807 matches
-
normale, legitime chiar și, În orice caz, inevitabile” (ibidem). Știm că aceste atitudini și Înclinații pe care nu trebuie să le mai identificăm drept „rasiste” și pe care etnologul le consideră „legitime” țin de ceea ce obișnuim să numim etnocentrism sau xenofobie, fenomene care implică forme de intoleranță față de moduri de viață diferite sau străine. Or, În axiologia pluralismului cultural radical, apărat de Lévi-Strauss, norma necondiționată este aceea de a acționa În vederea conservării diversității culturale, chiar cu prețul unei anumite intoleranțe de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
luptă trebuie redusă la denunțarea rămășițelor sau a reaparițiilor sale. Simple urme ale trecutului. Teză cât se poate de optimistă, care constă mai Întâi În a justifica, scuzându-le de orice deviere rasializantă, manifestările de intoleranță generate de etnocentrism și xenofobie, pe care antropologul le consideră „inevitabile”. Lévi-Strauss (Lévi-Strauss, 1983, p. 16) nu-și ascunde tentativa de reabilitare ă desigur, nuanțată ă a tendințelor și pasiunilor „exclusiviste”, și nici un relativ fatalism: „Deoarece aceste Înclinații și atitudini sunt, Într-un fel, consubstanțiale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintre manifestările sale istorice ă să zicem, ultimul său urmaș modern. Această concepție antropologică poate fi opusă unei viziuni modernitare. Etnocentrismul poate fi astfel reinterpretat ca reprezentând protorasismul universal, prerasismul sau rasismul elementar care ar fi inerent naturii umane. Dar xenofobia și, În sens mai larg, heterofobia pot și ele apărea ca expresii ale protorasismului, din moment ce le atribuim naturii umane, presupusă invariabilă, sau le interpretăm, Într-o perspectivă biosocială sau sociobiologică, ca atitudini primordiale care combină respingerea necunoscutului și apărarea teritoriului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nucleul dur al rasismului nu este reprezentat nici de „oroarea față de diferențe”, nici de „respingerea celuilalt” (ibidem, p. 353), ci de teama de metisaj, mixofobia, care se poate traduce În continuare prin sacralizarea diferențelor. Este greu să mai confundăm acum xenofobia cu rasismul, pe de o parte, și etnocentrismul cu rasismul, pe de altă parte. Ultimul termen n-ar putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
traduce În continuare prin sacralizarea diferențelor. Este greu să mai confundăm acum xenofobia cu rasismul, pe de o parte, și etnocentrismul cu rasismul, pe de altă parte. Ultimul termen n-ar putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt ce implică devalorizarea celor aparținând altor grupuri (etnocentrism În sens antropologic). Ipoteza dorinței de homofiliație fizică poate deveni totuși obiectul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Harper (prima ediție: 1944). YERUSHALMI Yosef (1993), „L’antisémitisme racial est-il apparu au XXe siècle? De la limpieza de sangre espagnole au nazisme: continuités et ruptures”, Esprit, nr. 190, martie-aprilie, pp. 7-35. Φ ANTIRASISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE, Etnocentrism, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, Stereotip, XENOFOBIE Rebeliunetc "Rebeliune" Φ Contracultură, Devianță, Marginalitate/marginalizare Recunoaștere (politică de Î)tc "Recunoaștere (politică de ~)" În dezbaterea contemporană despre multiculturalism, feminism sau identitate sexuală, conceptul de recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie să subliniem totuși că noțiunea nu este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În reprezentări, În principal În studiile asupra originii atitudinilor, prejudecăților și discriminărilor (conduite depreciative, persecutorii) față de minorități (nebuni, bolnavi, purtători de SIDA, handicapați, homosexuali, imigranți etc.), asupra stereotipurilor, relațiilor intergrupuri sau lingvistice, asupra formării și dezvoltării ideologiei rasiste și a xenofobiei, asupra activării atitudinilor prosociale sau tolerante ori a comunicării cu „normalizații”. Integrarea acestor tematici În abordarea interculturalității cere o anumită distanțare și o relativă prudență, pentru că aceste cercetări constituie sectoare Întregi ale psihologiei sociale, mai multe capitole din manualele acestei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1996), Esclaves. 200 millions d’esclaves aujourd’hui, Paris, Phébus. WERNER Ernst (1962), „De l’esclavage à la féodalité: la périodisation de l’histoire mondiale”, Annales. Economies, Sociétés, Civilisations, t. 17, nr. 5, pp. 930-939. Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, RASISM, STRĂIN, XENOFOBIE Secesiune (dreptul la Î)tc "Secesiune (dreptul la ~)" Φ Separatism Segregaretc "Segregare" Φ Discriminare, DOMINAȚIE, MINORITĂȚI (drepturile Î), NEORASISM, RASISM, XENOFOBIE Separatismtc "Separatism" În general, separatismul caracterizează voința de desprindere a unei părți constitutive dintr-un ansamblu social și teritorial
