văruiți de așteptare/ înspumați în căni de vin// Dar înscriși în cartea vieții/ într-un colț
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
alteori li s-au zdrobit fluierele picioarelor, ceea ce a fost cazul cu cei din Capadocia; uneori erau legați cu capul în jos și spânzurați de picioare, în vreme ce un foc înecăcios ardea sub ei până ce mureau înăbușiți de aburii groși ai vreascurilor putrede, așa cum s-a întâmplat în Mesopotamia. Uneori li se tăiau și nasul, urechile, mâinile și alte mădulare sau părți din trup, cum a fost cazul în Alexandria. Și de ce să reînviez și amintirea celor din Antiohia, care au fost
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
zdrobiți! Așa este, dar după ce am câștigat. Așadar, când murim de fapt învingem, când suntem zdrobiți ne vedem scăpați. Acum puteți să ne numiți sarmentari și semiacși, ca unii ce suntem legați la jumătatea axei unui stâlp și arși cu vreascuri așezate de jur împrejur. Aceasta este haina victoriei noastre, aceasta este decorația pe pieptul nostru, acesta este carul pe care ne sărbătorim triumful”. (Tertulian, Apologeticul, L, 2-3, în PSB, vol. 3, p. 108) „Ce priveliște mai încântătoare pentru Dumnezeu, decât
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
iulie 2005); "acum 10 ani, când Stolojan atrăgea atenția că trebuie să facem proiecte ca să atragem fonduri în România, se uitau toți ca curca-n lemne" (comentariu, forumul realitatea.net). Expresia are variante produse prin substituția sinonimică lemne/ crăci/ bețe/ vreascuri etc. Destul de frecvent apare termenul crăci, care conferă expresiei trăsături de "încurcătură de limbă", provocînd o repetiție cacofonic-comică ("mă uit la ecuațiile de algebră liniară ca "curca-n crăci", forumul muccelmic.ro). Altminteri, chiar cînd folosesc registrul popular-argotic (sau îl
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
te băgași ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în ce context înainte de a te repezi ca râma în beton sau ca curca-n (!) lemne", forum ziua.ro; " Poliția Română se repede ca curca-n vreascuri", beta.agora.ro). Scenariul "curcii captive" pare susținut și de alte variante de formulare: "stai ca curca-n lemne" (prosti.ro), "după un tratament cosmetic complet, bietul motan stă ca curca-n lemne... juri că meditează" (roportal.ro); "ai grijă
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
cu înaltele-i catalige, se târăște pe brânci și e chiar bobul ascuns, uriașa sămânță a unei păduri ce va fi, verdele e verde, nu-l macină nimic, spiritul se odihnește și nu auzi nici zgomotul cataligelor strânse ca niște vreascuri, trufia dată flăcărilor, rumegușul mistuit, făina în jar ca pielea trupului părăsit. Despre apă Dintr-o dată va arunca apă deasupra zidurilor, și cărămizile vor străluci, spinarea cailor va scoate flăcări, se va aprinde focul din ea așa cum galopul face să
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
De frică ai hotărât Să pui între tine și mine Povestea din calendar? paianta Stăm aici Între pereții de paiantă Si vaca din vecini Al cărui lapte îl bem În fiecare seară, Muls de mâinile crăpate și țepene Ca niște vreascuri. Stăm aici, Între prunii bătrâni Care nu mai au putere să rodească Si țărăncile prea bătrâne să mai nască țărani. Stăm aici Simțindu-ne bine și acasă În această lume De la care învățăm să murim. cap sau pajura Ca pe-
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
de fildeș, Îmblânzitorii ochi pândesc beregata Ultimei pofte capitale - moartea. * * * Curând, curând... Voi ninge-n Himalaya, În coama lupilor alpini. Curând, curând... Apă voi fi la glezna stâncilor, Afumegând sub nări de căprioare. Curând, curând... Voi fi și aerul și vreascurile Ce-ațâță soarele... Neantizând, neantizând... * * * Mi-e sete, Doamne, mi-e sete: Cum beam din fântâna Stejarului Mamvri Săpată de strămoșul Avraam. Îngerii paznici Trâmbițându-mi gloria Au amuțit. Misterul e orbitor, Cunoașterea întunecare mereu. Cei care neagă Vor întotdeauna
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
culmea dealului de apus se săpaseră tranșee de apărare. Locuitorii, cei mai mulți, plecaseră în refugiu. Cei rămași roboteau pentru armată. Dimineața, după ce-și încălzea mai întîi vatra lui, cîte un moșneag era văzut intrînd în gospodăria părăginită a vecinului, luînd vreascuri din grămadă și încingînd focul în casa pustie. Toate coșurile fumegau. Cînd se întorceau din linia întîi, la orice bordei s-ar fi oprit ostașii găseau cald și o mînă de paie așternută pe jos. Cădeau rupți de oboseală, pătrunși
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]