1,491 matches
-
își puseră mănuși, își îndesară căciulile peste urechi, își acoperiră fața și se înclinară în fața fiorosului vrăjitor. Acesta râse în hohote, mai atinse cu nuielușa de abur câteva oale de smântână și pe biata vânzătoare, iar piața se umplu de vuietul țăndărilor. Și smântâna și vânzătoarea se prefăcură în cioburi, de parcă cineva aruncase cu praștia în vitrina magazinului. - Acum, că ați aflat cine sunt, tună vrăjitorul, să-mi aduceți la palat jumătate din mărfurile pe care le vindeți, ca să nu mă
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
ce îmbracă piciorul stâncii, să le descifrez dansul tainic când se contopesc cu țărmul și, să învăț topirea în Infinit precum cristalul de sare în apa mării... Sunt atât de translucidă... încât mă contopesc cu respirația întinderii albastre și devin vuiet de valuri, dans tainic și hieroglifa mării, indescifrabilă oamenilor ... pierzându-mă printre miile de vietăți ce trăiesc în ocean ... Referință Bibliografică: Meditație la malul mării / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 371, Anul II, 06 ianuarie 2012. Drepturi
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]
-
Acasa > Versuri > Visare > VALUL Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 664 din 25 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Valul tău străveziu îmi izbește piatra din suflet... În spuma ta îmi spăl păcatele... Nu știu ce vise-ți poartă șoaptele... Sau vuietul pornind din al meu pântec... Cresc în suspinul nopții fără de stele... Și cântecul inimii îl fur din brațele-ți fierbinți... Sărutul tău adânc mă scoate iar din minți... Și-mi pare că mă pierd în pasiuni rebele... 24.10.2012
VALUL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365797_a_367126]
-
aduce în fața cititorului o viață împlinită sub semnul hazardului, are propoziții scurte, eroii nu înoată în psihanalize sterile. Frumusețea vieții nu este la vedere, e ca un râu subteran care te obligă să-l cauți, să fii atent. Îi auzi vuietul, curgerea, dar nu îl vezi decât după experiența citirii. Teo Cabel Referință Bibliografică: ROBUL ZARULUI - DUMITRU DĂNĂILĂ / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Teo Cabel : Toate Drepturile
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
-mbrac o poveste cu vise-nsetate să-i torn pe șuvițe tot praful din stele să uit că-s setată s-adorm pe-nserate s-ascult vocea nopții din dansul de iele mă strânge de mână și du-mă departe în vuietul mării cu zvilțe pudrate Referință Bibliografică: du-mă departe / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Carmen Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DU-MĂ DEPARTE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365910_a_367239]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > LEVITÂND SUB GERURI Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 726 din 26 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În cuibul unde verile își încălzeau iubirea n-a mai rămas nimic un vuiet lung și-o tresărire paloarea din obrajii înfiorați ai zilei prea grăbite era un semn o fulgerare albă unde să fugi când iarna-și etala făptura la un singur pas... în cuibul unde verile își desfătau iubirea n-a mai
LEVITÂND SUB GERURI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366082_a_367411]
-
încearcă să-și mențină echilibrul având picioarele pe marginile unei copăi năstrușnice. Senzația este de câteva momente. Pare, apoi, că pământul nu vrea să-i mai rabde. Nici cerul nu este mai prejos. Totul este luminat ca în plină zi, vuietul este de-a dreptul înfricoșător până ce totul se potolește și mijirea nopții revine, nu înainte de a se petrece ceva straniu : un vaier venind ca de pretutindeni se aude... - Mă duc! Mă duc să văd ce s-a întâmplat... - Unde te
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
vin de la sine, de la Sinea Celui ce m-a trimis aici, între leagănul clipei și stele, cu semnul veciei în soartă, eu niciodată nu mă laud cu ele, nici nu îmi caut mărirea deșartă. Când le scriu aud cum pogoară vuietul sfânt din văzduh și trupul acesta ca o vioară îl simt cum se umple de duh! Cuvintele toate nu-s de la mine, spun unii că sunt „pline de vin”, poemul meu întotdeauna vine de la sinea Sinelui Divin... Referință Bibliografică: Poemul
POEMUL DIN DUH... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365438_a_366767]
-
încearcă să-și mențină echilibrul având picioarele pe marginile unei copăi năstrușnice. Senzația este de câteva momente. Pare, apoi, că pământul nu vrea să-i mai rabde. Nici cerul nu este mai prejos. Totul este luminat ca în plină zi, vuietul este de-a dreptul înfricoșător până ce totul se potolește și mijirea nopții revine, nu înainte de a se petrece ceva straniu : un vaier venind ca de pretutindeni se aude... - Mă duc! Mă duc să văd ce s-a întâmplat... - Unde te
