399 matches
-
toată țara Moldovei". Patimile Sfanțului Ioan cel Nou au fost reprezentate în pictură multor biserici din Moldova. Chipul sau apare pentru prima oara în pronaosul bisericii de la Dobrovăț, de lângă Iași, în 1529. Câțiva ani mai tarziu, în 1546, a fost zugrăvita viață și pătimirea să în 12 scene, pe peretele de sud al bisericii mănăstirii Voroneț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Scene asemănătoare apar și în pictură catedralei episcopale din Român. în pridvorul închis al bisericii mănăstirii Sucevița, ctitoria Movileștilor
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
credincioșilor. În anul 1959 s-a acoperit cu țiglă de către același meșter și din contribuția în mare parte a epitropului Ioanăș Nicolae și a celorlalți credincioși. În anul 2004 s-a reparat interiorul și exteriorul, care s-au tencuit și zugrăvit, lucrări care s-au făcut din contribuția credincioșilor, bani proveniți de la Composesoratul Vojdoci.
Biserica de lemn din Luncșoara-Vojdoci () [Corola-website/Science/316789_a_318118]
-
Ortodoxă Română. Numărul mic al credincioșilor, posibilitățile materiale reduse ale acestor oameni dintr-un sat de munte, se reflectă și în împodobirea bisericii. Biserica a fost pictată în anul 1865 așa cum glăsuiește pisania rău păstrată din partea dreaptă a catapetesmei: “SA ZUGRĂVIT ACEASTĂ BISERICĂ C.O. ÎN TEMPULU 1865 SUB INPERATORULU FRANCISCU IOSIF I, EPISCOP DIECESEI ARADULUI, PROCOP...IVASC...PROTOPRESBITERU...PĂRINTELE PETRU MOLDOVAN, PREOT MAXIMU...CURATORI TOLCIU PETRU PACU ȘI MIHAI C-TIN...AURORA TOLCIU DIN...”. Picturile făcute direct pe lemn, afumate
Biserica de lemn din Cristești () [Corola-website/Science/316824_a_318153]
-
fost văruiți în culoarea albă. În perioada 1995-2000, s-au efectuat o serie de reparații curente, fiind revopsit interiorul, iar pereții exteriori au fost retencuiți și văruiți în culoarea kaki. Biserica nu este pictată în interior, pereții săi fiind recent zugrăviți în culorile galben, albastru și roșu. Catapeteasma datează din secolul al XIX-lea, pictura sa fiind refăcută. Ea provine de la Schitul din Pădurea Boroșești (care aparținea de Epitropia Sf. Spiridon), iar icoana "Crucea răstignirii" datează din secolul al XVIII-lea
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
medalioanele centrale; suita de mucenici, în arcade; panourile, tivite cu benzi colorate, cu reprezentarea Evangheliștilor și momente din viața lui Iisus Hristos, din care se mai disting Cina cea de taină și Judecata. Sub planul de naștere al bolții sunt zugrăviți împărații bizantini Constantin și Elena, mucenici. Pe timpanul de est al navei apare Friza Apostolilor.
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
stângen și jumătate, cu o fereastră în fund, prestol de lemn destul de lat și înalt, éră pre pristol este ciboriu în care se țin sf taine și icóna sf. Gavril. Precum frontariul cu oltariu, biserica bărbaților cu cer cu tot zugrăvită, la care fruntar sunt doe uși, inaintea fruntariului o masă și sunt doe streni a diecilor, la biserica bărbaților sunt 4 ferești doe mai mari doe mai mici și doe scaune. Eră turnul este din biserica femeilor în sus zidit
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
având deasupra două cruci care se unesc. Pictura în naos este simplă, pe pereții laterali se află câte două portrete de sfinți. În dreapta: Sf. Mucenic Teodor și Sf. Mucenic Gheorghe, iar în stânga, Sf. Nestor și Sf. Dumitru. Pe boltă sunt zugrăviți Pantocratorul și evangheliștii. În naos se mai află două strane și două sfeșnice mari. Aproape de altar se află paraclisul Maicii Domnului, din lemn sculptat cu migală, donat bisericii de Pavel Dăneasa. La mijlocul bisericii, suspendat direct de boltă, atârnă candelabrul mare
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
Maria, Ana.1910. Altarul nu are valori deosebite în afară de Sfânta Masă și de epitaful înrămat, folosit numai în zilele de Paști. În altar se mai găsește un sfeșnic de bronz cu două brațe și un potir. Pe pereții altarului sunt zugrăviți Sfinții Ierarhi: Nicolae, Ioan, Vasile și Grigore.