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de l’histoire mondiale”, Annales. Economies, Sociétés, Civilisations, t. 17, nr. 5, pp. 930-939. Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, RASISM, STRĂIN, XENOFOBIE Secesiune (dreptul la Î)tc "Secesiune (dreptul la ~)" Φ Separatism Segregaretc "Segregare" Φ Discriminare, DOMINAȚIE, MINORITĂȚI (drepturile Î), NEORASISM, RASISM, XENOFOBIE Separatismtc "Separatism" În general, separatismul caracterizează voința de desprindere a unei părți constitutive dintr-un ansamblu social și teritorial mai vast, ceea ce ar putea duce fie la crearea unei noi entități independente, fie la atașarea acelei porțiuni la un alt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
discriminare, intenționate și care fac mult rău. Intenționalitatea, manipulată În special În anchetele privind atribuirile cauzale, este Într-adevăr componenta principală a comportamentelor și a anumitor prejudecăți, dând sau nu naștere unor forme mai mult sau mai puțin politizate de xenofobie, rasism sau respingere afirmată a celuilalt. Unii le utilizează În mod regulat, cu mai mult sau mai puțin succes, În teatre de comedie sau În scheciuri cu intenție umoristică. Vincent Yzerbyt și Georges Schadron ne amintesc că acest mod de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fost martor la apariția unei noi probleme: ce drepturi trebuie acordate străinilor? Modelele juridice ale fiecărei națiuni sunt chemate să-și clarifice raportul cu sorgintea și cu filiația: dreptul solului, dreptul sângelui, modalitățile de integrare. În sfârșit, pericolul recurent al xenofobiei și rasismului alimentează o serie de mișcări și partide care pun În pericol democrația. Pentru a explica mai bine tratamentul rezervat străinului În aria europeană, trebuie să Începem prin explorarea moștenirii istorice a Greciei, Romei și Bibliei, iar apoi să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, Gallimard. — (1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. — (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, CETĂȚENIE, COLONIALISM, Comunitate, Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, NAȚIONALITATE (codul Î), NAȚIUNE, XENOFOBIE Subculturătc "Subcultură" În vreme ce termenul de subcultură (specific regiunii Franche-Comté sau Legiunii Străine, de exemplu) trimite la un ansamblu coerent de norme, credințe și valori și, pe de altă parte, de atitudini, comportamente și stiluri de viață Împărtășite de o populație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Le Tribalisme planétaire, dosar tematic al revistei Panoramiques, nr. 5, trimestrul al treilea. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. Φ Conflict, ETNICITATE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, STRĂIN, Trib, VIOLENȚĂ Țtc "Ț" Țap ispășitortc "Țap ispășitor" Φ ATRIBUIRE (teoriileî), PREJUDECATĂ, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ținuttc "Ținut" Comunități de comune, comunități de aglomerări, „ținuturi” cu nume motivate și construite pornind de la un element de relief, uneori derivate din toponimul unui oraș sau al unui târg: Alpes mancelles 1, Planèze2, Terres froides 3, Montagne limousine 4
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exposition, vulnérabilité et acceptabilité”, Revue française de science politique, vol. 48, nr. 2, aprilie, pp. 274-305. STANKIEWICZ François (1998), Travail, compétences et adaptabilité, Paris, L’Harmattan. Φ Discriminare, Victimizare X ă Ztc "X ă Z" Xenofilietc "Xenofilie" Φ Cosmopolitism, RASISM, XENOFOBIE Xenofobietc "Xenofobie" Din punct de vedere etimologic, teamă și, prin extensie, ostilitate față de ceea ce este străin și În special față de străinii Înșiși. ν Dacă e să judecăm după modul său de formare (din grecesul phobos, „teamă”), termenul ar intra În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et acceptabilité”, Revue française de science politique, vol. 48, nr. 2, aprilie, pp. 274-305. STANKIEWICZ François (1998), Travail, compétences et adaptabilité, Paris, L’Harmattan. Φ Discriminare, Victimizare X ă Ztc "X ă Z" Xenofilietc "Xenofilie" Φ Cosmopolitism, RASISM, XENOFOBIE Xenofobietc "Xenofobie" Din punct de vedere etimologic, teamă și, prin extensie, ostilitate față de ceea ce este străin și În special față de străinii Înșiși. ν Dacă e să judecăm după modul său de formare (din grecesul phobos, „teamă”), termenul ar intra În marea categorie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
săi. Toate aceste accepțiuni apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea și la Începutul secolului XX, simultaneitate cronologică ce a facilitat confuziile Între teoriile psihiatrice sau psihanalitice, pe de o parte, și cele sociologice sau antropologice, pe de alta. Evident, xenofobia nu poate intra În aceeași categorie cu tulburările psihiatrice, Întrucât este vorba despre o atitudine colectivă, ceea ce o diferențiază net de trăsăturile nevrotice individuale. Și totuși, bazându-se pe absența unuia dintre semnele maturității echilibrate, respectiv capacitatea deschiderii armonioase Înspre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totuși, bazându-se pe absența unuia dintre semnele maturității echilibrate, respectiv capacitatea deschiderii armonioase Înspre Celălalt, Charles Melman (in Wieviorka, coordonator, 1993, pp. 146-148) a arătat care este relația Între ceea ce el numește „arhaism psihic” și astfel de comportamente. Opusul xenofobiei ar fi xenofilia, cuvânt rar, apărut tot la Începutul secolului XX pentru a exprima atracția deosebită față de tot ce este străin și care ar constitui, Într-o oarecare măsură, o predispoziție spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
