616 matches
-
anihilarea sa ca om (în primul rând), dar și ca ziarist și poet, s-a efectuat prin intermediul psihiatriei domeniu extrem de labil, dovadă diagnozele adesea contradictorii. Pe de altă parte, ceea ce realizează Th. Codreanu în cartea menționată este situarea poeziei și ziaristicii eminesciene pe același plan de relevanță, artisticul (în primul caz) și politicul (în cel de al doilea) formând nu fețe distincte ale unei personalități, ci o unitate armonioasă. Ca ziarist, Eminescu s-a manifestat ca un spirit echilibrat. Dar atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
modernă ca veritabil arheu al românismului. Toți marii creatori români s-au proiectat în el, conștient sau nu, de la L. Blaga și T. Arghezi până la Constantin Noica și Nichita Stănescu". Vajnic apărător al întinsului domeniu eminescian, cuprinzând deopotrivă lirica și ziaristica, Theodor Codreanu ia atitudine ori de câte ori vreun intrus pătrunde în acest perimetru sfințit de cele mai nobile idei. Tocmai de aceea vehemența sa este explicabilă, fiindcă cei vizați emit judecați de valoare fără să aducă în sprijinul afirmațiilor probe concludente. Autorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
furtunoasă, drept care Kant devine un "mare moftangiu", iar în filosofie este nevoie de ceva "piperat". Numai vorbirea e zeflemitoare de astă dată, în fond, Caragiale, dedându-se la analize de o mare finețe. Reținem în treacăt și o informație strict ziaristică, o bârfă care a fost escaladată de critica dăscălească anterioară, în goana după eroi ideali: pentru faptele lor, Eminescu nu i-a iertat niciodată pe Slavici și pe Maiorescu (care l-a și băgat în cămașa de forță) dar s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
haos de informații" (vol. cit., p. 266). Observam cu un alt prilej că lectura textuală, în firea lucrurilor, se cuvine întregită prin lectura contextuală încercând a descifra, în cazul lui Eminescu, epoca sa, cea care i-a hrănit îmbelșugat opera ziaristică. O frază pe care o așternea (imprudent?) Dimitrie Vatamaniuc, prefațând investigațiile lui Călin L. Cernăianu, anume că Eminescu ar fi fost "deținut politic", a trezit numeroase reacții și suspiciuni, activând însă frontul celor interesați a cerceta "viața politică" a marelui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a rezultatelor cercetărilor științifice, în scopul modernizării și perfecționării gospodăririi pădurilor; - participa cu produse specifice fondului forestier la expoziții și târguri din țară și din străinătate, putând organiza, la rândul său, asemenea manifestări; - asigura desfășurarea corespunzătoare a activității de propagandă, ziaristica și publicitate, specifică sectorului silvic; - reprezintă în justiție interesele statului în domeniile care constituie obiectul sau de activitate. Capitolul 4 Patrimoniul Articolul 7 Regia Națională a Pădurilor are în administrare fondul forestier proprietate publică a statului, înregistrat ca atare în
HOTĂRÂRE nr. 982 din 29 decembrie 1998 privind restructurarea Regiei Naţionale a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122735_a_124064]
-
Gheorghe, n. 1930, fiul lui Constantin și Eufrosina, colonel M.F.A. decedat. Bucurenci Eufrosina, n.1932, ingineră la Timișoara. Bucurenci Livia, profesoară la Școala din Cârțișoara și la Ucea de Jos. Șandru Mircea Florin, n. 1949, absolvent al Universității, Facultatea de Ziaristică scriitor, absolvent al Institutului Politehnic inginer. Savu Mariana, n. 1952, profesoară de Limba Germană, directoarea școlii din Cârțișoara, arată dragoste și interes pentru copiii satului, gospodărește și dotează școala cu cele mai moderne mijloace de instruire a acestora. Căsătorită Lup
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tiparul; concluzionând sec și blajin: Păcat. Lui Speranția, textul i-ar fi plăcut. Format la școala gazetăriei ("Prutul", " Opinia") care azi publica știrea, mâine, desmințirea și poimâine, desmințirea desmințirii, Leon a izbutit repede să-și asume exemplar conduita și rigorile ziaristicii moderne, ce consideră nu numai informația eronată, ci și greșeala de tipar capătul lumii darămite un necrolog să-i spun astfel anticipat! Preventiv, si-a schimbat titlul rubricii (de la "Inedite" la "Mai puțin cunoscute") și, cum n-a izbutit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
13 ani de școală era deja prea mult, deși, bursieră fiind, nu-și risipiseră banii cu mine. Psihologia, o calificare clandestină Același cenaclu și pasiunea pentru poezie m-au făcut să întrezăresc o altă cale a continuării învățăturii: facultatea de ziaristică. Exista una singură în țară. Iar înscrierile la examen se făceau nu de către candidați ci, la recomandarea ziarelor locale și centrale, prin dosarele trimise de cadriștii partidului. Facultatea funcționa în cadrul Academiei de Științe Politice ,,Ștefan Gheorghiu", fabrica de activiști și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
