990 matches
-
iubirii fiori, Din cărți furt tăcut de uitate comori. Răsfăț e desprins din arome de floare, Sau zări ațipite-n apusul de soare, În vis semn lăsat de-a naturii splendoare, Ca roua smarald pe-ale ierbii covoare. E liniștea zarvă topită în gând, E lacrima cursă din ochiul plângând, Etern de nisip prin clepsidre curgând Și drum rugăciunii spre ceruri urcând. *** Foto:“ZenGarden Study I” - Nathan Wirth Referință Bibliografică: Ce-i liniștea ? / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CE-I LINIŞTEA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378621_a_379950]
-
MONICA POP Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Timpul în care ne petrecem noi, această lume românească pierdută din prea puțină voință în sinele prea mult atent la glasul rațiunii zarvei, ca lux și ingeniozitate a falsului, ne dovedește ce se întâmplă cu o națiune anesteziată de frigurile disprețului față de adevărul judecății, adevărul libertății, adevărul dreptății. A luat ființă o evlavie a nelepădării de vină, dar de nimicire cu zgomote a
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
altă lume, o lume a sacrului, a rugăciunii, a ascultării, a cugetării smerite, a închinării în duh și adevăr, a permanentei laude a lui Dumnezeu. Aici timpul și spațiu funcționează după legile divine, care din fericire, nu seamănă deloc cu zarva lumii mirenilor. Mănăstirea e o oază de pace, liniște și contemplație. E un loc de întâlnire cu Dumnezeu. Primul pas Din mila lui Dumnezeu, zilele trecute am viețuit șapte zile ca frate de mănăstire, într-una dintre minunatele mănăstiri moldovenești
CINE SUNT MONAHII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378864_a_380193]
-
face trei închinăciuni și îi voi cere binecuvântare. Călugărul e un înger. În altă ordine de idei, poți foarte bine să fi la cea mai faimoasă Mănăstire și, din păcate, să nu te mântuiești, tot așa cum poți să fi în zarva lumii și să lucrezi la mântuirea ta. În cele din urmă, nu osteneala noastră în multe feluri ne mântuiește, ci voința lui Dumnezeu, care dorește îndumnezeirea întregii umanități. Și să nu uităm un lucru: toți suntem la mila lui Dumnezeu
CINE SUNT MONAHII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378864_a_380193]
-
și comentarii. Ăl din fața mea se dovedește chiar bodyguardul băncii. În stânga are un ness luat de la colțul străzii, din chioșcul cu ziare; în dreapta, un smartphone în care urlă ca-n junglă. Nu se-nțelege cu persoana de legătură, acoperit de zarva cozii, devenite acum adevărat Dragon Albastru fremătând urgii. Ce-aud mă oripilează. Insul și-a părăsit postul să-și ia o cafea, timp în care s-a infiltrat în batantă o persoană care a luat-o în stăpânire și se
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
spectaculoase până la Bâlea Cascadă. Aici turistul poate face un popas la restaurant, dar și o plimbare pe poteca turistică până aproape de cascadă. De undeva de sus, de pe stânci, un puhoi de apă se revărsă în gol, creând în jur o zarvă asurzitoare, ce se înălță către crestele care plutesc printre norii de ceață. Curentul de aer format de deplasarea masei de apă în gol, rostogolirea acesteia pe stânci, precum și stropii purtați de curent te revigorează cu noi energii. Este un spectacol
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
-și putea crede sieși de curajul său când se hotărî să intre în curtea cea mare boierească, așa, nitam-nisam. Doar ce deschise o poartă și se trezi în curte, stârnind o hărmălaie de câini care hălăduiau în ceată în jurul casei. Zarva puse în alertă și slugile casei care ieșiră să vadă pricina. Când îl zăriră pe Nerun în curte, intrat fără ca cineva să-i fi dat voie, s-au supărat tare mult, mai să-l ia la bătaie. Una dintre slugile
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
sus, de frica lui Motocel sau a lui Ionuț ? Copilul era cam trist de această întâmplare cu micuții pui. Își găsi altă îndeletnicire prin livadă. Soarele deja încălzea puternic, spre bucuria insectelor, mai ales a albinelor. În preajma tuturor stupilor era zarvă mare. Vuia văzduhul de mulțimea zburătoarelor mici. Deodată, Ionuț auzi glasul bunicului din spatele lui: Roiesc albinele ! Măi, copile, tu nu vezi că au roit albinele din stupul cel galben ? De ce n-ai strigat să venim ?! Era pentru prima dată când
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