EVOCARE de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365177_a_366506]
-
pese de nimic.Nici măcar gravitația nu reușeste să mă mai tragă-n jos.M-am dezbrăcat de grijile cotidiene și le-am lăsat pe mal,sub o umbrelă protectoare,de frică să nu se înmulțească de la soare ! Dar ce e vuietul ăsta ?! Întorc privirea și-l zăresc. Înalt de șapte metri, gonește cu viteză către mine.Tsunami în Marea Neagră? Și nici măcar n-a spus la știri ! Arunc din măini cu disperare s-ajung mai repede de unde am plecat. Dar e deja
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
Ierusalimiteanul, Sfântul Simeon Metafrast, Sfântul Meletie Atenianul dar și mulți alții, chiar și în zilele noastre. Dar dacă Domnul a binevoit să lase data neprecizată, nici noi să nu ispitim mai mult decât trebuie taina. Și atunci făcându-se un vuiet prevestitor, sfinții Apostoli, mai puțin Toma, au fost aduși din toate colțurile lumii, pe norii cerului, pentru a-și lua rămas bun de la Maica Vieții. Printre ei tradiția a reținut și pe Apostolul Pavel, Dionisie Areopagitul, Ierotei si Timotei. A
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366555_a_367884]
-
2012 Toate Articolele Autorului Din iubire! Îmi aștern pe pleoape uiate șoapte de iubire , în noaptea care plânge a noastră despărțire. Vântul iar deschide fereastră către zare și aduce pentru mine miros sărat de mare. Și valuri care sparg cu vuiete tăcerea, se-mprastie-n larg risipind durerea. Ceață ușor cuprinde cu valuri de matase orizontul care se pierde printre case. Din iubirea noatră de suflete pereche au rămas doar șoapte ce-mi răsună-n ureche. E tristă noaptea rece și
N de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366584_a_367913]
-
merge ca și la cel din Monterey cu liftul sau scările rulante unde sunt instalate un fel de tunele de sticlă având din orice parte ai privi o priveliște subacvatică de o rară frumusețe, animale marine care “țâșnesc într-un vuiet” resimțit prin difuzoare, încoace și-ncolo se petrec diferite specii de rechini, steluțe de mare, bancuri de pești argintii, transparenți sau poate că lumina proiectată să-i pătrundă până la schelete precum razele Roentgen, sturioni, țipari, puzderie de peștișori multicolori. Tunelele
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
de bucurie! O sărutam și mă lăsam mângâiată, îmbrățișată. Nu pot să descriu în cuvinte emoția aceasta...pe care o trăiesc și acum, la mare. Când intru în apă, nu-i mai aud pe cei din jur. Disting clar, doar vuietul mării...mă răsfăț în atingerile ritmate. E atât de minunat să vezi și să simți că unele lucruri nu se schimbă! Aveam 16 ani când, în sfârșit, ne-a dus tata la mare, pe noi, pe fete. Mereu ne povestea
LA MALUL MĂRII NEGRE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366754_a_368083]
-
nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului PESCĂRUȘUL Pescăruș cu aripa-ntinsa De ce zbori spre furtună Spre ce meleaguri te-ndrepti Ce oameni ai zărit în drumul tău În fugă ta nebună N-ai învățat să aștepți Și vuietul mării se aude departe Iar valurile se sparg de stînci Acolo se opresc toate Și calde și reci Țipă pescarusule-n hula S-auda matrozii bătrîni S-apuce să strîngă catargul Caravelei și apoi să taci. Referință Bibliografica: PESCĂRUȘUL / Edi
PESCARUSUL de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366284_a_367613]
-
știi, așa am făcut 44 de ani în numai două ore chiar așa) MAI MULT CA PERFECT nouă ne cere să fim corecți bifăm șiruri de pătrățele și de dreptunghiulețe în destrămătură seriozitatea e limba străină în care se oficiază vuietul nemuririi și caritatea rezemându-se pe o glorie nesofisticată reflex circadian al genunchiului în adevăr gata pregătit pentru acvaplanare un examen la armonie între o propriu-zisă forță divinatorie de maximă propulsie iluzie despre permeabilitatea anamnezei viitorului mai mult ca perfect
FESTIN NE.NORMAT (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351991_a_353320]
-
nesfârșite îmbrățișări și nemuritoare iubiri când cântă Fuego. E un artist care oglindește în cântec iubirea și în iubire șiroiază susurul cântecului cel mai sensibil. Vocea lui Fuego e un mantou de mătase pe trupuri înfiorate, când premărește iubirea, e vuiet și murmur de dor și iubire...! Cu Fuego în spectacol se îgustează scena și se mărește cupola. Fuego domină și cuprinde cu brațele întinse scena și spectatorii. A interpretat la spectacolul omagial „Benone ’77”, pe lângă câteva piese din repertoriul său
