956 matches
-
ANTONESCU, George (11.VI.1908, Horecea Mănăstirii- Cernăuți - 1.VI.1993, Câmpulung Moldovenesc), poet și prozator. Părinții săi, Neculai și Zamfira Antonovici, erau țărani. Numele originar al familiei, la care scriitorul revine în 1939, era Antonescu. A urmat școala primară în satul natal (1916-1917) și la Cernăuți (1918-1922), unde va frecventa și Liceul „Aron Pumnul” (1922-1929), și Facultatea de Teologie (1929-1933
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
și jale”, atent la ritmuri și chiar la muzicalitatea rostirii. Își împărtășește mâhnirile, iar alteori revolta, în versuri ce mărturisesc hotărât influența lui G. Coșbuc, din a cărui lirică a și încercat unele echivalențe în aromână (Moartea lui Fulger, Nunta Zamfirei, El Zorab, Noi vrem pământ). În același grai, folosindu-se de o traducere a lui H. G. Lecca, a transpuns poemul Enoh Arden al lui Alfred Tennyson. Creionând, cu stângăcii și asperități, pasteluri în care încearcă să dea contur unor crâmpeie
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
tr. Cornelia Codrescu, Napoli, 1878. Traduceri: Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de Aizenfels sau Modul cum învață un copil răpit din leagăn de către tâlhari a cunoaște pe Dumnezeu, Iași, 1838; Contesa Dash, Mihail Cantemir, moldovanul, Iași, 1851; [Autor neidentificat], Zamfira. Solitarul, Iași, 1852; Harriet Beecher Stowe, Coliba lui Moșu Toma sau Viața negrilor în sudul Statelor Unite din America, I-II, pref. M. Kogălniceanu, Iași, 1853; [E. Scribe, H. Berthand, A. des Essarts, Paul de Kock, Al. Dumas], în Foiletonistul cuprinzătoriu
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
ung. Marte (Martinus) (Niketas, învingătorul, Victor) ung. Nandor (Ferdinand) (Euthanasia) ung. Anna (Olympios - cerescul) ung. Otto (Panteleemon gr. ) Pantaleon (item de la Pintilii - Panteleemon) ung. Petoe (Porphyraios, de purpură) ung. Peter 315 {EminescuOpXIII 316} Pelagia Parasca Paraschiva Rafila Spiridon Sofron Sofrona Zamfira Sema Tifor Tanasia Trifan Titiana Telentie Trif Tira, Tirila Titian Tiim Usztina Villa Vîrtan Vasilică Zenobia (pelagia marina, ergo Marina) ung. Panna (Paraskeve, pregătire" sf. Vineri), ung. Piroșca (Rosa) (item Paraskeve) ung. Piroșka (Rachela, nume biblic) ung. Rosza (Speiridion) ung
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atlas lingvistic român pe regiuni. Moldova și Bucovina, Tezaurul toponimic al României. Moldova, Dicționarul literaturii române, Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Pentru realizarea unei baze de date corespunzătoare, s-a întocmit un chestionar dialectal (de I.A. Florea, Zamfira Mihail, Dragoș Moldovanu și Ion Nuță, în 1968), un chestionar folcloric și etnografic general (de I.H. Ciubotaru, în 1970), un chestionar toponimic și entopic general (de Dragoș Moldovanu, în 1976). Ca urmare a răspunsurilor primite la aceste chestionare, a anchetelor
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
turcilor de a fortifica cetatea Hotin și a o scoate de sub jurisdicția Moldovei pe seama insistențelor lui Stanislaw Leszczynski. El, știa cronicarul, îi asigurase pe aceștia că polonezii îl • Cronica lui Ioan Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul «Mihail», ediție de Zamfira Mihail și Paul Mihail, București, Editura Litera, 1980, p. 107. • Hurmuzaki, Documente, IX1, p. 513; raportul său către doge, din 1 iulie 1713. • Ibidem, p. 529; raportul său, din 20 decembrie 1713, către dogele Veneției. voiau rege, dar, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vezi A. S. Marinescu, 1944-1958. Armata Roșie în România, vol. 1-2, București, Editura Vremea, 2001. Despre realitățile ocupației în nordul Olteniei a lăsat o mărturie sugestivă Paul Mihail, în Jurnal (19401944) și corespondență, I, Jurnal, Ediție îngrijită de Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, Argument de Gheorghe Buzatu, București, Editura Paideia, 1998. La 6 septembrie 1944 autorul nota: „Trupele sovietice au intrat în Râmnicu Vâlcea. Curgeau ca puhoiul, în mașini, tancuri, căruțe și alte transporturi cu boi, cai și călări“ (Ibidem, p. 217
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
515, 516, 517. Mieszko I 62. Mignet, F. 506. Mihai I 262, 329. Mihai Racoviță (Stavracoglu Stavarachi) 86, 87, 144, 166. Mihail (Mihailovici), Paul 89, 121, 431. Mihail Suțu 146, 160-164, 166, 482. Mihail Suțu 482. Mihail, Eugenia 431. Mihail, Zamfira 431. Mihailescu-Bârliba, V. 45. Mihailovici, v. Mihail. Mihalache, Andi 491. Mihalache, Ion 247, 250, 251, 253, 254, 255, 261, 263, 266, 267, 271, 274, 277. Mihalcea Hâncu 75, 76, 80. Mihali, Ciprian 492. Mihali, Teodor 311. Mihăileanu, M. 254. Mihăilescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
