868 matches
-
-o câteva luni mai târziu, când a fost Însărcinat să studieze apele și pescăriile din țară În vederea alcătuirii unei legi speciale și a unui program de organizare a exploatării apelor. La 1 aprilie 1893 a fost numit directorul secției de zoologie a Muzeului de Istorie Naturală, post pe care nu-l va părăsi până la moarte. La 15 mai 1893 a pornit În călătorie pe Marea Neagră la bordul crucișătorului « Elisabeta », pentru a demara cercetarea faunei acestei mări. Realizarea unui program atât de
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
subsoluri, fiind readuse la Atena pe la 100 î.Hr. În 86 î.Hr., sunt aduse la Roma și ajung mai târziu până la Andronicus din Rodos. Vastul sistem filosofic și științific conceput de Aristotel, uimitor prin diversitate (logică, teologie, politică, estetică, fizică, astronomie, zoologie etc.) și profunzime, a stat la baza gândirii medievale creștine și islamice și a fost axul culturii Occidentului până la sfârșitul secolului al XVII-lea. Din cele peste 150 de lucrări care îi sunt atribuite (Diogenes Laertios menționa 145), s-au
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
între 1908-1930) a celebrei echipe de la Columbia University - New York, condusă de Thomas Hunt Morgan (1866-1945), biolog și genetician american, laureat Nobel în 1933. Thomas Hunt Morgan (1866-1945) a studiat embriologia la Universitatea Johns Hopkins. Între 1904-1928 a fost profesor de Zoologie experimentală la Universitatea Columbia. Și-a însușit teoria lui Gregor Mendel privind legile eredității și și-a ales ca obiect de studiu variațiile fenotipice la musculița de oțet Drosophila melanogaster. A realizat numeroase experimente de reproducere a acestei insecte și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pentru locuință. În timpul studiilor universitare s-a bucurat de audierea cursurilor susținute de eminenții profesori ca: Mihai D. David la Geografie fizică, Gheorghe I. Năstase la Geografia populației, Ion Atanasiu la Geologia generală și Geologia României, renumitul Ioan Borcea la Zoologie și Zoogeografie (cel care a înființat, în 1926, Stațiunea de cercetări Zoologice Marine de la Agigea și „a pus bazele școlii românești de oceanologie”. Pe 25 martie 1933 susține examenul de licență cu tema „Regiunea Elan-Horincea” pentru care a primit calificativul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
27 martie 1918 a votat unirea Basarabiei cu Româniaă. Îl considera ca fiind foarte meticulos și ordonat, atât în expunere, cât și în scris. Alți profesori deosebiți cu care și-a desăvârșit tehnica cercetărilor de teren au fost Ioan Borcea (Zoologie și Zoogeografieă și Ion Atanasiu (Geologieă. În 1933, a absolvit facultatea, susținând examenul de licență cu lucrarea Regiunea Elan-Horincea, obținând calificativul „Foarte bine, cu distincție”. Tot în acest an a absolvit și Seminarul Pedagogic Universitar pentru a avea dreptul de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Iași în 1868, a fost învățăcelul lui Ion Creangă. Marele savant a fost explorator pe vasul "Belgica", cercetător a mii de grote și peșteri din lume, cercetător în oceanografie și biologie, fondator al Biospeologiei ca știință, conducător al Stațiunii de zoologie marină Banyuls-sur-mer din Franța, coleg de cercetare cu Amundsen în Antarctica. Să prețuim cum se cuvine valorile noastre! 57 Iată o constatare sumbră a lui Jacques Séguéla: "Aureolate de priceperea lor, elitele ajung repede să se împăuneze cu o pretinsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
privește, a fost o lecție extrem de importantă pentru cunoașterea și aprofundarea textului literar. După ce, vreme de trei ani, am fost mereu dat afară din locurile de muncă pe care mi le găseam (am fost "zilier" la Arhivele Statului, profesor de zoologie și cunoștințe agricole prin satele ieșene ș.a.m.d.), am devenit, în 1963, cercetător științific la Academia Română. Aici, se cerea o specializare strictă, obținută prin doctorat. Așa că am devenit doctorand al Universității "Cuza". Teza am susținut-o în 1973, în fața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Basarabia” de Alexe Alexinschi, licențiat în științele naturii; „Despre Citellus în România orientală” de Constantin Cehovschi, șef de lucrări la Institutul zoologic Universitatea Cernăuți; ”Contribuțiuni la distrugătorii pădurilor din Bucovina - Fam. Ipidae” de dr.O. Marcu, asistent la Institutul de zoologie, Universitatea Cernăuți, „Terminațiile nervoase din mugurii terminali și alte aparate de la pești și amfibii” de Constantin Cehovschi, șef de lucrări la Institutul zoologic, Universitatea Cernăuți. Unele lucrări prezentau figuri ilustrative în text și bibliografia corespunzătoare, Volumul era realizat de Institutul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pădurilor bucovinene”, „Istoricul construirii fondului bisericesc...”, „Din durerile vânatului și ale