14,079 matches
-
mișca pe deasupra apelor. Aceste versete sunt redate astfel de poetul Ioan Ciorca: 1. La început, Dumnezeu Sfântul A făcut cerul și pământul. 2. Pământul era gol cuprins, Iar peste-al apelor întins, Al beznei val stăpân era. Doar Duhul Domnului zbura Peste a apelor pustie. Frumos și simplu, nu ? - păstrând mesajul originalului. Iată acum un scurt fragment din "Cântarea căntărilor" , trad. Gala Galaction (fragm. cap. 4, primele 7 versete): Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sunt ochi de
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
cântărilor", cap. 4, vers. 1-7, versificate de Ioan Ciorca: 1."Iubita mea, nu te privești? Te uită ce frumoasă ești! Îți sunt ai ochilor bobițe, Ca ochii unei porumbițe Și sub maramă strălucesc La părul tău dacă privesc, Gândul îmi zboară, iar pe urmă, Îmi amintește de o turmă De capre care s-au oprit Și-apoi odihnă au găsit Pe înălțimea muntelui, Pe piscul Galaadului, 2. Ca și o turmă de oi care Tunse-au ieșit din scăldătoare, Iar între
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
mare examen divin. Coboară în oameni, în gânduri, în inimi și-n vise. Forța ei stă în cuvinte, în zborul de porumbel ce te-atinge, o carte a sursei pentru viețile ce te-așteaptă spre lumina magică a divinității. Ai zburat în dreptul aripilor să vezi cum fâlfâie precum o pasăre? Bucuria apare după ce lași manșa din mână sau după ce-aterizezi, aproape ca la salturi, din lumină, din zbor, din salt și-amintiri... Prin murmurul vântului ai privit-o în vis
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
fi dus la barul în aer liber. "Pot să beau o sticlă de Coca-Cola, tată?" - Ai face bine dac-ai bea numai jumătate... - De acord. Sunt dezolat că am fost atât de lent - Era și o țintă grea, dragă Stevie, zbura una cu pământul. - Nimeni n-ar fi văzut-o, dacă n-ar fi fost atât de lentă. - Te-ai descurcat bine. - îmi regăsesc eu viteza, n-ai grijă, tată, nu o Coca-Cola o să mă încetinească pe mine. Pasărea în care
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
n-ai grijă, tată, nu o Coca-Cola o să mă încetinească pe mine. Pasărea în care trase apoi muri în aer ș...ț. Toată lumea putu să vadă a doua salvă lovind porumbelul înainte de a atinge solul. Pasărea nici nu apucase să zboare mai mult de un metru, ieșind din trapă. Băiatul revenea, când unul din trăgători spuse: "A fost o lovitură prea ușoară pentru tine, Stevie!" Băiatul dădu din cap și își ridică pușca. Se uita la tabelul cu rezultate. înaintea lui
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
și oricât de mari păcatele, în formula de-o extremă murdărie "Doamna Musca, rea de Mona" înseamnă a te descalifica în veci nu doar ca scriitor, ci și ca bărbat. A spune, de asemenea, că " Musca oricât de sus ar zbura, tot duhoare de gunoaie răspândește", înseamnă a te exila tu însuși în zona pestilenței otrăvitoare de unde nu te mai salvează decât dricul disprețului ultim și-al scârbei definitive. Mi-e rușine că astfel de personaje ieșite din grotă continuă să
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
stare, uitarea este deja instalată): deci, acel aide-mémoire implică involuntar o selecție. Și atunci, vorba unora de la televiziunile actuale, despre ce vorbim? Să ne înțelegem - încă nu s-a inventat o religie a clipelor? Degeaba zicea Faust clipei să nu zboare? Putem să fim noi contra timpului pe care îl mai și provocăm? Exemplul cel mai edificator, până acum, mai exact, până la moartea lui Mircea Eliade, ni l-a prilejuit savantul care gândea și acționa nevăzut în umbra scriitorului (numai când
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
său, și pe Valeria Seciu ca o ispită veșnică în Margareta, ca să văd alaiul lui Woland, și pe Koroviev, și pe Behemoth și Azazello, ca să-mi imaginez în fel și chip balul, magiile și vrăjitoriile, ca să fiu Margartea și să zbor - de atîtea ori, de atîtea ori - deasupra orașului. Cartea Clujenilor provoacă delicii culturale și spirituale. Călătoria lor este și a ta, cititorule. Am savurat toate nuanțele detaliilor surprinse de vocile celor patru călători într-o Moscovă ce " așa văzută și
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
aproape nici un obiect de-al lui Mihail Afanasievici. Am încercat să-i descopăr pe Marta, Ruxandra, Corin, Virgil altfel, profund și adevărat, folosindu-mă de intermedierea lui Bulgakov și a capodoperei sale. M-am strecurat în alaiul lor și am zburat! Am privit și eu, cu Marta Petreu, icoana din Muzeul Tretiakov, acea mică bijuterie cu Tolstoi pictat în haine de mujic, desculț, întins pe frunze, într-o pădure. Am urmărit dialectica Dumnezeu-diavol și triada Goethe-Dostoievski-Bulgakov din perspectiva Martei Petreu, m-
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
-uri din spectacolul Cătălinei Buzoianu și din filmul recent, extraordinar, care se difuzează în serial, în fiecare seară de duminică, la TVR2. Am petrecut, iarăși, o vreme cu Bulgakov. Altfel. M-am extras din cotidian și datorită șoaptelor clujenilor am zburat din nou. E minunat, cititorule!