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
terestre ideea că lumea contemporană trebuie să urmeze un anume drum. După opinia domniei voastre - care este/va fi, de fapt, acest drum? Ține el cont de legile sacre ale evoluției spirituale? NNN: Cheia Porții Misterelor nu se află în vuietul aventurii dialogului. Doar Geniile Raselor cunosc Adevărata Unire într-o Unitate Superioară; restul așteaptă sub umbra Luminii... Marea Vestire Și Descoperirea Glorioasă nu a fost dată duhurilor mincinoase. Văd ritualiștii obscuri Comoara Sinelui Regal reflectată în toate lucrurile ? Știu ei
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
vas de croazieră. Printr-un hublou se vede oceanul nesfârșit. Dreptaciul îngenunchiază ,se închină cu mâna pe care o are la Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, așezată în partea dreaptă.În surdină se aude un cântec bisericesc, împletindu-se cu vuietul valurilor . Se roagă.) Dreptaciul: Îți mulțumesc Doamne că mi-ai lăsat mâna dreaptă. Să pot a mă închina în fața icoanelor tale. (Se închină ). Bun ai fost și ești cu mine. M-ai învățat să seamăn grâul, să îngrijesc recolta, să
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
numitor comun în această privință. În ciuda faptului că nici percepțiatuturor nu sesizează adevărul din unele fenomene și lucruri, ci în raport cu exprimarea sensitivă și optică a acestora, fiindcă nu există deosebire în aplicarea percepției în existență.(După o pauză. Se aude vuietul oceanului de parcă ar fi o muzică interstelară.). Doamne am început să gândesc cu glas tare și singur. S-au vorbesc cu Tine!? Grea este și călătoria aceasta. Greu este și despărțirea de patrie. Dar Dumnezeu când a creiat Pământul nu
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Șatesprezece iunie, ziua beateagă Cine-o înțelege , n-o mai dezleagă Gol în sertare scrib la pupitru Semnu-ntrebării liber arbitru Ceața pe gemne înrourată Flacăra arde ca o erată Pâncă când moare de vlagă pana Vuietul străzii veșnic capcana Cine mai vede, cine-o mai știe Vânătorul de fluturi e-n colivie; Geme azilul bătrân de pramatii Zilele lumii se scurg după gratii Referință Bibliografică: Erată / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 703, Anul
ERATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351609_a_352938]
-
celor două extreme este o manifestare organică a acestei poezii. Cotidianul a fost absorbit de haloul poeziei care dă naștere unei stări lirice metamorfozate în membrana diapazonică a versului. Halucinațiile alienate dau naștere unor ambiguități ce flagelează poemul: "Vine un vuiet mare de viitor, care/ îmi provoacă dureri de cap, halucinații cu copii mici cu capete tăiate,/ Halucinații devenite niște dâre verzi: măi, băiete, îmi/ striga mama, vine mâine părintele cu/ cioana prin sate (că) se apropia Crăciunul,/ trebuie să privim
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
2012 Toate Articolele Autorului Din iubire! Îmi aștern pe pleoape uitate șoapte de iubire , în noaptea care plânge a noastră despărțire. Vântul iar deschide fereastra către zare și aduce pentru mine miros sărat de mare. Și valuri care sparg cu vuiete tăcerea, se-mprăștie-n larg risipind durerea. Ceața ușor cuprinde cu valuri de mătase orizontul care se pierde printre case. Din iubirea noastră de suflete pereche au rămas doar șoapte ce-mi răsună-n ureche. E tristă noaptea rece și
DIN IUBIRE! de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346748_a_348077]
-
ele atâta timp cât cititorul le înțelege.Umbra fiind acea existența dintr-o frântura de timp ce ne marchează percepția sufletului.Cunoaștem faptul că realitatea japonezului este natura.Pornind de la acest fapt constatăm că realitatea lui Bogdan I.Pascu este,însăși,natura:Vuietul mării-/Nesomnul amintirii/adus de valuri-/Înlănțuit e visul/de umbra ființei tale.(Tanka).Apoi, respectând câteva reguli,observăm,la micropoeme,elemente ce țin de filosofia japoneză:timp-spațiu-obiect,toate exprimate la japonezi,prin cuvântul care indică anotimpul:kigo:Șuiera vântul
BOGDAN I.PASSCU UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351034_a_352363]
-
lui visat de-o viață-ntreagă Din inimă și-l trece pe curat Că seamănă când turn cu turn se leagă, C-un jucător de bacara, ruinat Dacă-l vedeți trecând pe-aproape Cu cearcănele timpului pe chip Închideți ochii. Vuietul de ape L-ascunde-ntr-o clepsidră cu nisip Dar lumea trece zgâriind pereții Și spărgând oglinzi venețiene Așa-s făcute valurile vieții Cu paraziți și unde herțiene Și-asistă umilit la sacrilegiu Și nu-și mai pune nici o întrebare Zadarnic s-a
CASTELUL de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351138_a_352467]