făcea câteva constatări pe care le vom avea,parțial,în vedere în acest preambul.Cea dintâi avea în atenție faptul că istoria unei literaturi nu se poate scrie fără a ține seama și de evoluția presei literare din acel timp;ziaristică,preciza ilustrul savant,intra în sfera literaturii,alături de operele orginiale și de traduceri : ,, Vrînd cineva a scri istoria literaturii române moderne,ceea ce nimene n-a voit pînă acuma,ar fi silit a o împărți în trei romane de o întindere
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
scri istoria literaturii române moderne,ceea ce nimene n-a voit pînă acuma,ar fi silit a o împărți în trei romane de o întindere foarte inegală : opere orginale,traducțiuni și ziare'' . Cea de-a doua constatare privea dezvoltarea impetuoasă a ziaristicii din timpul său,care ajunsese să acapareze interesul contemporanilor B.P. Hasdeu propunea,în articolul citat,o definiție sugestivă a presei,suficient de actuală și astăzi: ,, Dar partea cea mai ponderoasă a literaturii române sînt ziarele.Ziarele nu sînt nici opere
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
urmărește aplicarea în domeniul silviculturii a rezultatelor cercetărilor științifice, în scopul modernizării și perfecționării gospodăririi pădurilor; - organizează și participă cu produse specifice fondului forestier la expoziții și târguri din țară și din străinătate; - asigură desfășurarea corespunzătoare a activității de propagandă, ziaristică și publicitate, specifică sectorului silvic; - reprezintă în justiție interesele statului în acțiunile de apărare a integrității sau de reîntregire a fondului forestier. Capitolul IV Patrimoniul Articolul 7 Regia Națională a Pădurilor are în administrare fondul forestier proprietate publică a statului
HOTĂRÂRE nr. 1.112 din 7 noiembrie 1996 privind reorganizarea Regiei Autonome a Pădurilor "Romsilva" - R.A. în Regia Naţională a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116226_a_117555]
-
de jurnalistica - cu durata de 4 ani - pentru crearea cadrelor necesare formării sociale prin mijloace de comunicare în masa, precum și a personalului ce va lucra în presa, televiziune, radio și care va prelua întreaga baza materială a fostei facultăți de ziaristica. Actualii studenți vor susține, în perioada 20-31 ianuarie 1990, un examen de verificare în fața unei comisii formate din reprezentanți ai presei, culturii și Ministerului Învățămîntului. Studenții care promovează aceasta verificare a cunoștințelor vor susține examenele din sesiunea de iarna în
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
Studenții care promovează aceasta verificare a cunoștințelor vor susține examenele din sesiunea de iarna în perioada 1-28 februarie 1990, potrivit anului de studiu în care se afla. Studenții care nu vor dovedi un minimum de cunoștințe necesare unui student în ziaristica urmează să fie încadrați în producție; - Facultatea de înalte studii politice, cu durata de 2 ani, avînd profil postuniversitar, asigura pregătirea necesară activității - pentru expertiza specializată - în instituțiile centrale ale statului, la nivelul partidelor politice, al Ministerului Afacerilor Externe și
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
de diferența vor putea fi susținute până la data de 30 septembrie 1994. Pe perioada 1 octombrie 1992 - 30 septembrie 1994, persoanele respective vor putea fi menținute sau încadrate pe funcții de specialitate cu salariul corespunzător." ... Articolul 2 Absolvenții Facultății de Ziaristica a fostei Academii de Studii Social-Politice "Ștefan Gheorghiu" sunt considerați absolvenți de învățământ superior în specialitatea Jurnalistica, specialitate unica, fără a fi supuși atestării. Articolul 3 Atestatele eliberate de Ministerul Învățământului absolvenților fostei Academii de Studii Social-Politice "Ștefan Gheorghiu", în
HOTĂRÎREA nr. 413 din 16 august 1993 privind completarea Hotărârii Guvernului nr. 55/19.01.1990 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109573_a_110902]
-
către soțul ei. Le-am copiat și restituit; am primit și o serie de fotografii. Materialul a fost înregistrat la Fondul documentar al „Galeriei”, în vederea întocmirii unei micromonografii „C. Sturzu”, care a avut o activitate bogată în mai multe domenii: ziaristică, arheologie etc. Deoarece nu avem încă suficiente date, vă adresez rugămintea de-a ne face o prezentare a lui C. Sturzu - omul, cu unele aprecieri despre munca sa. E vorba de câteva pagini, pe care am vrea să le reproducem
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fost nevoiți să colaboreze cu puterea politică. De această colaborare nu au fost scutiți nici intelectualii români din Bucovina. Într-un regim totalitar, în care până și licuricii primeau lumină de la partid, Păunescu a avut curajul ca, prin poezie, proză, ziaristică și Cenaclul „Flacăra”, să umanizeze ideologia dominantă, reușind să atașeze la bățoasa linie a partidului și niște sentimente pentru milioanele de participanți în săli, piețe și pe stadioane la „întâmplările” Cenaclului. Dacă a recunoscut și promovat valorile, dacă a îndemnat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
