1,910 matches
-
și Sfanțului Spiridon. Pleșoienii nu au reușit să o isprăvească din lipsă de bani. După zece ani de încercări s-a făcut apel la marele logofăt Ion Glogoveanu (fost ispravnic la Cerneți ) care reușelte să o termine în 1694. Cunoscutul zugrav Gheorghe, a fost al doilea portar, pictează sfinții 164. Nouă biserică în formă de corabie este mai mare decât Sf. Treime, pictată în stil bizantin( turcii au deteriorat-o la începutul secolului al XIX -lea. Avea un pridvor deschis și
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
fi fost un măr de mâncat..., îl înghițea nemestecat. Cuprinși de fiorii dragostei s-au înlănțuit într-un trup singur. Nebuni de fericire s-au prăvălit unul peste altul în patul de lângă soba cu olane, pe care o zidise un zugrav de pe la Mierea Birnicii. Era tare priceput omul, că de aceea îl solicitau sătenii din mai multe comune. Pe soba de care vă spun, modelase pe frontoanele capitelurilor crenguțe cu strugurei aurii, ținute în mânuțe de doi îngerași dolofani. Pe patul
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
al Arhiepiscopiei Preasfințitul Epitrop Vartolomeu al Râmnicului -Noul Severin, Patriarh al României fiind Sanctitatea sa Dr. Miron Cristea. Ea a fost realizată după planul arhitectului Statie Ciortan, înălțată de Gheorghe Ceoroboiu din Turcenii de Jos în 191143 și pictată de cunoscutul zugrav de biserici Dumitru Norocea de la Argeș, originar din Gorj44. Astăzi, biserica recent restaurată, amplasată pe o colină, ceea ce îi conferă o perspectivă deosebit de favorabilă, păstrează pictura inițială-refăcută( împrospătată în vara anului 2010- cu o cromatică pastelată, caldă și accente luminoase-aurii
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Viața sa este de asemenea poezie (trăind într-un lagăr de refugiați politici din Turcia timp de doi ani, apoi în exil în SUA, mutându-se de multe ori, făcând tot felul de munci, de la îngrijitor necalificat, muncitor în construcții, zugrav în fabrică, tăietor de piatră, ghid turistic, până la inginer de software și, în final, profesor universitar) cu experiență de predare internațională în multe țări: România, Moroc, Turcia, SUA, pe patru continente, învățând și scriind în multe limbi. A călătorit mult
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
de blândețea și căldura acestui suflet ales, ce a gustat din harul Duhului Sfânt. Ambasador al concordiei, Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, rămâne pentru mulți un talentat cunoscător și fin interpret de psaltichie, un prolific autor de cărți și un talentat zugrav de chipuri și fapte duhovnicești, o pildă vie de trăire în Iisus Hristos, un orator de excepție, dimpreună cu alte multe daruri. Haina vieții sale este bogat împodobită cu nestemate și virtuți primite în dar de la Domnul. În această frumoasă
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
timp. Abordând o tematică istorică, autorul recurge la stilul realist clasic, vizitând fie și o realitate imaginată, cu unele infuzii romantice și accente retorice. Culorile sângelui este o carte dedicată picto �rului „oficial" din vremea lui Constantin Brâncoveanu, Pârvu Mutu, zugravul de biserici care, la început de veac XVIII, s-a impus artist aproape inaderent la cruda ambianță istorică. Renașterea și umanismul românesc prebrâncovenesc sunt urmărite și în Adevărul retorului Lucaci (1977), unde personajul principal este un „profesor" din vremea Movileștilor
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavata/ Cu un covoraș de vata./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de ghicit!” Personificări, sintagme rare, hiperbole, epitete, comparații, întreg arsenalul figurilor de stil stă la dispoziția autoarei pentru a zugravi cât mai fidel portretul Iernii și al naturii învesmântate în alb. Spiritul ludic este la el acasă, daca ne gândim la jocurile hibernale, la schiuri, bob, săniuțe, bulgăreală cu zăpadă, Omul de Zăpadă, personaj nelipsit din orice carte care se
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
4 iulie 1466, iar după a doua versiune și după Cronica moldo-polonă, la 10 iulie 1466. Lucrările de construcție s-au desfășurat pe durata a patru ani și a fost realizată de arhitectul grec Teodor, ajutat de meșterii zidari, pietrari, zugravi și argintari veniți din Transilvania. Așa cum este înfățișată această ctitorie de Ion Neculce în „O samă de cuvinte”, înțelegem că, în acele timpuri, era o bijuterie arhitecturală: „și așa au făcut mănăstirea de frumoasă tot cu aur poleită; zugrăveala mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
printre coline împrimăvărate, anunța înnoirea anotimpului. În acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit ca acasă ascultând în sfintele mânăstiri și biserici pictate de zugravii legendarilor voievozi clopotele și toacele, care ne deslușeau muzica tainică a Universului. Era acea atmosferă în care se pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