LUCA, Ștefan (7.IX.1924, Berghia, j. Mureș - 13.I.1991, București), prozator. Este fiul Zamfirei Luca (n. Pop), croitoreasă, și al lui Ștefan Luca, ofițer de poliție; este frate cu scriitorul Remus Luca. Urmează Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș (1935-1937) și Școala Normală din aceeași localitate (1937-1940). În 1940, după Dictatul de la Viena, familia
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
LUCA, Remus (25.V.1923, Târgu Mureș), prozator. Este fiul Zamfirei Luca (n. Pop), croitoreasă, și al lui Ștefan Luca, ofițer de poliție; este frate cu scriitorul Ștefan Luca. Învață la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș, apoi la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, unde familia se refugiază în
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
, Mircea (3.V.1902, București - 5.VIII.1961, București), prozator. Este al cincilea copil al Zamfirei (n. Ursachi) și al lui Filip Gesticone, avocat. Tatăl, figură remarcabilă a mișcării socialiste de la sfârșitul veacului al XIX-lea, având o soție ce îi împărtășea convingerile, prietenă cu Sofia Nădejde, a scris la ziarul „Munca”, unde a făcut publicistică
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
cărții vechi românești (cum sună titlul unei serii încredințate Institutului „A.D. Xenopol”), precum și adaosurile substanțiale la bibliografia literaturii române vechi. De un ecou aparte s-a bucurat lucrarea Tipărituri românești din Basarabia de la 1812 până la 1918 (1941). Împreună cu fiica sa, Zamfira Mihail, a editat un manuscris necunoscut al cronicii lui Ion Neculce, copiat de Ioasaf Luca, descendent al cronicarului. Colaționând textul cu copiile de la Biblioteca Academiei Române (după care Iorgu Iordan și-a întocmit ediția), editorii conchid că această copie a fost
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
1938; Tipărituri românești din Basarabia de la 1812 până la 1918, București, 1941; Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1931), București, 1991; Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812-1830), precedate de bibliografia tipăriturilor românești din Basarabia (1812-1830) (în colaborare cu Zamfira Mihail), București, 1993; Mărturii de spiritualitate românească în Basarabia, Chișinău, 1993; Jurnal (1940-1944), îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 1998; Corespondență, îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 2001. Ediții: Mărturii românești din Bulgaria și Grecia. 1468-1866, Chișinău, 1933
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
1931), București, 1991; Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812-1830), precedate de bibliografia tipăriturilor românești din Basarabia (1812-1830) (în colaborare cu Zamfira Mihail), București, 1993; Mărturii de spiritualitate românească în Basarabia, Chișinău, 1993; Jurnal (1940-1944), îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 1998; Corespondență, îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 2001. Ediții: Mărturii românești din Bulgaria și Grecia. 1468-1866, Chișinău, 1933; Opt documente moldovenești dinainte de Ștefan cel Mare, Iași, 1933; Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol (1607-1806), Iași, 1948
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
Basarabia (1812-1830), precedate de bibliografia tipăriturilor românești din Basarabia (1812-1830) (în colaborare cu Zamfira Mihail), București, 1993; Mărturii de spiritualitate românească în Basarabia, Chișinău, 1993; Jurnal (1940-1944), îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 1998; Corespondență, îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 2001. Ediții: Mărturii românești din Bulgaria și Grecia. 1468-1866, Chișinău, 1933; Opt documente moldovenești dinainte de Ștefan cel Mare, Iași, 1933; Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol (1607-1806), Iași, 1948; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
1933; Opt documente moldovenești dinainte de Ștefan cel Mare, Iași, 1933; Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol (1607-1806), Iași, 1948; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, pref. edit., cuvânt înainte Ștefan Ștefănescu, București, 1980 (în colaborare cu Zamfira Mihail); Desiderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu, București, 2000 (în colaborare cu Zamfira Mihail). Repere bibliografice: Encicl. istoriografiei rom., 219-220; Virgil Cândea, Prețuitori ai arhivelor, RA, 1985, 4; Ștefan S. Gorovei, Dr. Paul Mihail la 80 ani, AIX, t
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
de la Constantinopol (1607-1806), Iași, 1948; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, pref. edit., cuvânt înainte Ștefan Ștefănescu, București, 1980 (în colaborare cu Zamfira Mihail); Desiderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu, București, 2000 (în colaborare cu Zamfira Mihail). Repere bibliografice: Encicl. istoriografiei rom., 219-220; Virgil Cândea, Prețuitori ai arhivelor, RA, 1985, 4; Ștefan S. Gorovei, Dr. Paul Mihail la 80 ani, AIX, t. XXII, 1985, 2; Ștefan Lemny, Pr. dr. Paul Mihail, MM, 1985, 10-12; Ion Madan
