4,194 matches
-
Colaborator Extern, colaborator extern Andreea Marin (38 de ani) n-a ieșit deloc șifonată din divorțul de Ștefan Bănică jr. Din contră, datorită noului ei iubit, Tuncay Ozturk, un fizioterapeut turc de numai 27 de ani, fosta “Zână” pare că a lăsat în urmă toate problemele și a înflorit. Însă psihologul care a analizat relația ei nu are vești dintre cele mai bune. Autor: Sorina Ceugea Andreea Marin și Tuncay Ozturk arată minunat împreună, în ciuda diferenței de vârstă
Andreea Marin își pansează rănile lăsate de Bănică prin relația cu turcul by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72168_a_73493]
-
amorezi. Andreea Marin (39 de ani) și-a găsit liniștea în brațele lui Tuncay Ozturk, (27 de ani) un medic fizioterapeut, necăsătorit, pe care frumoasă vedeta îl cunoaște de ani buni, de când se tratează la o clinică din Turcia. Așadar, “Zână” nu mai e singura! Mai mult, ea nu mai poate ascunde faptul că este din nou îndrăgostită.
Andreea Marin, în ipostaze tandre cu medicul turc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72239_a_73564]
-
Bratu Iulian Andreea Marin s-a afișat, miercuri, pe aeroportul Otopeni, la brațul unui medic turc, despre care întreaga presă din România a speculat că ar fi iubitul ei. Pentru a pune capăt speculațiilor, "zâna" a vorbit despre relația pe care o are cu Tuncay Ozturk. Invitată la petrecerea uneia reviste din România, Andreea Marin s-a confesat reporterilor de la Acasă TV. Ea a explicat care este adevărul despre relația pe care o are cu
Ce spune Andreea Marin despre relația cu medicul turc by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72237_a_73562]
-
să se prezinte cu un decolteu extre de generos la o acțiune caritabilă, în cadrul căruia a fost ”ospătăriță” pentru oameni necăjiți Cu un zâmbet larg pe buze și un decolteu încă și mai larg, care a făcut deliciul admiratorilor, fosta “Zână a surprizelor” a împărțit farfurii cu mâncare caldă copiilor săraci și invalizilor țintuiți în scaune cu rotile, scrie libertatea.ro.
Andreea Marin, cu un decolteu generos la o acțiune caritabilă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72275_a_73600]
-
17 februarie 2008, a independenței noului stat Kosovo, televiziunile de la București au fost luate cu asalt de-o serie de politicieni și comentatori politici. Specia o cunoașteți, pentru că e omniprezentă: extremiști cu priviri fixe, hipnotizați de propria tâmpenie, jurnaliști reșapați, zâne expirate, patrioți vigilenți, demagogi de stânga, dar cu agendă de dreapta, tembeli solemni, țârcovnici cu maniere de grăjdari și tot ce mai găsești prin iarmarocul vieții publice din România. N-am auzit, în orele interminabile în care-și dădeau cu
Profeții xenofobi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8720_a_10045]
-
cei deprinși cu le poisson d'Avril, primă-vara-i capricioasă și farsoare, în timp ce pe iarnă te poți baza. Adevărul e, firește, altul, dacă bagi de seamă păcălelile, capcanele în care iarna, frigul au meritul principal. Două sînt arhetipice: "basmul vechi al zînei Dochii" și povestea ursului scurtat de coadă din pricina lacului înghețat. Tandemul lor e întîlnirea dintre imprudență și naivitate, pe care o consacră literar Barbu în După melci. Cele două povești de iarnă se amestecă în această feerie care-și greșește
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
de puțîni cinstit, de mulți defăimat și de nime iubit! Atunci apuc harfa, plăcerile și durerile cele vechi să trezesc, negurile pier, lacrimile răsar iar din ochii mei cii stînși, iar mi se înfățoșează rîul cel galbîn, palaturile de marmură, zînele mă vor lumina ca în nopțile tinereților mele... O arbure va umbri piatra de pe al meu mormînt; aș fi dorit să fie un dafin, însă acesta nu crește în patria me". A scris aceste rînduri în 1839, cînd abia trecuse
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
iubitoare. ... Și a coborât, acum patru luni, frumoasa fată, din avionul cu care venea de la New York, din campusul universității Stony Brook - unde și-a trăit ultimii cinci ani -, cu părul ei sublim dansându-i pe umeri, cu mersul ei de zână îndepărtat-apropiată, și a coborât spunând, cu un mic hohot de râs: "Am venit să mor pe pământul patriei." Am râs și noi, cei care o iubeam. Am râs și n-am luat seama la acea premoniție tragică, atât de vesel
GENIUS - Irina-Diana Izverna Tarabac by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/9084_a_10409]
-
