1,625 matches
-
redactând și introducerea. Strădania tuturor este, înainte de toate, una de problematizare a cititului și lecturii. Pe acest palier, o poziție remarcabilă exprimă Mircea Cărtărescu. Poetul „chiuvetei îndrăgostite” („Luceafăr” deturnat obiectual) face o distincție memorabilă: cititul este față de lectură, ceea ce este zidarul față de arhitect; lectura este filosofia cititului. „Mai întâi este cititul”, se arată, un act genuin și întâmplător „artă a plinului, a materialelor brute de construcție”. Interiorizarea și ordonarea cititului conduc la lectură, o lume ce „trăiește din goluri: volume, bolți
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]
-
monstru sunt, lexicofag”. Labirintul este însăși poezia ca domeniu, când nu știi de unde să pleci sau unde vei ajunge, deși asupra-ți stăruie inspirația. Evaziunea în alte lumi derivă din posibilitatea înnăscută de a zidi în mod trainic: „Sunt și zidar de tari zidiri”. De la cunoașterea foarte bine a spațiului familiar, a întregului pe care-l susține uscatul, ajungem la cercetarea mediului acvatic, impropriu, mobil ca omenescul gând, făurindu-ne, mai întâi, nave, apoi, mecanisme de sondare a profundului marin. Mitul
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
și valorificare a simbolurilor, dar care nu sunt accesibile tuturor cititorilor; ele își dezvăluie sensurile în funcție de cultura și de percepția fiecăruia, deschizând drumul unui număr imens de interpretări, diversificând trăirile, amplificând emoția receptării: „Coboară, Doamne, scara și fă-mă iar zidar,/ un clinchet de-ntuneric pe ape se zvonește,/ eu cânt cu disperare, semeț, pe românește,/ colinda Bucuriei! S-o-mpart, demult aș vrea ... / Îngenunchez la capul clocotitoarei munci,/ pocalul de-ntuneric așteaptă pus pe masă,/ e ceasul putred, rana mă
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
făcuse puroi, a țâșnit afară ca un intrus mizerabil și de neluat în seamă. Școala, biserica, primăria, jandarmeria, două prăvălii în locul cărora a apărut mai târziu cooperativa, două hanuri, brutărie, două potcovării, o fierărie, o filială bancară, cizmari, croitori, dulgheri, zidari, căminul cultural, biblioteca și meșterul Balaban care monta în fiecare an de Paște o comedie cu lanțuri și un stâlp pentru încercarea puterii, cam acestea erau instituțiile și protagoniștii lor, așa cum le-am cunoscut eu. Eram mic de tot, să
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Eram deci în ianuarie 1958 și aveam 17 ani. Pe lângă orele de curs normale unde învățam diverse materii, aveam și ore de practică. Atelierele școlii erau diverse, datorită faptului ca școala pregătea mecanici și electricieni, chimiști și mineri, dulgheri și zidari. Eram peste 400 elevi ucenici. Cei din clasele mai mari mergeau la practică în exploatările miniere, de fapt minele unde aveau să lucreze după absolvire. Pentru noi cei din anul întâi, practica o făceam în atelierele școlii unde executam diverse
1958 UCENIC LA ŞCOALA PROFESIONALĂ ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341971_a_343300]
-
femeie în târgul de astăzi s-a vândut ultima copertă de zăpadă zadarnic aștepți am dat-o cu ochii închiși era unicat îți promisesem c-o păstrez odată cu autograful primului impuls s-a tras la sorți a cumpărat-o un zidar cu stare sigur n-ai fi avut atâtea cortine pe care să joace lumina din unghiuri colorate poate m-am înșelat dar dinspre tine urcau munți și-i tot îndepărtam cu mâna să nu mă zgârie în sfârșit am scăpat
RĂSCUMPĂRĂ-MĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342313_a_343642]
-
septembrie, adică mai puțin de patru luni. Credem că această mențiune atestă râvna deosebită a domnitorului în a ridica lăcașul sfânt pe care-l promisese, râvnă izvorâtă din importanța deosebită a victoriei asupra turcilor, dar și înaltul profesionalism al specialiștilor - zidari și zugravi - și al muncitorilor tocmiți pentru o așa lucrare grabnică și măiastră. Așa cum se prezintă astăzi biserica Mănăstirii Voroneț se înscrie ca fiind unul dintre primele monumente moldovenești creatoare de stil propriu. De altfel, „Ca și în celelalte biserici
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
dintr-o dată triști și plini de panică. Haide treci acasă, vreau să te trimit până la alimentară să-mi cumperi ceva,” spuse tatăl său, pe care îl chema Toader. De fapt toți de pe șantier îi spuneau nea Toader. Era un bun zidar și era foarte respectat de colegii de muncă și de șefi. Virgil se desprinse dintre băieți și porni spre tatăl său. Auzi în spatele lui râsetele unor băieți și pe unul spunând: ,,Pe ăsta iar nu-l lasă taicăsu să joace