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
unei metropole ce a dezvoltat atâtea epopei subiective și a formulat atâtea cereri de îngăduință pentru întreg cortegiul de neajunsuri și deversări, de devotament și meschinărie, de dragoste și ură, de generozitate și rea-credință, de admirație și netrebnicie. Visăm să zburăm. Și uneori chiar o facem. Iar zborul nostru e ca un fel de poartă prin care evadăm din realitate pentru a pătrunde într-o lume neexplorată, ce seamănă a vis. Uneori e mai ușor să ajungi la această poartă lunecând
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Cine nu știe de ce se scoală dimineața, nu trebuie să se culce seara; somnul lui va fi fără vise. Efemeridele ne Învață, mai mult decât toate școlile, care e prețul vieții. Visele clădite pe o secundă pot deveni păsări care zboară, sau idei...fără umbre. În lanțul iubirii, este de ajuns să ruginească o singură verigă. Trăim Într-o lume pe care nu o putem Înțelege; ceva se Întâmplă: ori cu lumea ori cu noi! Când rămâne În casă trecutul, prezentul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o pasăre specifică apelor, care cu o deosebită delicatese Își făcea toaleta de seară, fără să-i pese câtuși de puțin de noi. Era un heron! Am lăsat totul În liniștea lor și ne-am continuat plimbarea. Gândul mi-a zburat la „Ecosistemul extraordinar din Delta bătrânului fluviu Danubiu, din România unde se regăsesc peste 327 de specii de păsări, din toată acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
digul meu gri copacii se zbat - o furtună În Caen și cerul rece În Stockholm vara - barca mea se zgâlțâie vikingii trăiesc Linia zidului se profilează În fața mea. Mă uit În sus. Astăzi În Berlin e liniște. Cerul pe care zburau avioanele, cerul din care se prăvăleau bombe este acum liniștit, tulburat doar de razele soarelui cald. Dacă nu ai ști ce s-a Întâmplat aici, calmul perfect al orașului ar putea să te păcălească. Nu ai crede că aceasta a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aveam căderea să judec o operă etc." Sau: Aș vrea să înving simpatia ca să văd adevărul". Nu e simplă abilitate, căci părerea e ca deobicei netă: D. Lovinescu e un spirit minor. Dacă prin grație înțelegem lenea sufletului care nu zboară și nu se afundă, d. Lovinescu e un grațios". Nu mai ține de critica, dar de psihologia criticului, felul în care, după portretul departe de a fi elogios, totuși plin de intuiții extraordinare din Istorie, Călinescu se revizuiește (este aproape
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
nu se aclimatizeze la temperamental oarecum desfrânat, ca o recoltă a egoismului tutelar ce riscă să înăbușe în mare măsură ceea ce este blând și elevat, nobil și profund. în al doilea rând pentru că, la vârsta lui Radulovic, aproape tot ce zboară se mănâncă, fără a ține seama de acele OZN-uri mai puțin comestibile (cum ar fi intonațiile aproximative, atacurile violentate), ce nu intră în siajul unui stil plivit, epurat de buruienile excesului. Uneori avântul arsis-ului e prea con fuoco, prea
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
poate întreba, intrebarea de:"a fi" ca sa-si obțină un raspuns? 1013. Nu-ți acoperi privirea cu viitorul ce-ți va aduce moartea ci vezi trecutul ce-ți uită viața. 1014. Care până nu-și are aripa ei spre a zbura dincolo de orice gând amar al acestei lumi? 1015. Ce ne-am face fără verbul a vrea în această lume cu voință iluzorie? 1016. Cel ce-și pierde amintirea uitării se pierde pe șine. 1017. De ce pașii norilor devin ploaia de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