se pronunță cât se poate de explicit: "Eu știu că ați venit la mine din egoism. Vreți să vă ajut să-i recâștigați pe oamenii ăia din Pind, cărora le turnați povești cu timpurile de odinioară, cu balauri, monștri, magii, zâne bune și alte istorii care nu-și mai au locul, spuse Zosima cu scârbă în glas. E simplu de înțeles, continuă el, profitând de uimirea celor doi, care rămăseseră încremeniți, cu gurile căscate, dacă nu mai e nimeni care să
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
plăpândele păsări umpleau cu trilurile lor minunate liniștea adormitei păduri. Spune-ne, bunico, o poveste! Vedeți această pădure ? întrebă bunica. Aceasta pădure are legendele ei. Am să vă povestesc. Cu mulți, mulți ani în urmă, aici, în pădurea aceasta trăiau zânele si spiridușii. Zânele erau Frumoase, bune și harnice. Regina lor era cea mai frumoasă femeie văzută vreodată. În schimb, spiridușii erau leneși, nesuferiți și răi. Toată ziua le necăjeau pe zâne: făceau multă mizerie, râdeau de ele și le provocau
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
cu trilurile lor minunate liniștea adormitei păduri. Spune-ne, bunico, o poveste! Vedeți această pădure ? întrebă bunica. Aceasta pădure are legendele ei. Am să vă povestesc. Cu mulți, mulți ani în urmă, aici, în pădurea aceasta trăiau zânele si spiridușii. Zânele erau Frumoase, bune și harnice. Regina lor era cea mai frumoasă femeie văzută vreodată. În schimb, spiridușii erau leneși, nesuferiți și răi. Toată ziua le necăjeau pe zâne: făceau multă mizerie, râdeau de ele și le provocau numai necazuri. Într-
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
mulți ani în urmă, aici, în pădurea aceasta trăiau zânele si spiridușii. Zânele erau Frumoase, bune și harnice. Regina lor era cea mai frumoasă femeie văzută vreodată. În schimb, spiridușii erau leneși, nesuferiți și răi. Toată ziua le necăjeau pe zâne: făceau multă mizerie, râdeau de ele și le provocau numai necazuri. Într-o zi regele spiridușilor o văzu pe regina zânelor și se îndrăgosti de ea. Și ce s-a întâmplat bunico ? întrebară copiii. Regina zânelor, văzând că regele spiridușilor
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
cea mai frumoasă femeie văzută vreodată. În schimb, spiridușii erau leneși, nesuferiți și răi. Toată ziua le necăjeau pe zâne: făceau multă mizerie, râdeau de ele și le provocau numai necazuri. Într-o zi regele spiridușilor o văzu pe regina zânelor și se îndrăgosti de ea. Și ce s-a întâmplat bunico ? întrebară copiii. Regina zânelor, văzând că regele spiridușilor este altfel decât supușii lui, adică bun, harnic și grijuliu, a acceptat să devină soția lui cu condiția ca spiridușii să
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
ziua le necăjeau pe zâne: făceau multă mizerie, râdeau de ele și le provocau numai necazuri. Într-o zi regele spiridușilor o văzu pe regina zânelor și se îndrăgosti de ea. Și ce s-a întâmplat bunico ? întrebară copiii. Regina zânelor, văzând că regele spiridușilor este altfel decât supușii lui, adică bun, harnic și grijuliu, a acceptat să devină soția lui cu condiția ca spiridușii să se schimbe, să trăiască în bună 28 înțelegere cu zânele. Regele a acceptat, au făcut
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
întâmplat bunico ? întrebară copiii. Regina zânelor, văzând că regele spiridușilor este altfel decât supușii lui, adică bun, harnic și grijuliu, a acceptat să devină soția lui cu condiția ca spiridușii să se schimbe, să trăiască în bună 28 înțelegere cu zânele. Regele a acceptat, au făcut o nuntă mare iar cele două regate s-au unit. Împreună i-au învățat pe spiriduși să se schimbe, să fie buni și harnici. Ce frumoasă poveste, bunico ! spuseră copiii. S-au întors cu toții acasă
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
fără ieșire. La noi, ca la nimeni, a fost invers. La ambițiile "masculine" s-au adăugat cele "feminine", într-un înfiorător ceaușism la pătrat. Control absolut plus răutate joasă, exercitată însă tot de la vârful piramidei. Cea dintâi tovarășă, Mama Națiunii, zâna cu părul în vânt albăstrit zugrăvită de Sabin Bălașa, n-a avut, practic, nimic de-a face cu viața în socialism a femeilor din România. Pentru a o descoperi sau a ne-o reaminti pe aceasta, în varietatea ei de
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
