1,320 matches
-
nu mai dăduseră semn de viață. Mamă-sa Aura suferea teribil de înstrăinarea asta. Doar erau rude, erau familia lui Artemie, unicul său frate! Toate legăturile se rupseseră după moartea unchiului, își spuse Mira... Preoteasa uitase de neamurile soțului răposat, zdruncinată de pierderea suferită, înciudată că murise prea curând, regretând că se măritase c-un popă, mereu dus de-acasă și îngrijind de alții! Cel puțin, asta-i repeta Mirei, când se vedeau întâmplător. Când Aura se îmbolnăvise, Marieta nu dăduse
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
ce-i, Mateescule! Cred că aiurezi! Ce-mi tot spui fantasme dintr-astea!... - Vă rog, domnule director! Nu vă mint!... - Atunci vorbește mai pe îndelete și mai clar! - Vă spuneam că aseară a fost ceva ca o explozie, care a zdruncinat rău de tot munții de pe aicea. Am reperat locul impactului și am plecat într-acolo. Iar când am ajuns, am găsit acolo un corp transparent, mare cât o cameră și iluminat într-un mod fantastic... - Vorbești serios?!... - Da, domnule director
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind într-un concert continuu. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Dimineți de-april... În noaptea verde frunza se preschimbă-n stea Și din înalt se răspândesc miresme. Pe umerii mei dalbi ning flori de catifea Ce zdruncină trecutul în triste cataclisme. Mi-adorm în ochi pădurile nestrăbătute încă Și-ntreagă ta ființă plutește printre astre. Chem liniștea din văi cu glas desprins din stâncă S-aline o durere ce-a curs prin ploi albastre... Și unduirea calmă
DIMINEŢI DE-APRIL... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372412_a_373741]
-
a dus și încrederea în colegul de breaslă. Dacă s-ar putea te-ar așeza într-un ierbar, fără rezerve. Oare mai putem avea încredere în cei de lângă noi? Adevăratele caractere își păstrează puterea. Nimeni și nimic nu ar putea zdruncina credința noastră, care nu este negociabilă. Invidia este nimicitoare pentru suflet. După spusele sfinților părinți semnul caracteristic al vanității este prefăcătoria și minciuna, în timp ce semnul trufiei este înfumurarea și invidia. Avva Pimen a sfătuit pe cineva să nu locuiască într-
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
multă importanță căpitanilor! - zise Conacu. - Ha, ha, ha, boier Conacu!... Ce-i în sufletul omului, nici dracul nu bănuiește! Azi poți fi frate de sânge când interesul este de partea ta, iar mâine dușman de moarte! Când interesele personale sunt zdruncinate, acel castel de nisip se dărâmă! Eu am o vorbă: „Cine-i cu mine, merge înainte, iar cine nu mă urmează sau șovăie, este dușmanul meu de moarte”! Și mai cu seamă, nu iert! Ai greșit, dispari din astă lume
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
elev în clasa a II-a, avându-l ca învățător pe Domnul Trandafir al meu, pe dascălul, domnișan din moși strămoși, Ionel Bărboiu. Era 24 ianuarie. Întrebarea adresată prichindeilor de atunci, de către dascălul blând și iubitor, a cărui sănătate era zdruncinată de războiul la care participase și a cărui suferință se citea pe fața slăbită, era o dovadă a înaltului patriotism care-l caracteriza. Ne-a întrebat „care este cea mai mare sărbătoare a poporului român”. Câțiva, puțini, au răspuns „23
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
elev în clasa a II-a, avându-l ca învățător pe Domnul Trandafir al meu, pe dascălul, domnișan din moși strămoși, Ionel Bărboiu. Era 24 ianuarie. Întrebarea adresată prichindeilor de atunci, de către dascălul blând și iubitor, a cărui sănătate era zdruncinată de războiul la care participase și a cărui suferință se citea pe fața slăbită, era o dovadă a înaltului patriotism care-l caracteriza. Ne-a întrebat „care este cea mai mare sărbătoare a poporului român”. Câțiva, puțini, au răspuns „23
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului “De multe ori, buna credință este complicea ... imposturii !” Unele momente din viață - și n-au fost puține - mi-au lăsat un gust amar. Ele m-au marcat și mi-au zdruncinat serios credința în principii și valori morale, asupra cărora oamenii, au căzut de mult de accord și le împărtășesc ca atare. Din păcate, nu consecvent ci pe “sărite”!... Sunt însă norme și reguli subsumate acestora, pe care trebuie să ți