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
de lemn sculptat decorativ, în felul celor păstrate la biserica din Vârtop. Bolțile peste altar și naos au structura alcătuită din nuile trecute printre lețuri, acestea din urmă fiind prinse în căpriorii acoperișului. Structura curbă este tencuită cu var și zugrăvită. Structurile de bolți de acest tip sunt sensibile la intemperii. Starea proastă de conservare a bolților se datorează unui acoperiș anterior degradat. Renovările de la 1857, pe lângă nevoia de a mări capacitatea spațiului de cult, au avut ambiția de ascunde lemnăria
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
Sfânt" sub formă de porumbel. În părțile laterale ale bolții naosului erau zugrăvite scene din Noul Testament cum ar fi "Cina cea de taină" sau "Sărutarea lui Iuda". Pe bolta pronaosului se distingea "Jerfa lui Avram", în timp ce în altar se aflau zugrăvite "Sfânta Treime", "Preamărirea Fecioarei" și cete îngerești. Realizată în timpul preotului Gherasim Grigore, în anul 1832, prin analogie cu biserica dispărută din localitatea învecinată Cornești, pictura a fost realizată de către zugravii Porfirie și Leon, ambii reprezentanți ai școlii de la Feisa.
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
anul 1795. Ea fost distrusă într-un incendiu, fiind reconstruită în anul 1852, din piatră și cărămidă. Edificiul are dimensiuni mari, cu ziduri cu grosimea de circa 1 metru și ferestre înalte. Înfățișarea exterioară este modestă, fațadele fiind tencuite și zugrăvite, dar lipsite de volumetrie. În aceeași clădire se află și Sinagoga "Terkis", care era folosită în trecut de credincioșii hasidimi. Interiorul clădirii este decorat cu pricepere și sensibilitate artistică, într-un stil eclectic, predominant baroc, aproape monumental. Pereții interiori sunt
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
construcție de lemn, terminate în elevație cu două turle înalte, așezate peste coama acoperișului. La naos apar două abside laterale iar spre răsărit se detașează absida altarului. La apus, intrarea este adăpostită de un pridvor înalt. Pereții sunt tencuiți și zugrăviți, dând impresia unei biserici de zid.
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
importantă reparație la boltă în anii 1670. Pictura murală interioară este semnată de zugravul Toader Hodor din Vișeu de Mijloc, după cum se poate citi fragmentar la fereastra stranei: "„... în luna lui iulie în 27 de zile și în ... și a ... zugrăvit zm[eritul] zugrav Hodor Toader din Vișeul de Mijloc Dumnezeu să-l pomenească.”" Momentul execuției picturii lipsește dar poate fi aproximat la începutul secolului 19. O pictare de asemenea amploare presupune și importante lucrări de reparații. Din timp în timp
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
fiindcă nu a fost zugrăvită niciodată! S-ar zice că e doar o întâmplare, dar nici Putna, cea mai mare ctitorie a lui Ștefan, nu a fost pictată. Despre Putna, cronicarul Ion Neculce scrie, din auzite: "mai mult poleită decât zugrăvită". În acest sens, enigmele sporesc odată cu cele două deshumări ale lui Ștefan cel Mare, pe vremea ocupației habsburgice, când s-a descoperit că voievodul fusese înmormântat pe 13 drugi de fier, cu capul tăiat, sprijinit pe cărămizi, și fără sicriu
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis sub rotundul bolții. Iconostasul este zidit între și puțin peste uși, și zugrăvit din 1859. peste zidărie se păstrează tâmpla de lemn originală, zugrăvită, peste care se înalță crucea cu moleniile. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului, tencuită cu mortar de ciment. Interiorul este lumnat de un număr
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
terenul numit Grui ale cărei ruine se mai păstrau în secolul al XIX-lea. Biserică din sat cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1662 - 1680 de logofătul Radu Crețulescu, fiind monument istoric. A fost reparata și zugrăvita în anul 1819 de către biv vel banul Constantin Crețulescu și polcovnicul Panaitu, după cum se menționează în pisania nouă.