psihic” și astfel de comportamente. Opusul xenofobiei ar fi xenofilia, cuvânt rar, apărut tot la Începutul secolului XX pentru a exprima atracția deosebită față de tot ce este străin și care ar constitui, Într-o oarecare măsură, o predispoziție spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al etnocentrismului, care constă În atribuirea unei superiorități absolute normelor și valorilor propriei comunități. Înainte de a merge mai departe, se impune o clarificare conceptuală. Distorsiunea etnocentristă Punctul nostru de pornire va fi etnocentrismul. O asemenea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
negativă a celor specifice altor medii. Trecem astfel de la o judecată impregnată de etnocentrism (pozitiv În ceea ce privește comunitatea proprie, dar negativ În rest) la o judecată rasistă, ostilă sau devalorizantă față de tot ceea ce este străin. Există o mare confuzie cu privire la definirea xenofobiei și a trăsăturilor sale caracteristice. Autorii sunt În general de acord să considere „naturală” și inevitabilă atitudinea etnocentristă care, Într-adevăr, este universală. Cei mai mulți cred că aceasta constituie o formă de rasism și trebuie combătută. Alți specialiști consideră că nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rezulta din această proximitate, se poate evidenția un al treilea element constitutiv: sentimentul de „a fi invadat”. Acest sentiment trebuie să Îmbrace aparența obiectivității, prin constatarea unei modificări sensibile a echilibrelor demografice anterioare. Nu vom clasifica așadar printre manifestările de xenofobie apartheid-ul din Africa de Sud (Înainte de epoca Mandela), și nici măcar conflictele interetnice ale cetățenilor stabiliți de multă vreme În Statele Unite, Întrucât nu sunt reunite simultan cele trei caracteristici menționate anterior. Rezumând, conceptul de xenofobie Își păstrează integral utilitatea, ajutându-ne să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Nu vom clasifica așadar printre manifestările de xenofobie apartheid-ul din Africa de Sud (Înainte de epoca Mandela), și nici măcar conflictele interetnice ale cetățenilor stabiliți de multă vreme În Statele Unite, Întrucât nu sunt reunite simultan cele trei caracteristici menționate anterior. Rezumând, conceptul de xenofobie Își păstrează integral utilitatea, ajutându-ne să descriem cu precizie forme ale rasismului Înrudite cu auto-rasializarea și care polarizează concepții negative și „pesimiste” fie asupra anumitor etnii, fie asupra tuturor celorlalte. Trei trăsături sunt prezente Întotdeauna: mai Întâi, frica generată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apartenență; apoi, ca răspuns la această frică, voința de a „se apăra” Împotriva unei asemenea amenințări prin diverse dispoziții politice, juridice și sociale; În sfârșit, sentimentul unei invazii treptate sau al unei răsturnări iminente a echilibrului demografic. O lungă istorie Xenofobia se manifestă În general În contextul contactelor interculturale. În lumea occidentală, atitudinile antisemite extrem de vechi par să fi favorizat apariția sa. Vom distinge, din punct de vedere istoric, manifestările În context colonial de cele În context metropolitan. Începând cu secolul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă, au refuzat ca independența și autonomia să fie acordate unor populații pe care se obișnuiseră să le considere inferioare. S-au manifestat atunci ă să ne gândim, printre altele, la Africa de Sud și la fosta Rodezia ă atitudini Înrudite cu xenofobia, pentru că acești coloniști s-au simțit În pericol de a-și pierde identitatea și au crezut că trebuie să-și apere teritoriul „propriu” Împotriva amenințării reprezentate de emanciparea indigenilor. Până la sfârșitul anilor ’40 ai secolului XX, majoritatea europenilor nu avuseseră
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Deși s-au constatat atitudini xenofobe, acestea au rămas În general izolate și circumscrise unor regiuni cu densitate mare de imigrați. După caz, s-a dezvoltat sau nu o stigmatizare având drept țintă o categorie sau alta (Anglade, 1976). Pentru ca xenofobia să ajungă să se exprime, este nevoie să fie prezenți și ceilalți factori menționați anterior, În special sentimentul unui pericol care ar amenința supraviețuirea etniei de apartenență și al urgenței unei atitudini de „apărare” Împotriva străinului. Aceste condiții s-au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În acest context, imigranții din a doua generație, fragilizați de aceiași factori ca și autohtonii, se orientează mai mult Înspre solidaritățile tradiționale din sânul comunității de origine, ceea ce accentuează ghetoizarea. S-a constatat totuși, În mai multe rânduri, că această xenofobie nu-i vizează doar pe imigranții de origine africană sau asiatică. Astfel de atitudini Îi afectează și pe solicitanții de azil sau pe refugiații politici. Într-adevăr, prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est și sfârșitul dictaturilor militare din mai multe țări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]