3,844 matches
-
vorbi ea netulburată mai departe. Ne pare foarte bine!... Dar să știi, drăguță, îl preveni ea, că noi nu prea avem ce zestre să-i dăm fetei, când o să se mărite, fiindcă asta e situația... Mamă, lasă poveștile astea cu zestrea, o întrerupse stânjenită Felicia. Ce dumnezeu!... Hai să vorbim despre altceva... Doamnă, interveni Victor, ca să lămurească lucrurile, eu n-am venit aici ca sa emit pretenții... Eu nu sunt vânător de zestre! Vai, ce bine! se bucură doamna Măgureanu, împreunându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fiindcă asta e situația... Mamă, lasă poveștile astea cu zestrea, o întrerupse stânjenită Felicia. Ce dumnezeu!... Hai să vorbim despre altceva... Doamnă, interveni Victor, ca să lămurească lucrurile, eu n-am venit aici ca sa emit pretenții... Eu nu sunt vânător de zestre! Vai, ce bine! se bucură doamna Măgureanu, împreunându-și palmele. Mi s-a luat o piatră de pe inimă... Că au fost tot felul de situații... Noi, după cum vezi, drăguță, suntem oameni scăpătați... Trăim așa cum dă dumnezeu, amândoi dintr-o pensie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
situații... Noi, după cum vezi, drăguță, suntem oameni scăpătați... Trăim așa cum dă dumnezeu, amândoi dintr-o pensie... Nu face nimic, doamnă, o liniști Victor, Fiți fără grijă!... Urania mea și-a adus aminte de buclucul pe care l-a avut cu zestrea, când am luat-o eu de nevastă! interveni domnul Măgureanu, cu un zâmbet pe chipu-i de om uscățiv. E-hei... Se așezară la masă și doamna Măgureanu îl servi pe musafir cu prăjituri de casă și cu un șerbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dintre buzele încă frumos conturate, dar care par tăiate de cutele amărăciunii, se strecoară ca un susur un cântec : "Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, Miluiește-ne pre noi." Dora cunoaște acest cântec religios. Era prezent fără știre în zestrea spiritului ei, moștenit de cine știe câte generații. Un îndemn interior îi spune că trebuie să îl cânte, să își unească vocea cu cea a Teodorei, ceea ce se și întâmplă într-un mod spontan, firesc. Cele două voci se contopesc într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
părinți, de ambii părinți, dar tu rătăcești în propria casă, în căutare de fire, sârme, cabluri, microfoane și himere și devastezi apartamentul ca un iresponsabil ce ești. Și nu uita că toate bunurile pe care le-ai distrus provin din zestrea mea că tu încă nu ai fost capabil să cumperi nimic în cincisprezece ani de căsnicie, cu tot salariul tău de conțopist. Și mai află că tot eu te-am salvat și de data asta de măturoi...Că altminteri plecai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Spiciurile celor doi miri au fost cât se poate de scurte. Domnul s-a rezumat la susținerea ideii că bărbatul se poate realiza plenar numai alături de o soție devotată și s-a lăudat că doamna lui i-a adus ca zestre un caracter frumos, o noblețe sufletească inegalabilă și siguranța unui cămin numeros, luminat de flacăra permanentă a iubirii. A mai adăugat că el s-a potrivit cu tovarășa lui de viață în gândire și intenții, încât au reușit chiar de la început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să-l bată gândul că până la urmă va fi nevoit să culeagă ce rămâne de la alții și atunci a decis: Bine mamă! Îmi voi construi casă deoparte pe parcela din preajma pădurii, cu mireasmă de cireș în toată primăvara, primită ca zestre de la Dobari. Întocmai așa să faci, dragul mamei! Dacă nu îți este pe plac gospodăria părinților tăi unde te-ai născut și unde ai supt țâța mamei! Ba îmi este și mi-a fost pe plac dintotdeauna! Dar la boala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe atât de mult îl urăște pe Dinu Păturică. De ce oare? Mândra ne mărturisește, cu sfâșietoare candoare, că "ura cea neîmpăcată" pe care o nutrește față de postelnic îi vine "mai mult din prevedere". Ne amintim, firește, ce ne învață imbatabila zestre paremiologică autohtonă, anume că "prevederea este mama înțelepciunii". Abia acum înțelegem că aluziile lui Filimon sunt cu bătaie lungă: fata banului C... nu este numai cuminte, ci și coaptă la minte. Diferența dintre cele două romane, scrise, nu uitați, la