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
îmbrăcată cu scânduri, în prima jumătate a secolului 20. Bolțile navei și altarului sunt din împletitură de nuiele, prinse cu cuie de fier în arcuri dublouri, pe extrados. Împletitura este probabil cea originală, din 1862, când a fost tencuită și zugrăvită. Turnul bisericii se ridică înalt, pe opt stâlpi, așezați pe tălpi peste pereții tindei. Tălpile turnului au fost ulterior întărite în interiorul bisericii cu patru stâlpi.
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
proscomidia din altar sunt și ele zidite în aceeași perioadă. Bolțile navei și altarului sunt din împletitură de nuiele, prinse cu cuie de fier în arcuri dublouri, pe extrados. Împletitura este secundară, din 1867, și a fost atunci tencuită și zugrăvită. Modificările planimetrice și structurale din 1867, precum și adausul turnului, au slăbit rezistența bisericii la forțele laterale, conducând în timp la slăbirea tălpilor și cununilor de sub streașină. Micii contraforți, tiranții și stâlpii de beton interiori au fost adăugați în secolul 20
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
Acoperișul altarului e cu 1,50 m mai scund decât al bisericii și are muchiile impuse de forma absidei. Deasupra intrării, pe turn, se găsește un chip al Maicii Domnului, pe tron, cu pruncul Isus în brațe, între doi îngeri zugrăviți întregi. În pronaos, în vârful cupolei, Maica Domnului, ridicând mâinile în sus, în atitudine de adorație. Pe pieptul Maicii Domnului, în medalion, pruncul Isus binecuvântând cu amândouă mâinile. De jur împrejurul Maicii Domnului sunt îngerii, grupați în cete, pe un paviment cenușiu
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
plus și o inflexiune în sensul profilului longitudinal. În interior, diferențierea etapelor de construcție este accentuată prin faptul că pictura veche, originală, se păstrează numai pe pereții și pe bolta vechiului naos. Suprafețele porțiunilor adăugate în anul 1810 au rămas zugrăvite simplu până în anul 2001, când biserica a fost pictată în naosul nou și în altar. În anul 1985 s-a pus în biserică un iconostas nou, sculptat, iar când s-a pictat biserica a fost vopsit cu bronz auriu. În
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
aproape egală cu aceasta. Înotătoarea ventrală, culcată, ajunge până la orificiul anal; ca și înotătoarea pectorală, are marginea rotunjită. Înotătoarea caudală excavată, cu lobii subegali. Coloritul corpului este foarte viu, acestui fapt i se datorește și numele ("boiștean", dela "boit" = vopsit, zugrăvit). Are spatele cenușiu-verzui sau verde închis. Pe mijlocul spatelui se află o dungă neagră. Flancurile sunt galbene-verzui, cu un luciu auriu; abdomenul alb-argintiu sau gălbui. Pe mijlocul flancurilor, se află o serie de 5—8 pete negre. Înotătoarele sunt slab
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților ctitori de biserici. Lucrările realizate spre sfârșitul secolului al XIX-lea de artiști precum: Nicolae Grigorescu, Sava Henția, George Demetrescu Mirea și Ștefan Vasilescu, vorbesc de stilurile și schimbările care se produceau în
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
și umbre. Ca urmare, a introdus în compoziția naturilor statice personaje feminine cu atitudini grațioase, delicate, perfect corelate cu obiectele reprezentate împrejur, cum este lucrarea intitulată "Natură statică cu nud". În acest fel, artistul a ajuns să imprime ansamblului imaginii zugrăvite, o notă decorativă personală. Așa a reușit Corneliu Ionescu să poată păși în afara unui spațiu tematic al cărui cadrul restrâns și-l autoimpusese ani de-a rândul. Desigur că și ceea ce a urmat a fost o nouă izolare tematică, dar
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
Foto (eng. photo) provine din limba greacă: φῶς phos care se traduce că lumina și tapet (it. tappeto germ. Tapete. ; der. tapița) care este folosit din vechi timpuri în diferite culturi. Cuvântul Tapet având o semnificație similară cu "hârtie desenată/zugrăvita pentru perete". Cuvântul tapet / tapete are origini latinice și grecești și era utilizat pentru a definii tapițeriile din material textil ce acopereau pereții templelor și/sau al palatelor. Termenul este împrumutat fie din persana, fie dintr-o altă limbă orientala
Fototapet () [Corola-website/Science/333757_a_335086]