POVESTEA UNUI ÎNVINS (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341185_a_342514]
-
mai lua case de tencuit prin vecini sau cunoscuți pentru a mai face un ban în plus, și Virgil era salahorul lui. Îl punea la tot ce era mai greu, de asemenea căuta pe cât posibil să îl învețe meseria de zidar. Ești bărbat în viață nu trebuie să depinzi de altcineva pentru a trăi, așa că muncește și învață o meserie. Ba mai mult de atât a sosit timpul să aduci și tu bani în casă,” îi spunea Toader în timp ce lucrau împreună
POVESTEA UNUI ÎNVINS (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341185_a_342514]
-
ce-ți poți dori e să fugi altundeva? Patru milioane de români n-a mai stat pe gânduri și au plecat, ca să își dobândească viețile. Cu cât numărul celor plecați crește, cu atât impostura se lățește peste capetele celor rămași. Zidarii de meserie vor fi tot mai puțini și locul lor va fi luat de te miri ce băieți, absolvenții buni de medicină se vor evapora și o să ne trezim cu registratori medicali recalificați în grabă la bisturiu, profesorii tineri vor
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
și voinica, destul de frumoasă, bruneta și cu ochii că tăciunele, nu albaștri că cerul, cum erau ai soru-sa Brândușa. Bărbatu-su, Giusepi, era și el un țigan chipeș cu mustața-n furculița, care lucra în construcții, el zicea că e zidar și câștigă binișor. Intrasem adânc în familia lui Pândele Ciupitu, eram de al casei. Mă cunoșteau vecinii și cred că știau exact ce „hram” am de mă vânzolesc toată ziulica în cojmelia lui nea Ciupitu, cum îi spunea mahalaua. Mă
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
bine”. Să vedem ce s-a ales de acest spațiu economic și social în care copilul trebuia să se integreze și să se afirme, ducând mai departe munca tatălui său. Iată o parafrază la poezia Veronicăi Porumbacu: Tatăl meu este zidar și muncește-n UE. Îl aștept, dar în zadar: nu vine și nu e! Tatăl meu muncea în mină, căci era miner. Masa noastră era plină... acum e șomer. Tatăl meu avea oștirea holdelor bogate... Astăzi are amintirea și pensii
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
ascultând emisiunea de la un difuzor care era instalat în orice locuința din acea vreme. Discuțiile noastre însă aveau să se axeze pe tema vacanței mele care se apropia. Minica îmi găsise ceva de lucru în Zlatna, ca salahor după niște zidari unde aveam să câștig bani destul de buni. Mai aveam o săptămână de practică și trebuia să mă hotărăsc ce voi face. Acasă dacă mergeam nu mă alegeam cu nimic, asta fiindcă ai mei lucrau acum la colectiv, iar eu nu
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
colectiv, iar eu nu prea aveam de lucru decât doar să lucrez și eu la colectivă. Mai aveam varianta să mă angajez la exploatarea minieră pentru perioada vacanței cum se angajau unii colegi localnici. La terminarea practicii am acceptat oferta zidarului care mi-a promis 40 lei pe zi, mâncare asigurată de cei unde lucrăm, inconvenabil era că trebuia să lucrezi cam zi/lumină. Astfel că i-am solicitat zidarului mai mult, căci el câștiga mult mai mult. Am lăsat să
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
se angajau unii colegi localnici. La terminarea practicii am acceptat oferta zidarului care mi-a promis 40 lei pe zi, mâncare asigurată de cei unde lucrăm, inconvenabil era că trebuia să lucrezi cam zi/lumină. Astfel că i-am solicitat zidarului mai mult, căci el câștiga mult mai mult. Am lăsat să discute prețul pe Minica și pe dirigintele meu. Astfel mi s-a oferit până la urmă 80 lei/zi. Era o sumă nesperat de bună, dar și munca era să
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
Astfel mi s-a oferit până la urmă 80 lei/zi. Era o sumă nesperat de bună, dar și munca era să fie pe măsură. Aveam liber duminică și sărbătorile religioase. De dormit puteam să dorm la scoala profesională sau la zidarul meu care imi oferea găzduire dacă nu aveam unde stă. Dar cum lucrăm în locații mai îndepărtate se întâmplă să dormim chiar acolo unde lucrăm. În decursul lunii august am lucrat cam 20 zile și am reușit să strâng peste
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