anumită vârstă nu-ți mai pasă de viitor, însuși faptul de a fi în viață e o izbândă, te scoli în fiecare dimineață în plină glorie. Și tot timpul existase Michel. Madame Mangeot credea implicit în Michel. Cine știe ce povești cu zâne din anii copilăriei trezea în mintea ei absența fiului? El era prințul care cutreiera lumea cu un condur de cristal; era ciobanul care câștiga mâna fetei de împărat; era prâslea care ucidea uriașul. Bătrâna n-a apucat să afle că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
n-ar fi recunoscut niciodată în această versiune colorată povestea ei mult mai banală. Madame Mangeot intrase dintr-odată în posesia unei averi. Asta justifica pe deplin fanteziile ei, dar mai erau și poveștile copilăriei care o învățaseră că există zâne bune. Fără să știe de ce, nu era sigură de nimic din tot ce exista în casa aceasta; nici măcar de masa din bucătărie sau de fotoliul pe care ședea nu era la fel de sigură cum fusese de obiectele din Menilmontant, unde știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
strecurându-se pe sub marama străvezie a fumului adunat pe valea Coșcovei. Cumpăna fântânii de la Crâșma din drum, profilată pe zare, părea agățată de cerul împurpurat al chindiei. O boare de vânt iscată ca din senin purta funigeii - fire din părul zânei Toamnă - într-un dans feeric, adunând în mrejele lor pulberea de aur împrăștiată cu dărnicie de soarele înfășurat într-un nimb dat în pârg...Scârțâind din toate încheieturile, carele învârfonate cu saci de grâu se târau stârnind praful drumului. Cărăușii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe chipul lor. Mergeau pe lângă sănii ca niște stafii...O vreme, nu s-a mai auzit nici o vorbă. Fiecare umbla purtând în cap povara gândurilor lui... „Oare Catinca s-o putut descurca pe gerul ista?...” gândea moș Dumitru. „Ce face Zâna mea când sunt eu plecat? Nu care cumva...” se întreba Mitruță. „De o bucată de vreme s-o împrietenit la cataramă cu vecina Crenguța, nevasta lui Iordache. Nu știu cum se întâmplă, dar prea des îl găsesc pe Iordache la mine acasă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
i s-a înfipt un cuțit în inimă și se răsucea acolo odată cu fiecare vorbă a moșneagului sau a celor din jur. Hohotele de râs îi spărgeau timpanele și rămâneau acolo să-i bată darabana în creier încă multă vreme...” Zâna mea nu lucrează la patron, nu merge la distracții, dar...” In mintea lui se zvârcoleau imagini din momentele când se întorcea acasă. „Ce faci, Iordache?” „Iaca am trecut pe la tine, să văd dacă nu ai mai mult gaz, ca să-mi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se zvârcoleau imagini din momentele când se întorcea acasă. „Ce faci, Iordache?” „Iaca am trecut pe la tine, să văd dacă nu ai mai mult gaz, ca să-mi împrumuți până marți, când mă duc la târg.” „N-ai întrebat-o pe Zâna?” „Nu, că numai ce am intrat pe poartă.” „Pe dracu...Cine știe de când stai tu aici?...” Gânduri de acest fel îi umblau prin cap lui Mitruță, ca bărzăunii...” Da’ nu ajung eu acasă? Numai odată să-l mai găsesc eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pildă Georgel. Dacă Dinuța avea alt bărbat, mai avea ea un sărvici atât de greu?...Nuuu! Venea acasă fuguța...” medita Ion Cotman cel tăcut. Mitruță, însă, nu reușea să adoarmă. Roiul de gânduri îi bâzâia în cap fără milă...” Oare Zâna mea îi de aceea?...Ferească Dumnezeu! Dcă îi așa, apoi numai netrebnicul cela de Iordache i-o sucit capul...Da’ de unde să știu eu dacă îi adevărat?...Asta vine cam așa: prinde orbul, scoate-i ochii. Mare îi Dumnezeu însă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în lungul șleaului... Costache crâșmarul își făcea de lucru prin curte privind din când în când în urma lor...” S-au dus... dar vor reveni!” părea să spună privirile lui... După atâta iarnă au pornit a se rupe zăpezile, semn că zâna Primăvară s-a arătat undeva pe creasta Ponoarelor și așteaptă să fie primită în triumf. Dar până atunci mai va...Moș Dumitru trebăluia prin curte sub mângâierea soarelui ce părea bucuros de reîntâlnirea cu satul din potcoava pădurii. Pâcu a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ghicit că Mitruță se luptă cu gândul că nevasta lui nu-i este credincioasă, dar nu știa care-i cocoșul ce cântă pe gardul lui. Acum se gândea cum să-l descoase. A aruncat întrebarea la întâmplare: Ce mai face Zâna, nevastă-ta? Păi...ce să facă? Ca primăvara. Cu treaba prin casă, pe afară - a răspuns Mitruță cu jumătate de glas. Da’ Iordache, vecinul tău, ce face? a lansat Pâcu întrebarea, cu ton insinuant. Ce treabă am eu cu Iordache
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]