BUNA CREDINŢĂ ESTE ADESEA COMPLICEA IMPOSTURII !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371222_a_372551]
-
progresiv) prin observare, cercetare și experiență. Cu privire la divinitate și la noi înșine, adevărul nu este disponibil decât prin revelație și este menit să ne șocheze, să ne trezească la realitate. Adevărul revelat ne zugrăvește chipul real privit din perspectiva divină, zdruncinând din temelii convingeri, păreri, evaluări personale și puncte de vedere. Iată ce i se întâmpla profetului Isaia cu ocazia revelației arătate lui, “Atunci am zis: “Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui
PUNCTE DE VEDERE DESPRE ADEVAR de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 35 din 04 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344901_a_346230]
-
voința ei. Dar mai târziu? Trebuia să se obișnuiască să mai includă încă pe cineva în această ecuație cu o singură cunoscută. Ce va însemna acest lucru habar nu avea. Entuziasmul ei din momentul despărțirii de Emilian începu să se zdruncine. Viitorul relației devenea neclar și tulbure precum marea din timpul furtunii. Simțea cum o gheară strângea puternic în interiorul pieptului său. Respirația îi devenise greoaie, parcă se sufoca, nu mai avea aer suficient să respire. Camera se micșora. Se simțea strânsă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
mai drag loc, acolo unde simte în siguranță cu bucuriile și împlinirile ei: acasă! „Acasă e locul unde pot visa, e un tărâm al iubirii, mai trainic, mai frumos, și să reziste împotriva vijeliilor sau uraganelor care vor cuteza să zdruncine temelia a tot ce-am durat până acum, cu trudă și sacrificii. Acasă, sufletul meu este al meu și timpul îmi aparține, și fiecare piatră, și fiecare fir de iarbă, fiecare pom care înflorește, odată cu mine, pentru că legătura este pe
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
mi-o rup. Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă cărare dorinței omenești. Femeia ce nu încape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii din viața mea o rup - Voința ei mă află
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
mi-o rup. Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă cărare dorinței omenești. Femeia ce nu încape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii din viața mea o rup - Voința ei mă află
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
viscole mi-o rup.Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura-i aprinse zări adunăși zdruncină din neguri întinsuri sufletești -Încâlcit în vise, timpul mă sugrumăLăsându-mă cărare dorinței omenești.Femeia ce nu încape în propriul său trupși vorba-i strâmtorată între rude,Zadarnic anii din viața mea o rup -Voința ei mă află pe oriunde
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
mi-o rup? - Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă cărare dorinței omenești. Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii din viața mea o rup - Voința ei mă află
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
viscole mi-o rup? -Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura-i aprinse zări adunăși zdruncină din neguri întinsuri sufletești -Încâlcit în vise, timpul mă sugrumăLăsându-mă cărare dorinței omenești.Femeia ce nu-ncape în propriul său trupși vorba-i strâmtorată între rude,Zadarnic anii din viața mea o rup -Voința ei mă află pe oriunde
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
de grație cu armele Constituției. Clasa politică a epuizat toate fețele manipulării iar națiunea își întoarce fața la Monarhia Constituțională. „Monarhia”, spune Aristotel, „este un sistem de guvernământ în care puterea este exercitată pentru binele tuturor”. Sub președinți care au zdruncinat țara, rămâne ca speranță restaurarea istorică. „Monarhia parlamentară” conchide economistul german Max Weber, „îndeplinește un rol pe care niciun președinte ales nu-l poate îndeplini niciodată. Ea limitează formal setea de putere a politicienilor, deoarece prin ea, funcția supremă în
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