vânătorilor”, „Piscicultura în Bucovina” ș.a. Semnau în revistă profesioniști de la locul de muncă (ing. E. Holubaș, ing. Pichlmayer Enric, ing. St. Gârbu, ing. I.P. Florescu, cercetători de la Institutul de zoologie din Cernăuți (dr. O. Marcu), istorici și literați (dr. I. Nistor, prof. univ. Gral Franz Czech, ing. inspector). Cititorii au beneficiat și de informații din viața politică, dar mai ales din silvicultură, diferite comunicări, publicațiuni, o poștă a redacției. Se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înțelegerii nu lipsite de smerenie. Viitorul monah ne oferă o definire a creștinismului în cascadă. Pentru el, creștinismul "nu e o simplă școală a cinstei, curăției și dreptății, ori o nobilă și rațională explicație a vieții (teologia mai bine decît zoologia ne dezvăluie tainele: Emil Cioran); ori un înalt cod de purtări (confucianismul, șintoismul); ori o terapeutică evazionistă (stoicismul, Yoga, zenul); ori un set de întrebări (taoismul); ori un act de supunere în fața Unicului (iudaismul, islamismul). E mai mult și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am avut plăcerea să-ți trimit recomandat broșura, tipărită În Elveția, despre viața și activitatea profesorului Jean Grințescu, cu o excelentă reproducere a portretului său, care este așa cum lam cunoscut eu la București, unde el venea des la laboratorul de Zoologie al prof. Andrei Popovici-Bâznoșanu. Acum Îți trimit portretul lui Arnold L. Montandon, prietenul lui Moșu Ghiță Kirileanu, copia scrisorii din 27.9.1915 , portretul Profesorului P. Poni, descoperitorul „broștenitului” (un mineral găsit la Broșteni). 11 (unsprezece) epistole de la moșu Ghiță
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
925: Proba scrisă la Fizico-chimice: acidul sulfuric; piatra vânătă; falsificarea pâinii; electroliza apei; dispersiunea luminii prin prismă; problema: o sferă metalică are raza de 2 cm și greutatea de 32 grame; să se afle densitatea. Ora 1005: proba scrisă la Zoologie: să se desemneze și descrie armătura bucală la diferitele tipuri de insecte; unde trăiește și cum se Înmulțește Distomun hepaticum (actuala Fasciola hepatica n.n.); mamifere rozătoare -caracterizare morfologică și enumerarea speciilor cunoscute. Ora 1105: proba scrisă la Anatomia și fiziologia
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
eșantioane de minerale, o altă colecție de 325 minerale. Foarte curând, din nou, după ce s-a întors de la Congresul din Erlangen, oferă 22 păsări din America și Africa, o colecție de embrioni umani (1-5 luni), păsări rare, 150 exponate de zoologie, un leopard bengal adus de la Leida de faimosul naturalist Seebold, un tigru, un jaguar. Peste un an donează 10 volume de Enciclopedia Istoriei Naturale, un volum de obstetrică de Mahrenheim, un ordinator de Carlo Palatino-Suetonius Tranquilus notis et numismatibus. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și camere speciale pentru colectarea preparatelor anatomo-patologice, pentru păstrarea cadavrelor, pentru tratamente, preparări diferite și pentru curățirea scheletelor, având personal de serviciu îndestulător la dispoziția profesorului și prosectorului. În afară de acestea, se va mai preda mineralogia (câte 3 ore pe săptămână), zoologia (3 ore pe săptămână), botanica (3 ore pe săptămână), fizica medicală (3 ore pe săptămână în semestrul de vară). Așadar, timpul destinat studiilor este de circa 6 ore pe zi. Deosebit de activitatea la cursuri, studenții sunt programați, spre o mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
autorizată; cursurile teoretice sunt repartizate pe 4 ani de studii, iar diploma de asistent în farmacie se va obține la absolvirea acestor cursuri, pe bază de examen. Se vor ține trei examene în ordinea următoare: examenul I de botanică și zoologie; examenul al II-lea de fizică, chimie și mineralogie și examenul al III-lea din: istoria naturală a medicamentelor, explicarea farma-copeei, tehnica farmaceutică. În sfârșit, candidatul va fi supus la o probă scrisă asupra "unei chestiuni de farmacologie" pentru care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
farmacie durează 3 ani, putând fi urmat de persoanele care posedă diploma de asistenți în farmacie, atestatul studiilor gimnaziale și adeverință că au lucrat 2 ani într-o farmacie autorizată. Cei admiși vor urma în anul I fizica, chimia, botanica, zoologia și mineralogia; în anul al II-lea chimia și farmacologia; în anul al III-lea cu toxicologie, pe planul aplicațiilor practice și vor face 5 ore pe săptămână de chimie analitică în laboratorul școlii. La sfârșitul fiecărui an școlar studenții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