aceeași fără Iuliana Marciuc! La această emisiune regăsim energia în măsură să îndepărteze chiar și pentru puțin timp violența și brutalitatea ce pătrund în lumea noastră prin micul ecran, să coloreze armonios și agreabil casele zguduite de bombardamentele emisiunilor de zarvă și vulgaritate. Viața e împilată de lucrurile ascunse în haine urâte care incomodează viața. Ceea ce vedem la televizor e un corp ce poate fi îmbrăcat foarte frumos sau foarte urât. Emisiunea „Destine ca-n viață” e un corp armonios îmbrăcat
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
Trebuiau să sosească nepotul și fratele său, Marcus. Castronul plin s-a răsturnat și crema de legume s-a împrăștiat în chiuvetă pe jos și pe șorțul meu. M-am dus alarmată în salon, deoarece bestia ei electronică făcea o zarvă infernală, ceea ce echivala, că are nevoie de mine. Când mă vede, o apucă râsul iar eu destul de necăjită, îi spun: -Dora, uite ce am combinat, din cauza glumei tale! Am compromis cina. Conținutul castronului cu crema de legume e pe șorțul
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
altă lume, o lume a sacrului, a rugăciunii, a ascultării, a cugetării smerite, a închinării în duh și adevăr, a permanentei laude a lui Dumnezeu. Aici timpul și spațiu funcționează după legile divine, care din fericire, nu seamănă deloc cu zarva lumii mirenilor. Mănăstirea e o oază de pace, liniște și contemplație. E un loc de întâlnire cu Dumnezeu. Primul pas Din mila lui Dumnezeu, zilele trecute am viețuit șapte zile ca frate de mănăstire, într-una dintre minunatele mănăstiri moldovenești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
altă lume, o lume a sacrului, a rugăciunii, a ascultării, a cugetării smerite, a închinării în duh și adevăr, a permanentei laude a lui Dumnezeu. Aici timpul și spațiu funcționează după legile divine, care din fericire, nu seamănă deloc cu zarva lumii mirenilor. Mănăstirea e o oază de pace, liniște și contemplație. E un loc de întâlnire cu Dumnezeu.Primul pasDin mila lui Dumnezeu, zilele trecute am viețuit șapte zile ca frate de mănăstire, într-una dintre minunatele mănăstiri moldovenești. Șapte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
Dar visul este vis.N-am cum să vin, să-mi fii,Zălog îți las un mac în fiece cuvânt!... XIII. ZORIȚI DE VIAȚĂ, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015. E forfotă și zarvă pe străzi aglomerate, Abia dacă se-aud vecerniile în strană, Preocupați de sine, cu inimi cenzurate, Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goană. Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață, Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite, Oameni sărmani
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți, Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degustă plictisiți. Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând, Cu haine ponosite și fața ... Citește mai mult E forfotă și zarvă pe străzi aglomerate,Abia dacă se-aud vecerniile în strană,Preocupați de sine, cu inimi cenzurate,Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goană.Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață,Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite,Oameni sărmani
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SATUL DE-ALTĂDATĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului satul de-altădată am intrat în sat ca-ntr-un cimitir, până mai deunăzi era zarvă mare, astăzi pe la porți lacăte-ncuiate, și pe drum pustiu om nu se năzare. unde s-a dus satul cu oameni cu tot, de-au rămas strigoii pe la cotituri, casele tăcute plâng cu ochii-nchiși, umbre le colindă, umbrele și furi
SATUL DE-ALTĂDATĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381093_a_382422]
-
de drum, iar peștii erau cu toți mai țepeni decât pietrele. Mânios nevoie mare, împăratul porunci să fie aruncate afară din palat toate lucrurile din grădina minunată. În timpul acesta, la una dintre ferestre, cea mai mică fată a împăratului urmărea zarva din curtea palatului, încercând să înțeleagă ce se petrece. Fiind o fată curioasă, se strecură pe urma alaiului ce ieșea din palat, la timp pentru a vedea cu ochii săi locul în care soldații se descotorosiră de povara care nu
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