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
își lustruia carapacea, Căiță își pregătea merinde, încălțăminte, îmbrăcăminte. Și-a ascuțit iataganul, a șters de praf buzduganul, și-a pregătit arcul cu câteva săgeți otrăvite, apoi și-a pus la punct platoșa cea veche pe care o avea de zestre de la tat-bătrân. Cum toți își vedeau de treabă preocupați fiecare cu ale lui, din pomăt au auzit zgomot de luptă din partea lui Stup. Căiță a lăsat totul baltă și a plecat până acolo să vadă despre ce este vorba, dar
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pentru că în inima ei cele mai multe mistere se ascund și, fără să știu fără, să vreau, mă iscodesc citindu-mi gândurile cu durerile și bucuriile de fiecare zi ... Dacă noi, pământenii, am înțelege că pădurea, adevărata existență dăruită de Dumnezeu ca zestre, și nu singura, ne-am da seama că pădurea este o lume aparte și că acolo, dacă am dori să înțelegem, am descoperi o altfel de lume, o dimensiune cu destinație specială, o lume a șoaptelor, a basmelor, o lume
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul de plasament al copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în interiorul acestei deveniri primitive se recunoaște și se joacă propria sa esență, adică sporirea, și acesta este motivul pentru care ea este în mod identic devenirea culturii. În ciuda obiectivismului său, proiectul galilean presupune în mod inevitabil în științele umane această zestre prealabilă a individului empiric și astfel dubla obiectivare despre care tocmai am vorbit. Însă nu se face știință cu aspectul empiric. Obiectivismul proiectului științific implică stabilirea idealităților în care datul se pretează unei tratări matematice, care sfârșește prin a ajunge
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Aflăm, în treacăt, de la Povestitor, ce devine Pirgu. Partea bună a morții lui Pașadia este că acest crai între crai n-a mai apucat să fie contrariat văzându-l pe Pirgu "de mai multe zeci de ori milionar; însurat cu zestre și despărțit cu filodormă, pe Pirgu prefect, deputat, senator, ministru plenipotențiar, prezidând o subcomisie de cooperare intelectuală la Liga Națiunilor și oferind colegilor săi străini veniți în România cu pantahuza sau în Ťanchetăť o somptuoasă și sibarită ospitalitate în castelul
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
Sfântul Nicolae, precum învierea celor trei copii omorâți de un hangiu sau salvarea de la naufragiu a unor corăbii, sunt binecunoscute. De aceea Sf. Nicolae a fost ales ca ocrotitor al copiilor, dar și al marinarilor, al brutarilor, al fetelor fără zestre, al victimelor sistemului judiciar. Una din legende povestește cum a fost odată un om sărac, care avea trei fete, dar care nu avea bani să le dea zestre și să le salveze astfel de la sclavie. Pe măsură ce fetele se apropiau de
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/80607_a_81932]
-
ocrotitor al copiilor, dar și al marinarilor, al brutarilor, al fetelor fără zestre, al victimelor sistemului judiciar. Una din legende povestește cum a fost odată un om sărac, care avea trei fete, dar care nu avea bani să le dea zestre și să le salveze astfel de la sclavie. Pe măsură ce fetele se apropiau de vremea măritișului, teama omului creștea. Până când, într-o noapte, i-a fost aruncat pe coș un sac de galbeni. La fel și în următoarele 2 nopți (câte un
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/80607_a_81932]
-
pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgalăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Prețul unui bilet va fi de 6 lei, iar pentru elevi, studenți și pensionari
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
însuși. Aici, da, găsim semnele capodoperei. Fantasmele bolnăvicioase, ura viscerală față de tată, aspirațiile nobiliare, vânarea înfrigurat-maniacală a oricărui semn de recunoaștere publică, dandysmul spectacular, înhăitarea primejdioasă cu câteva din cele mai dubioase personaje ale vremii, lăcomia cvasi-animalică a vânătorului de zestre ar putea constitui suficiente argumente pentru scrierea unui roman extraordinar. Cu o condiție: să nu fie scris de Mateiu însuși!