întinsă în noapte pe pământul pe care se târăște, precum șarpele blestemat pentru păcatul adamic, prelungind schemele sinuoase ale corpului, hidând formele? Oare umbra nu este un rezultat al pedepsei deusiene care se rupe în lumina luciferică din fiindul teluric, zdruncinând existența eului ce urmează să se desprindă de trup prin suflet? Literatul cutează, are curajul dezumbririi în imagine a fiindului, scrie gândind și gândește universalizând frumusețea din urâtul profanului. Zâmbește amarnic de toată amărăciunea și creează pentru eternitate un nefiind
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
de conștiință morală și profesiunea de credință în fața asumării riscurilor medicale, responsabilitatea etică, etc. persistând bazele adevărului moral util devenirii morale actuale, împotriva suficienței etice, a moralei tranșante, a mediocrității morale’’. (Apud Prefața) . Autorii demonstrează persuasiv că, dacă științele vieții zdruncină frontierele dintre discipline, deontologia și bioetica au sarcina de a susține corectitudinea, disponibilitatea, devoțiunea și respectul demnității ființei umane, indiferent de condițiile de exercitare ale practicii medicale. Comunicarea, interrelația medic-bolnav și farmacist-bolnav, implicații psihologice și terapeutice, probleme pe care le
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
de conștiință morală și profesiunea de credință în fața asumării riscurilor medicale, responsabilitatea etică, etc. persistând bazele adevărului moral util devenirii morale actuale, împotriva suficienței etice, a moralei tranșante, a mediocrității morale’’. (Apud Prefața) .Autorii demonstrează persuasiv că, dacă științele vieții zdruncină frontierele dintre discipline,au sarcina de a susține corectitudinea, disponibilitatea, devoțiunea și respectul demnității ființei umane, indiferent de condițiile de exercitare ale practicii medicale., probleme pe care le abordează lucrarea de față, sunt de importanță cardinală, fie și numai pentru
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
Printre alte planete și stele, Pe alt teritoriu necunoscut. În zbucium inima se zbate, Precum o pasăre captivă, Ciripind între gratii, Privind galeș spre grădină. Din neantul înaltelor gândiri, Se plimbă gândul neîncetat, Adunând vechile amintiri, Care inima mi-au zdruncinat. Eu? Un mic atom sau moleculă! Mă descompun în milioane, De bucăți, pornind în aventură, Prin largile spații astrale. Datorită unor elemente neștiute, Mă combin iarăși cum sunt, Pe tărâmuri încă necunoscute, Revin la realitate, pe Pământ! Turda 1964 Referință
ÎN CĂUTARE MEREU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346398_a_347727]
-
de Fier, partidul legionar) câștigase un număr însemnat de mandate în reprezentanța legislativă a țării. În această delicată situație, evreii n-au mai putut influența ca înainte mersul domeniului lor preferat, comerțul. Unii dintre ei, cei mai zeloși, fuseseră serios zdruncinați în afacerile lor. Profesorul Gusti, după cum se vorbea în “dulcele târg” al Moldovei, era rudă bună cu madam Lupescu, amanta “oficială” a regelui Carol al II lea. El a apreciat că o parte din comerțul din Soroca a încăput pe
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
Visar Zhiti, poet albanez, scrie, că într-o discuție la Torino cu Marin Sorescu, căruia i-a dedicat o prefață la Antologia sa în limba albaneză, l-a întrebat pe poetul român, care este mesajul lui pentru popoarele din Balcani, zdruncinate de conflicte și lupte, la care Marin Sorescu i-a răspuns: "Să citească poezie... Faptul că am fost implicată și eu în mod indirect să îndeplinesc această misiune, este, pentru mine, un punct de referință, un miracol de pornire și
ANTOLOGIA VALSÂND PRINTRE CUVINTE , O DESCHIDERE BILINGVĂ PENTRU IUBITORII DE POEZIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348490_a_349819]
-
se mai auzise... mai auzisem vag atunci, ca în anul 1977 avusese loc o revoltă î n Valea Jiului, dar cred că manifestația din 1987 a fost mai amplă ș i a avut un răsunet și un impact mult mai puternic, zdruncinând din temelii sistemul comunist. După estimările de atunci, se pare că au fost în jur de 15-20 de mii de protestatari, care anesteziați de frigul din casa, de lipsa de mâncare și de tăierile salariale, au îndrăznit să se ia
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]