între generații era mai vechi. Cei bătrâni, conservatorii, erau de părere că evreii nu trebuie să intre în aparatul executiv al statului, miliție, securitate sau justiție, ci să se mențină numai în sectorul economic, comercial și industrial, în cultură și ziaristică, în felul acesta având la dispoziție pe politicieni. Cei tineri, extremiștii, o parte dintre ei sioniști, socoteau că tocmai acolo era rostul lor, pentru a se putea răzbuna la adăpostul formelor legale și al funcțiilor oficiale. Cei bătrâni socoteau că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în fața prefecturii și pă urmă urmă m-am dus și la Securitate. Era lume multă. Strigau, urlau... la ei nici o mișcare. Vă mulțumesc. IOAN ȘT. POPA S-a născut în 1935. Naționalitatea: română. Religie: ortodoxă. Studii: Facultatea de Filosofie, secția ziaristică. Profesia: profesor. A fost arestat în 1959 și condamnat laă3 ani. A executat pedeapsa în închisorile: Uranus, Jilava, Salcia, Grădina, Ostrov, Luciu-Giurgeni. La data interviului locuia în comuna Valea Mare, satul Drăganu, județul Vâlcea. Interviu realizat de Constantin Petre în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Adrian Sandu, editarea Adrian Boagiu. Interviul se află în AIO-IICCR, având cotele 61, 62. Cum au început problemele dumneavoastră cu regimul comunist? În 1959 ar fi trebuit să-mi susțin lucrarea de stat... Eram în ultimul an la Facultatea de Ziaristică, de fapt terminasem cursurile, și am fost ultimul arestat în al patrulea lot de studenți arestați la Facultatea de Filozofie din București, în legătură cu evenimentele din 1956 din Ungaria. Dar ați avut activități anticomuniste? Nu! Eram un tip de la țară, pornit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
conta, că putea cu 5 clase să fie și prim-secretar de regiune... Da’ n-a vrut el să plece...și a stat pe lângă casă... Ați continuat studiile după eliberare? Da. Așa cum ți-am spus, în 1959 aveam facultatea de Ziaristică terminată, ar fi trebuit să-mi susțin lucrarea de stat, însă ei mă exmatriculaseră. Și m-am dus după eliberare și am întrebat: De ce m-ați exmatriculat, domnule? Tocmai ca să nu te poți folosi niciodată. Că puteam să fiu profesor
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să vedeți că... Bă, tu pe la mine ai trecut? N-am trecut, da’ uite, aveam de gând... Băi, ia să vii la mine la birou. Mă duc la el: Bă, tu ce știi să faci? Eu am făcut Facultatea de Ziaristică. Bă, dacă ai știi câți proști din ăștia de-ai tăi vin pe aicea pe la mine... Ziariștii erau proști de-ai mei... Știi? Băi, fii atent. Hai că te-angajez aicea, da’ să-mi scrii toate materialele ălea. Și mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
examene, se târăsc ani de zile, da’ mata ești nebun? 22 de examene să le iei într-un an cu medie generală peste 7.50... Uluitor a fost. Mai târziu mi-a recunoscut și mi-a dat licența și-n Ziaristică... Dar a ziaristică cum ați ajuns? M-am dus să dau la Drept și am greșit secretariatul și-am zis: Nu mai dau înapoi. A fost ceva nefast... Știi? Era decan unu’ A.C. Constantinescu, ilegalist, da’ om cumsecade, și secretara
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ani de zile, da’ mata ești nebun? 22 de examene să le iei într-un an cu medie generală peste 7.50... Uluitor a fost. Mai târziu mi-a recunoscut și mi-a dat licența și-n Ziaristică... Dar a ziaristică cum ați ajuns? M-am dus să dau la Drept și am greșit secretariatul și-am zis: Nu mai dau înapoi. A fost ceva nefast... Știi? Era decan unu’ A.C. Constantinescu, ilegalist, da’ om cumsecade, și secretara zice: Domne’, dacă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am dus să dau la Drept și am greșit secretariatul și-am zis: Nu mai dau înapoi. A fost ceva nefast... Știi? Era decan unu’ A.C. Constantinescu, ilegalist, da’ om cumsecade, și secretara zice: Domne’, dacă n-ai vrut, pentru Ziaristică trebuie să ai ceva talent. Lasă cocoană, că oi avea și eu ceva... Și pe urmă mă duce la A. Constantinescu, și ăsta mi-a spus: Da, domne’, te înscrii. V-au mai căutat cei de la Securitate? De câte ori m-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a rezultatelor cercetărilor științifice, în scopul modernizării și perfecționării gospodăririi pădurilor; - participa cu produse specifice fondului forestier la expoziții și târguri din țară și din străinătate, putând organiza la rândul sau asemenea manifestări; - asigura desfășurarea corespunzătoare a activității de propagandă, ziaristica și publicitate, specifică sectorului silvic; - reprezintă în justiție interesele statului în domeniile care constituie obiectul sau de activitate. Capitolul 4 Patrimoniul Articolul 7 Regia Națională a Pădurilor are în administrare fondul forestier proprietate publică a statului, înregistrat ca atare în
REGULAMENT din 18 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Naţionale a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132469_a_133798]