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
dar topit acum într-o nostalgică rememorare. Plecat definitiv din România de peste douăzeci de ani (similitudinile cu traseul scriitorului sunt vizibile), Radu Glasberg, burlacul însingurat și lucid, e în mod frecvent absorbit cu totul de amintirile sale. Acestea reprezintă o zestre prețioasă, finită, dar, într-un fel, inepuizabilă prin continuele actualizări. De o sociabilitate structurală, predispus, nu numai prin natura meseriei (este economist la o editură și administratorul unui bloc...), la contacte și discuții cu feluriți indivizi, Glabserg e și un
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
rupe de la PNL cam 5%, la care se adaugă încă vreo 5% de la nehotărâții ce au fost atrași de visul USL. Dincolo, Macovei va aduna de la PDL și PMP în jur de 5%, în timp ce Diaconescu adună și el 5% din zestrea PMP. Sunt 20%, la care dacă mai adaugăm încă 6% pentru Kelemen Hunor, plus cam 4% de la Ghișe și ceilalți 7-8 independenți cu figuri de vedete în cap. Așa că vorbim despre un posibil procent de 30% voturi rupte de pe "dreapta
Cristian Bodea (PNL), despre șansele la Președinție. Iohannis, depășit de Ponta by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/79055_a_80380]
-
cînd alți colegi ai săi de generație se luptau din greu cu dificultățile vieții, aristocratul Odobescu se strecurase deja în vîrf și privea lumea de sus. Devenise personalitate publică de prim rang. Examinată cu distanțarea oferită de trecerea unui secol, zestrea culturală a Academicianului și a Profesorului universitar se prezenta mai degrabă inconsitentă - cel puțin pînă în anii în care obținuse aceste titluri. Autorul și-a construit imaginea unui "om de cultură", iar societatea bucureșteană a preluat-o cu generozitate fără
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
a postelnicului Constantin Cantacuzino în preajma Crăciunului din anul 1662 (scriitorul vizitează trapeza mînăstirii unde avusese loc cumplita scenă) la reconstituirea lumii materiale ce înconjura o familie boierească din secolul al XVIII-lea (scriitorul îi cade în mînă o foaie de zestre) etc. Perceperea sub același regim creativ a istoriei și a literaturii reprezintă întotdeauna soluția pentru prozatorul Odobescu. Treptat, istoria și literatura se vor amesteca la el în asemenea măsură, încît nici el însuși nu le va mai distinge: în Cîteva
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
Bratu Iulian Steaua a pierdut miercuri seara ultimul meci din grupa de Champions League, cu 1-0, în fața echipei Chelsea Londra. Roș-albaștrii încheie un sezon prost în Europa, terminând grupa pe ultimul loc, cu o zestre de doar trei puncte. Chelsea a deschis scorul pe Stamford Bridge în minutul zece, prin Demba Ba, după un corner. Atacantul englezilor a profitat de luftul lui Georgievski și a împins mingea în poarta lui Tătărușanu, din apropiere. Același Demba
Chelsea - Steaua 1-0: Roș-albaștrii termină pe ultimul loc grupa de Champions League by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74573_a_75898]
-
goluri, Zacsik 4, Verten 2, Bulath 2, Tomori 2. După disputarea a patru partide în grupă D, națională României are trei victorii - 27-17 cu Tunisia, 32-13 cu Australia și 21-17 cu Ungaria - și o înfrângere, 23-26 cu Germania, adunând o zestre de 6 puncte în clasament.
România învinge Ungaria cu 21-17 și merge în optimile Mondialului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74571_a_75896]
-
se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărțișorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceș, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat și Transilvania obișnuiesc să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
aievea. Dar situarea ei este ferm în Dealul Spirii. Bine observa, într-un articol, regizorul Ion Mircioagă că surorile locuiesc alături și nu Jupînul în vecinătatea unei rude, ceea ce duce la gîndul că domiciliul și poate chiristigeria sînt dobîndite că zestre a Vetei :E greu de crezut ca negustorul, incapabil să deslușească un articol de ziar măcar în litera lui (?) și atent la avere, pe care a asiguripsit-o, a cheltuit pentru educația cumnatei. Dimpotrivă, e cat se poate de plauzibilă realitatea
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]