numai când îl laud pe Mântuitor,ca a avut curajul să închid ochii.Apoi ... XVII. UNDE SE MOARE DIN LUMINA, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016. Se scurg în palme clipele că anii, O zarva de netimp bate-n pendul, De toate relele, ce le-au dușmanii, În prorocie, imi tin pasul, și îl spun. E multă nemurire, care se aruncă În adâncimile mormântului din cer... Se uită de evlavia, culeasă-n stâncă, Ucisă - n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
hâr, cu harul se ( deleg) Ei înșiși, tot pe ei, unde se moare. Unde, în jertfă, nuci incandescenți, De- atât izvor de harică lumină, Mai înfloresc încă o dată, verzi, ... Citește mai mult Se scurg în palme clipele că anii,O zarva de netimp bate-n pendul,De toate relele, ce le-au dușmanii,În prorocie, imi tin pasul, și îl spun.E multă nemurire, care se aruncăîn adâncimile mormântului din cer...Se uită de evlavia, culeasă-n stâncă,Ucisă - n șuierat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
cedând, înțelept, anotimpul bucuriei copiilor, izbutind delicate și frumoase versuri, proaspete, cu o notă de voioșie coșbuciană: Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina Văruind bătrâna cale. . . . . . . . . . . După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mamele-i strigă din uși; Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
fusese luat de valul revoluției»; 2. «întâlnirea cu totul întâmplătoare de la Istambul, a prințului Grigore Alexandru Ghica, a fost pesemne voia Providenței; după instalarea în domnie, el i-a trimis mesager în taină cu sfatul să se întoarcă discret, fără zarvă, ca să nu atragă atenția neprietenilor; și de cum s-a întors, l-a repus imediat în drepturi; pentru început, în funcții modeste și mai depărtate de cetatea de scaun, ca să nu-l ia la ochi prigonitorii săi; după mazilirea domnitorului, Cuza
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
nu contenea să mulțumească salvatorilor, deși biata femeie făcea eforturi vizibile să se abțină. În afară de cameristă, nimeni nu înțelegea ce se întâmplă, cum căzuse această femeie pe jumătate îmbrăcată și de ce, deși conștientă, nu se ridicase singură și făcuse atâta zarvă. Un bărbat din grupul curioșilor o întreabă dacă o mai doare și altceva și dacă în cădere s-a lovit și la coloană. Romelia răspunse că nu, că nu este lovită decât puțin la cap, dar are nevoie de ajutor
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373397_a_374726]
-
zeci de cratere-n șosea - deci primăvară! tot mai mulți țânțari - vapoarele spre Deltă pline-s de turiști struguri neculeși - peste cărarea din vie albina-n zigzag astăzi ca și ieri mușchii-s atent exersați - doar creieru’-i flasc câtă zarvă-n cotcodacul găinii - pe site alt haiku se-nchină cinstea - pe strada libertății vilele hoților frunzele de plop foșnesc atingând cerul - curând și eu ce fericire-i în cântecul păsării - pășesc pe vârfuri printre florile de dovleac un trandafir - bondarul
HAIKU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373623_a_374952]
-
cadă în creștet... Ca la capăt de lume, tăcerea și bezna covârșiră locul, ștergând părerea că ceva s-ar fi întâmplat pe-aci... A doua zi, ieșind în bătătură, bătrâna zărește ceata de băietani zurbagii, ce-și aveau vad de zarvă la răscruce de drumuri, țipând și bătându-se între ei care să dea mai întâi cu piciorul... într-o piele de șarpe... Referință Bibliografică: ȘARPELE CASEI / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1402, Anul IV, 02 noiembrie 2014
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
Gerul cu o daltă bine mânuită Stelele sculptează, ziua-i primenită! Muguri de lumină crengile le-mbracă Unii spun că-i nea, alții promoroacă, Iarna toarce firul alb de borangic Muntele bătrân și-a pus un ilic. Dealul trage sănii, zarva e în toi Câtă bucurie poate crește-n noi, Un copil alergă, cerul să-l atingă Iernile de vis vrea să îl tot ningă... Amintirea asta, file de poveste O rescriu cu lacrimi știu că îmi mai este... Gerul ce
LACRIMA ZĂPEZII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371610_a_372939]
-
ea. Nu știam ce s-a întâmplat. Am condus-o acasă și-am tot insistat să-mi spună și mie ce s-a întâmplat cu gestul ei. N-a vrut să mai deschidă o vorbă. Acasă la ea am găsit zarvă mare. Șeful postului de jandarmi cu doi soldați îi legase butuc pe balaoacheș și pe soție și-i arestase, încărcaseră copiii într-o mașină să-i ducă la orfelinat, iar Fridei i-au spus: -Mâine pleci cu primul tren la
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]