înger și-ar prinde aripile în ușă ruginita a tramvaiului Stau în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a dăruit cândva femeia aceea lipsită de glas era una din acele stranii femei capabile să zboare că un înger în absență mea peste toate prăvăliile și maghernițele periferiei în timp ce toate corăbiile se adunau la geamul albastru cu roșiile muscate cu panseluțele căsuței mele de pământ în urma lor nu mi-a rămas decât acest papagal albastru poliglot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mie de limbi neînțelese de mine pentru papagalul acesta nu sunt decât un biet arbore cu fructe sau o piatră ce mișcă farfuria de semințe sub strălucirea cosmică a penajului sau Sunt seri în care pe deasupra mahalalei în care trăiesc zboară toate femeile pe care le-am iubit cândva în altă viață sau în tinerețe atunci se-aude vocea îngerului șoptindu-mi din frunzare Vocea îngerului Papagalul Un buchet de cuvinte O poveste de demult de aici începe tinere domn ținutul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din viața spre viața pășim. CA UN PIRAT eu sufăr mult că stăm pe-aceeași arca cioplita de un moș bătrân fricos, ce ne-a mințit că v-a-nfrunta potopul de pe-acest astru mort și cavernos. când au zburat hulubii către maluri prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-ați trădat voi zilele acele Și ați făcut spre alții temenele? Că nu voiau nici Kentul, nici valută, Votându-vă frumoasă, ca și sluta! Acum v-ați răsuflat, Votanții v-au zburat Va știe bine orice lele Cât sunteți de belele... Ah, visurile mele! Nu vreau bărbați frumoși, Perfizi și mincinoși. Câștig eu singură valută Și Kent; că nu sunt sluta! Noi facem reclamă obiectivă. Tuturor! Tuturor?... Și ce, guvernul nu-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dintre numeroasele instrumente ale ființei omenești, cel mai uluitor este, fără putință de tăgada, cartea. DINCOLO DE TĂCERE - METAFORĂ EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RAPĂN « Îți mulțumesc, Juan Ramon, pentru că m-ai învățat să merg prin viață: nici grăbit, căci ,,timpul va zbura înaintea mea precum un fluture”, nici încet, căci ,,timpul va veni în spatele meu, ca un bou blând.” Așa stând lucrurile, am ales Calea mea!» (THEODOR RAPĂN) Celelalte sunt prelungiri ale trupului. Cartea e altceva, cartea e o prelungire a memoriei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poate întreba, intrebarea de:"a fi" ca sa-si obțină un raspuns? 1013. Nu-ți acoperi privirea cu viitorul ce-ți va aduce moartea ci vezi trecutul ce-ți uită viața. 1014. Care până nu-și are aripa ei spre a zbura dincolo de orice gând amar al acestei lumi? 1015. Ce ne-am face fără verbul a vrea în această lume cu voință iluzorie? 1016. Cel ce-și pierde amintirea uitării se pierde pe șine. 1017. De ce pașii norilor devin ploaia de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
înger și-ar prinde aripile în ușă ruginita a tramvaiului Stau în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a dăruit cândva femeia aceea lipsită de glas era una din acele stranii femei capabile să zboare că un înger în absență mea peste toate prăvăliile și maghernițele periferiei în timp ce toate corăbiile se adunau la geamul albastru cu roșiile muscate cu panseluțele căsuței mele de pământ în urma lor nu mi-a rămas decât acest papagal albastru poliglot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mie de limbi neînțelese de mine pentru papagalul acesta nu sunt decât un biet arbore cu fructe sau o piatră ce mișcă farfuria de semințe sub strălucirea cosmică a penajului sau Sunt seri în care pe deasupra mahalalei în care trăiesc zboară toate femeile pe care le-am iubit cândva în altă viață sau în tinerețe atunci se-aude vocea îngerului șoptindu-mi din frunzare Vocea îngerului Papagalul Un buchet de cuvinte O poveste de demult de aici începe tinere domn ținutul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]