chimie organică și analitică, botanică, toxicologie și chimie alimentară și chimie organică. Aceste conferințe nu s-au aprobat. Cursurile Secției de farmacie au continuat și în 1922, când existau următoarele discipline și următorii profesori: Anul I: Botanică profesor A. Popovici; Zoologie profesor I. Borcea ; Mineralogie profesor V. Buțureanu; Chimie minerală conferențiar Popovici; Fizică generală profesor Bogdan; Chimie analitică conferențiar Popovici. Anul II: Farmacologie profesor Mironescu; Chimie organică profesor Șumuleanu; Chimie analitică conferențiar Popovici; Farmacie chimică galenică profesor Deleanu. Anul III: Farmacie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fotoautotrofe; pentru inițiați spun și că o variantă a autotrofiei, utilizarea unei surse primare de energie de natură chimică, e de fapt tot heterotrofie. Avem și o dovadă: anume acea minusculă euglenă, clasată cu Încăpățânare și În botanică și În zoologie; de fapt e o celulă capabilă, după caz, și de autotrofie, căci are clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lui R. Steiner se manifestă și în predarea celorlalte discipline. Astfel, propune ca gramatica să se predea "în mod artistic", pornindu-se de la instinctul natural pentru limbă al copilului și urmărindu-se dezvoltarea simțului artistic. Prin studierea botanicii și a zoologiei se va pune în evidență unitatea dintre faună, floră și Pămînt; se va releva viul, urmărindu-se cultivarea echilibrului între aspectele intelectuale și emoționale ale cunoașterii naturii. Matematica ar trebui să adopte cu prioritate calea analitică, singura capabilă să asigure
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
blocului nostru, în clipele incerte ale amurgului, Flutur Veronica renăștea misterios sub forma unei încercate și apreciate specialiste în arta interzisă a amorului programat. Într-o după-amiază de octombrie, m-am dus la Florentina să căutăm râme pentru disecția de la zoologie. Florentina locuia la comun, într-o decrepită casă boierească cu o rămășiță de grădină, vis-à-vis de Institutul de Construcții ISPGC, la vreo trei străzi de blocul meu. De cum am dat colțul spre strada Florentinei, un șchiopătat familiar mi-a atras
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Am anticipat, însă, evenimentele. În 1947- 1948, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu era încă profesoară și membră a Partidului Social Democrat al lui Constantin Titel Petrescu; fusese transferată de la liceul „Regina Maria“ la o școală mun citorească unde era silită să predea matematica, zoologia, româna, istoria și geografia; se străduia să-și pă streze standardele morale și felul de viață de dinainte, dar făcea față cu greu unui program de 12-16 ore de muncă pe zi. Suferea de frig și de lipsuri financiare, ca
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
toate categoriile de învățământ ca să mă întorc la aceeași școală, cu mai puține ore (13). Dar, culmea, apogeul avatarurilor mele a fost numirea la o clasă a V-a (exprima clasă de liceu) la o școală elementară ca să predau matematica, zoologia, româna, istoria și geografia. [...] Partidul n-are încredere în mine, dat fiind că sunt fiică de boier, „din tagma burghezo moșierească“ ce trebuie exter minată. Eheei! Teza despre Baudelaire, dacă nu se pregătește repede, o să aveți țara fără locuitori.[...] De ce
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost membru în mai multe societăți științifice, între care: Societatea română de științe, Societatea de geografie, Societatea naturaliștilor din România, Societatea de științe naturale și geografie din R.S. România, Societatea de entomologie din R.P. Polonă (1936ă, Societatea de botanică și zoologie din Viena. A activat și în subcomisia pentru Ocrotirea naturii din Moldova. Entomologul și profesorul Alexei Alexinschi a încetat din viață la 29 aprilie 1966, în Iași. ALISTAR, ELENA (1875-1955ă MEDIC Este una dintre personalitățile cele mai proeminente care au
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Agricole a Facultății de Științe. Aici a avut profesori mari personalități ale științei românești: Ioan Borcea, Constantin Motaș, Nicolae Florov, Mihai David și alții. În laboratoarele acestora și la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea, a efectuat instructive stagii de specializare (Zoologie, Știința solului, Geografie fizicăă. După absolvirea facultății a fost încadrat la Laboratorul de genetică și ameliorarea plantelor, condus de profesor dr. Ștefan Popescu, discipol al savantului Constantin SanduAldea, pionier al Geneticii și întemeietor al ameliorării științifice a plantelor din România
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
-se ca biolog sub îndrumarea unei pleiade de mari profesori și oameni de știință: Paul Bujor, Ioan Borcea, Ion Simionescu, Ion Athanasiu, Constantin Motaș și alții. Încă din studenție (1930ă este numit preparator suplinitor, apoi asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 19361953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat cu titlul Amfipodele României (Gamaridele de tip caspică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]