602 matches
-
Mircea Handoca, București, 1993, 393; Alexandru George, O carte excepțională, RL, 1994, 1; Georgeta Pop, O mizerie înduioșătoare (interviu cu Alexandru Vona), LAI, 1994, 14; Irina Mavrodin, Cu și despre Alexandru Vona - Ciudățenia capodoperei, RL, 1994, 15; Elena Beram, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Magdalena Popescu, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Dan Stanca, Între acțiune și contemplație, VR, 1994, 5-6; Alexandra Crăciun, Sacrificii pentru „persistența memoriei”, CC, 1994, 6-8; Titus Popescu, Un poem romanesc: „Ferestrele zidite”, JL, 1996, 25-32; Țintă fixă
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
O carte excepțională, RL, 1994, 1; Georgeta Pop, O mizerie înduioșătoare (interviu cu Alexandru Vona), LAI, 1994, 14; Irina Mavrodin, Cu și despre Alexandru Vona - Ciudățenia capodoperei, RL, 1994, 15; Elena Beram, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Magdalena Popescu, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Dan Stanca, Între acțiune și contemplație, VR, 1994, 5-6; Alexandra Crăciun, Sacrificii pentru „persistența memoriei”, CC, 1994, 6-8; Titus Popescu, Un poem romanesc: „Ferestrele zidite”, JL, 1996, 25-32; Țintă fixă: Alexandru Vona, VTRA, 1996, 10 (semnează Doina
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
1994, 15; Elena Beram, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Magdalena Popescu, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Dan Stanca, Între acțiune și contemplație, VR, 1994, 5-6; Alexandra Crăciun, Sacrificii pentru „persistența memoriei”, CC, 1994, 6-8; Titus Popescu, Un poem romanesc: „Ferestrele zidite”, JL, 1996, 25-32; Țintă fixă: Alexandru Vona, VTRA, 1996, 10 (semnează Doina Jela, Cornel Moraru, Alain Paruit, Ruxandra Ivăncescu, Iulian Boldea, Dumitru Mureșan, Al. Cistelecan); Ferestre întredeschise. Alexandru Vona - Ovidiu Constantinescu, APF, 1997, 12 (semnează Iris Radisch, Ion Pop, Ion
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
de respect pentru auditoriu, ori pentru eroul povestirii, în buna tradiție a graiului local popular folosit frecvent de cronicari:’’ Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era de dânsul zidită’’. Inversiunea, „Fost-au acest Ștefan vodă, un om nu mare la stat,” sau despre Petru vodă, pribegind, după alungare de la domnie prin Ardeal, același cronicar, Ureche spune:’’ lăsat-au drumul, și s-au dat spre munți, unde cunoscând că nici
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
voievodului, că țara e înțeleasă ca un substantiv al cărui sens este de plural exprimând și ideea de integralitate: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara, cu multă jale și plângere în mănăstire, în Putna, care era de dânsul zidită. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștea toți că s- au scăpat de mult bine și de multă apărătură”. Forma arhaică a conjuncției iară face ca acest ă final să introducă o pauză
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
1 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului BIHOR Descrierea stemei: Stema județului Bihor, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond roșu, se află un turn crenelat de culoare neagră, zidit, de argint, dotat cu o fereastră și o poartă închisă. În cartierul secund, pe fond albastru, se află cinci spice de grâu legate cu o panglică, toate de aur. În cartierul trei, pe fond albastru, se află un ciorchine de
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
pușcă doar Ion Saldaru și era nedespărțit de aceasta. Avea reputația de cel mai calic om din Europa și poate chiar din Eurasia. Căsuța, care adăpostea o droaie de copii, avea o singură cămăruță, ocupată de un soi de sobă zidită și care servea și de pat comun. Soba încălzea cărămizile, făcute din cenușă, nisip și lut, care constituiau suportul imensului pat. Chiar înveliți cu două-trei bulendre căldura emanată de pat era totuși plăcută și gerul nu reușea să-și facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Sînt numai ochi și urechi. La dispoziția dumneavoastră. Profesorul deschide o geantă din piele, imensă și roasă cam peste tot. De acolo scoate cărți și le pune pe birou. Dar scoate, nu se joacă! Le așează una peste alta, frumos zidite, după dimensiuni. Zîmbește spre mine. Am mai scris cîte ceva, în ultima vreme. Are aerul că se scuză de ce boroboață a făcut. Toate sînt ale matale? Fața lui caldă, prietenoasă, schițează un răspuns