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
Stănescu, H. Mihăescu, Valentin Al. Georgescu, Mihai Pop, Lidia Simian, Mircea Voican, Elenă Scărlătoiu, Gh. I. Ioniță, Cornelia Papacostea Danielopolu, Andrei Pippidi, Laurențiu Ștefan-Scarlat, Virgil Cândea, Sabina Ispas, Petre Alexandrescu, G. Mihăilă, Remus Niculescu, Șerban Papacostea, Marius Sală, Ioana Vâlcu, Zamfira Mihail. Revista abordează studiul sud-estului european într-o perspectivă pluridisciplinara: istorie, filologie și istoria literaturii, folclor și etnografie, istoria artei, drept, economie și sociologie. Conținutul este structurat pe teme, dintre care pot fi semnalate câteva referitoare la istoria literaturii: scris
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
Livre sur le système de la religion des Musulmans» de Cantemir par Sofronie Vracanski). Sunt studiate scrieri și programe culturale ale lui Udriște Năsturel (Virgil Cândea, L’Humanisme d’Udriște Năsturel et l’agonie des lettres slavonnes en Valachie), Nicolae Milescu (Zamfira Mihail, Nicolae Milescu, Le Spathaire, un „encyclopédiste” roumain du XVII-e siècle și La Diffusion des écrits „orientaux” de Nicolas Le Spathaire Milescu, Liviu Onu, Concordances onomassiologiques dans leș traductions de Nicolas Spathaire Milescu, M.A. Momina, Greceskii perevod XVII veka
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
tipărituri de la Târgoviște din anul 1508 în context european); manuscrise slave în bibliotecile din România (I. Iufu - manuscrisele slave în bibliotecile din Transilvania și Banat; Zlatca Iuffu - manuscrisele slave din bibliotecă și muzeul mănăstirii Dragomirna; Elenă Lința, Paul Mihail și Zamfira Mihail despre cele mei vechi manuscrise slave în colecții din țara noastră); manuscrise și tipărituri românești în biblioteci din străinătate (Maria Rădulescu - manuscrise românești și tipărituri românești în limba slavona în Biblioteca Națională din Sofia; Ion Radu-Mircea - manuscrise slavo-române în
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
Mazilu evidențiază rolul jucat de ierarhul moldovean în inițiativele de modernizare a eclesiologiei răsăritene, Stanislav Semcinski tratează problemă locului studiilor lui Petru Movila, Magdalena László-Kuțiuk se referă la Biserică română în scrierile hagiografice ale lui Movila, iar Pavel Mihail și Zamfira Mihail se ocupă de difuzarea scrierilor lui Petru Movila în limba română în secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Dintre articolele referitoare la autorii români de la începutul secolului al XIX-lea sunt de semnalat cel despre Ion Budai-Deleanu, autor
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
, Mihail (13.XII.1876, Rucăr, j. Argeș - 21.I.1966, București), prozator și publicist. Este al șaselea dintre cei opt copii ai Zamfirei (n. Cojanu; provine dintr-o familie de preoți de lângă Brașov) și ai lui Ion Lungianu, preot (fiu al preotului Ion Lungu, luptător în oastea lui Avram Iancu). Face două clase primare în satul natal, apoi învață la o școală din
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
în calea apropierii dorite dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului? Iată, deci, că jurnalul lui P. Mihail are și o evidentă semnificație actuală. Nu putem încheia aceste scurte reflecții, fără a semnala meritul foarte mare al competentei cercetătoare Zamfira Mihail, care și-a închinat cu o rar întîlnită dăruire cea mai mare parte a vieții valorificării prețioasei opere a părintelui său. Și a făcut-o cu exemplară corectitudine, în spiritul pe care îl impun exigențele muncii de cercetare și
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
valorificării prețioasei opere a părintelui său. Și a făcut-o cu exemplară corectitudine, în spiritul pe care îl impun exigențele muncii de cercetare și tipărire. Jurnal (1940-1944) și corespondență. București, Editura Paideia, 1999, 380 p. Ediție îngrijită de Eugenia și Zamfira Mihail. Argument de Gheorghe Buzatu. Repere biografice de acad. Ștefan Ștefănescu, acad. Virgil Cândea și Const. Angelescu
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
evocă mai mulți participanți: „au năvălit ei mai înainte, de au tăiat pă domn în malul Jiiului și au scăpat ei dă moarte”. Vintilă vodă de la Slatina a fost omorât cândva între 10 și 13 iunie 1535. însurat întâi cu Zamfira, Vlad Vintilă a luat-o apoi de nevastă pe Rada, fiica vistiernicului buzoian Vlaicu din Rumceni și Cislău 82, cea care - văduvă fiind - a isprăvit mănăstirea de la Menedic (veritabilă fortăreață cu ziduri și turnuri la colțurile incintei)83. Când și-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]