râvnă și de luare aminte, noi cei slabi sau cei lipsiți de slavă, cârmuitori sau stăpâniți, bogați și săraci, ca să înlăturăm aceste patimi rele din sufletul nostru și să încetățenim în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și prin lucrarea mâinilor lui, dacă înlătură și izgonesc din sufletul lor pofta și dorința bogăției, a slavei și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
sorb? cum e posibil să-ți repeți în roate și fericit chiar - un calvar banal? cum e posibil - hoț de cruci în rate să fii și răstignit - și canibal? ...prostie și sfinție - calvar ca har treci viețile prin iarnă - sărman zidar! *** MI-AM HOINĂRIT O VIAȚĂ neajutat decât de Dumnezeu mi-am hoinărit o viață - mână-spartă; mi-a fost și greu - mi-a fost și mult mai greu tot scotocind - degeaba - după-o hartă... n-am cui să fac cu degetu-a
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
Agra, al cărui inginer, șef proiectant, a fost Qasim Khan. Fundațiile au fost făcute foarte adânc, cu ziduri de 3 yarzi grosime și 60 înălțime, fortul având 4 porți. Au fost ridicate 500 de case cu ajutorul muncii a 4000 de zidari și 8000 de lucrători zilnic. 1000 de tăuri au carat la carele care aduceau piatră roșie de la Sikri, iar 100 de bărci aduceau piatră tocmai de la Delhi. A fost terminat în 15 ani și a costat 3500000 Rupii. Akbar a
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
2.900 144378 8.25.01 Clădire poartă + bufet de incintă C50 = P, Sc = sd = 96 mp, CF 409374 Județul Timiș, localitatea Jebel 168.000 144379 8.25.01 Magazie C51 = P, Sc = sd = 73 mp, CF 409374 Județul Timiș, localitatea Jebel 18.500 144380 8.25.01 Garderobă zidari C52 = P, Sc = sd = 38 mp, CF 409374 Județul Timiș, localitatea Jebel 9.600 144381 8.25.01 Seră C55 = P, Sc = sd = 290 mp, CF 409374 Județul Timiș, localitatea Jebel 4.000 144382 8.25.01 Grajd C56 = P, Sc = sd = 482 mp, CF 409374
HOTĂRÂRE nr. 939 din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286627]
-
universul urechea ți-ai desprins - s-asculte versul care cutremură-n extaze aștri tineri ...iscat altar de sori care trudesc îți mulțumesc - Van Gogh - îți mulțumesc! HRISTOS POETUL n-a dulgherit și n-a mâncat slănină ci-i vizionar Poet - zidar al rănii: a-nchipuit cu truda Lui senină pe Omul-Munte - viscolind dihănii izbânda Lui - mutând zări și istorii smulgând din pântec - mirul de lumină preschimbă crima în arcada florii: schilodu-acum e flutur fără vină! cultura leprei - cumpăna orbirii prin cuvântare
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (2) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380521_a_381850]
-
sculpturi-caricatură, p. 683; Varia, p. 687, desfășurătorul incluzând și utilul Indice de nume, p.743, Editura reținând și prezentând pe cei care, cu generozitatea momentului, au sprijinit publicarea Albumului cu ocazia Centenarului Academiei Bârlădene, 1915-2015. „Domnul Victor Ion Popa este zidar, croitor, mașinist, electrician, pictor, scenograf, director de scenă, comitet de lectură și deseori dactilografă. Mai era foarte rar: om care-și aduce aminte că, la capitolul foame și somn, e falit. La capitolul muncă, însă, adaugă un imens capital scontat
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
și practicanți ai cultul personalității, nu mă loveam de minciuna înflorită spre a întrerupe legăturile mele, deși nu sunt rivalul nimănui. Comunicam direct, personal și eficient cu artistul Paul Surugiu. Azi se vrea ca peretele așezat în calea mea de zidari cu trufie să mă oprească în umbra lui. Pasămite ocup vreun drum ori încurc uneltirile cuiva! Nu se poate! Eu urăsc santinelele și n-am de gând să le cer voie, ci trec prin ele ca prin nimic! Nu trebuie
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile oamenilor, tot mai pretențioase din acest domeniu. • APARIȚIA unor expresii sau cuvinte simple și scurte , care
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
înălțime, de care se prindea, prin legare cu nuiele, gardul împletit sau cu cuie mari. La ridicarea casei participau cei care cunoșteau zidărie, tâmplărie. Meseria ce se căuta la începutul secolului al douăzecilea în acest sat era însă cea de zidar. Aceasta, până când oamenii s-au așezat de-a binelea pe acest pământ românesc, locuit cândva de turcii și tătarii migratori. Din planul locuinței, era nelipsit târnațul , așezat de-a lungul întregii fațade și mărginit adesea de stâlpi. Românii ardeleni au
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]