mai mult mimat. Răsfoiesc cam distrat clidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Fratele meu Mihai era profesor de matematică la un liceu din Sefrou, situat la vreo 30 km de Fez și constituia ținta primei etape din lunga noastră aventură. Odată ce treceam frontiera în Maroc făceam cunoștință cu indicatorul rutier, de regulă zidit și enorm, Taza 500km. Am fost uimit de anunțul acesta de pe bornele care ne acompaniau. Ajungem la Taza, luăm masa și ne odihnim mai îndelung, convenim întreaga familie. Foamea ne dădea tîrcoale cînd mai aveam încă 100 km pînă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pînă la munții care constituie pavăză contra vremii rele. O vale care clocotește de viață, cu oameni blînzi care vorbesc dialectul toscan. Guarda, signor sindaho, îmi atrage atenția viceprimarul orășelului, Quarrata. Și aveai ce să vezi, plaiuri mioritice, case bine zidite, vii, măslini, fantezii ale naturii. Eram puțin posac pentru că, sincer să fiu, nu ardeam să văd cu tot dinadinsul "Vannucci piante". În fond, ce să văd acolo? O pepinieră din plante ornamentale? Avem și noi ceva similar la Iași. Sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sfânta mănăstire din Sfântul Munte a sfinților lui Hristos Patruzeci de Mucenici.” - Cum se vede, episcopul vorbește la trecut: „au dat-o și au afierosit-o...” - Ei, dacă am căzut de acord că la sfârșitul anului 1670 biserica era deja zidită și închinată Muntelui Athos, să vedem ce a mai urmat... - Să vedem, mărite Spirit, ce spune Gheorghe Duca voievod în zapisul din 1 sept. 1671-10 aug. 1672 (7180): „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vândut a lor dreaptă ocină și moșie, o seliște, anume Prăjenii, pe Miletin, și cu loc de moară în Miletin și cu tot venitul, ci este în ținutul Hârlăului. Aceea au vândut călugărilor de la sfânta mănăstire ce iaste din nou zidită, ce se numește Bârnova.” Același Anastasie mitropolit și marii boieri dau mărturie la 17 dec. 1628 (7137) pentru satul Scânteia și poienile din jur, cumpărate de mănăstirea Bârnova. - Peste toate acestea, vine - înainte de iunie 1633 (7141), Testamentul lui Miron Barnovschi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
însumate ale stemei municipiului BISTRIȚA, județul BISTRIȚA-NĂSĂUD Descrierea stemei: Stema municipiului Bistrița, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut partajat în furca răsturnata. În primul cartier, pe fond de aur, statuia lui Andrei Muresanu, așezată pe un soclu zidit, ambele de argint. În cartierul doi, pe câmp de azur, este reprezentată, tot din argint, o construcție etajata, terminată cu acoperiș ascuțit, dotată cu două fanioane. Deasupra porții cetății se zărește un scut cu stema Moldovei, capul de bour cu
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
vreo 18-20 În șatra aia, dar destul de ordonat. Așa de ordonat, că a doua zi au fost nemții sau ungurii și au spus: „Asta trebuie luat, partea cealaltă trebuie luată...”, peste un sfert de oră „partea cealaltă trebuie luată și zidită altfel”, unde spun ei. În fine, au spus că tot trebuie dărâmat și făcut acolo unde ei spun. Atunci au dărâmat tot și acolo au făcut șatrele. Norocul-nenorocire a fost că a doua zi nu știu cum a intrat omul de la fabrică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
amurg./ Din mine vii și-n mine te-ntorci în bezna mare,/ Firimițată-n oameni și-n zilele ce curg.// În mine-i scris destinul cu slove nevăzute/ Ghicește-ți-l, să-l afli, de-ți este plin sau gol/ Țâțânele zidite alunecă tăcute,/ De-abia lăsând să treacă un fum, ca un simbol 819. Simbolismul umbrei poate fi întâlnit și în teatrul de marionete, în arta picturii, a fotografiei sau în cinematografie. Interesantă este posibilitatea asocierii umbrei cu ecoul. Precedând reflexia
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fusese zidită în grabă cu cărămizi de alte dimensiuni și alt mortar, rămânând izolată în interiorul clădirii. No, aicia-i baiul, a zis baciul Grigore. Ce-i aici, baciule? Apoi, aici îi camera de care vorbește lumea. Dumneavoastră spargeți zidul în dreptul ușii zidite, dar să nu intrați. Când groful a vândut castelul, a dat porunca să se zidească ușa ceea! Într-o cameră mică era montată sus, aparent, o fereastră. Camera avea un scaun WC iar în fața lui, în dușumea, se observa tăietura
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și a’ început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viața aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți în colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
al urbei. Anexă 3 STEMA municipiului TURNU MĂGURELE, județul TELEORMAN Descrierea stemei: Stema municipiului Turnu Măgurele se compune dintr-un scut albastru, cu o câmpie verde, plasată lângă o apă argintie. Pe câmpie se înalță un turn etajat din argint, zidit și crenelat negru, cu ferestre luminate albastru. Turnul menționat este sprijinit de doi lei din aur rampanți și afrontați. În cantonul drept, pe roșu, un caduceu redat negru; în cel din stânga, având aceeași cromatică, o ancoră din argint. Scutul este
HOTĂRÂRE nr. 486 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128918_a_130247]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Timiș Descrierea stemei: Stema județului Timiș, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp roșu, un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit; leul ține o sabie încovoiata, cu vârf lat, din argint; în colțul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stânga sus, o lună din argint în creștere. În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undata
HOTĂRÂRE nr. 541 din 30 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142527_a_143856]
-
secțiile de depozitare a produselor și substanțelor stupefiante, luindu-se măsurile necesare că rebuturile să fie separate de produsele corespunzătoare. Articolul 39 Depozitarea materiilor prime care conțin substanțe stupefiante, a produselor intermediare și a produselor finite se face într-o încăpere zidita, cu gratii la ferestre și cu uși metalice, separată de secțiile de producție. Aceasta va fi închisă cu cheie în timpul programului de lucru și va fi sigilata la sfîrșitul acestuia. Cheia va fi păstrată de responsabilul cu evidență produselor și
INSTRUCŢIUNI nr. 103 din 26 februarie 1970 pentru executarea prevederilor Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141225_a_142554]
-
medicale, precum și organele de urmărire penală, în vederea cercetărilor. Capitolul 4 Depozitarea, manipularea, ambalarea și transportul produselor și substanțelor stupefiante Articolul 48 În depozitele de medicamente de toate categoriile, produsele și substanțele stupefiante se păstrează într-o încăpere specială (secția stupefiante), zidita, cu gratii la ferestre și cu ușa metalică, prevăzută cu dulapuri metalice sau rafturi confecționate din plăci de metal. Încăperea va fi prevăzută cu ventilație, lumina directă, iar temperatura nu va depăși 20S. Introducerea și scoaterea stupefiantelor din secția de
INSTRUCŢIUNI nr. 103 din 26 februarie 1970 pentru executarea prevederilor Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141225_a_142554]
-
verbale: „Veniți lângă mine, tovarăși, / Ca mâne-o să mor.” (L. Blaga, 50) • componența „obiectului” (sau subiectului) acțiunii verbale. „Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite, din care consistă partea cea mare a capitalei României.” (M. Eminescu, P.L., 26) • „subiectul” stării exprimate prin planul semantic al verbului sau expresiei verbale impersonale: „În speță omului nu-i place să întoarcă spatele la lucruri.” (C. Noica, 45) Complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ieșenilor de către istorie: Un adevărat oraș subteran, cu palate cu bolți înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva secole
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
plăcută. Orașul în sine este mic, croit însă împrejurul unui cuadrat ce slujește de piață publică și durat din dughene proaste. De abia în partea dinspre răsărit se înalță vre-o șase șapte case boierești și o biserică de piatră zidită încă de Domnul Ștefan (adică Ștefan cel Mare).. alăturea cu biserica pe muche se vede încă și temelia caselor zidite tot de domnul Ștefan.. tot lângă biserică se află și o școală națională pentru începători într-o casă mică.. târgul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
proaste. De abia în partea dinspre răsărit se înalță vre-o șase șapte case boierești și o biserică de piatră zidită încă de Domnul Ștefan (adică Ștefan cel Mare).. alăturea cu biserica pe muche se vede încă și temelia caselor zidite tot de domnul Ștefan.. tot lângă biserică se află și o școală națională pentru începători într-o casă mică.. târgul este proprietate d-sale m-me Șubin..(4). După câteva decenii, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, un călător francez nota
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]