care să fie așezată în biserica cea nouă, după cum mai toate mănăstirile Sfântului Munte Athos au câte o icoană făcătoare de minuni. Așadar, aflându-se Părinții Nifon și Nectarie în Iași, au început a cerceta acolo pentru a afla un zugrav mai iscusit și cu viață plăcuta lui Dumnezeu, care să le zugrăvească o icoană a Născătoarei de Dumnezeu. Și au găsit un zugrav bătrân, Iordache Nicolau, cu care s-au învoit să le facă această icoană, după modelul primit de la
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
aflându-se Părinții Nifon și Nectarie în Iași, au început a cerceta acolo pentru a afla un zugrav mai iscusit și cu viață plăcuta lui Dumnezeu, care să le zugrăvească o icoană a Născătoarei de Dumnezeu. Și au găsit un zugrav bătrân, Iordache Nicolau, cu care s-au învoit să le facă această icoană, după modelul primit de la părinți. Însă s-au tocmit ca să lucreze numai cu post, adică: de dimineașă până când va flămânzi să nu ia nimic în gură, iar
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
tocmit ca să lucreze numai cu post, adică: de dimineașă până când va flămânzi să nu ia nimic în gură, iar după-masă să nu mai picteze, ci alt lucru să facă până a doua zi, urmând această rânduială până la terminarea ei. Bătrânul zugrav a primit învoiala cu toată evlavia și mulțumirea. Iată ce scria el, în 29 mai 1863, despre zugrăvirea icoanei cea cu dumnezeiască minune săvârșită, într-o scrisoare păstrată în arhiva Schitului Prodromu: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orașul Iași, am
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
până la terminarea ei. Bătrânul zugrav a primit învoiala cu toată evlavia și mulțumirea. Iată ce scria el, în 29 mai 1863, despre zugrăvirea icoanei cea cu dumnezeiască minune săvârșită, într-o scrisoare păstrată în arhiva Schitului Prodromu: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orașul Iași, am zugrăvit această Sfântă Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăși mâna mea, și în vremea lucrului a urmat o minune preaslăvită, în modul următor: După ce am terminat veșmintele, după mesteșugul zugrăvirii mele, m-am apucat să
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
sub picioarele apostolilor; iar în afara porții mulțime de iudei, femei și barbari, purtând în brațe ori pe umeri copii, ce țin la rândul lor ramuri, iar alții Îl privesc pe Iisus Hristos de pe ziduri și de pe porțile lăturalnice ale cetății." Zugravii noștri au urmat îndeaproape îndrumările Erminei lui Dionisie din Fourna urmărind și o simplificare a compoziției prin reducerea numărului persoanelor participante la evenimentul dumnezeiesc, așa cum vedem în frescele bisericilor din secolele XV-XVI (Voroneț, Dobrovăț s. a.) și chiar în icoanele praznicele
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
1808, biserica a fost împodobită cu picturile în ulei, pe pânză, ale lui Ioan Pop din Ungurași, în prezent Românași, județul Sălaj. Astăzi, datorită stadiului avansat de degradare, pictura se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. Meșterul zugravul Ioan Pop din Românași a fost un cunoscut pictor de icoane și biserici, care și-a desfășurat activitatea în satele din partea de apus a fostului comitat Dăbâca, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Opera
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
și comparativ într-un șir de biserici de lemn păstrate în această zonă. Atanasie Popa este cel care l-a identificat pe Ioan Pop, la biserica de lemn din Apahida. Pictorul din Românași a fost contemporan cu un alt cunoscut zugrav de biserici, Dumitru Ispas din Gilău, care și-a lăsat amprenta artistică în satele din partea de apus a comitatului Cluj Părintele Sabin Diț, preot în Apahida Referitor le vechimea bisericii, preotul paroh Sabin Diț avea propria sa opinie. „Biserica nu
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
mândru scot ochii blânzi de șerpe, Tu nici visai că-n gându-mi eu fața ta o tai, Că ce rămase-atuncea naintea minții-mi, vai! Era doar începutul frumos al unui leș..." (Gelozie) Ca și Baudelaire, Eminescu este adesea, un "zugrav de neguri" (vezi Tenebrele): adâncul, "tiparul" sufletului iubitei este o negură, "întunecime", o "noapte dulce" de care nu te saturi. "Neînțelesul" acelei neguri este lumina pe care-o caută Eminescu în celălalt: "izvoarele uimirii". Eminescu identifică în acea magmă voința
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Actualități, că la vernisaj e prezent însuși dl. Hăulică, ademenit, sustras UNESCO-ului, vag încruntat, vag aferat (de ce?), oricum prezent. În dreapta expozantului. În stînga, șeful lui Mărinică, dl. acad. ing. Drăgănescu, obligatoriu, colegial obligatoriu. În rest, toate categoriile: literatori și zugravi de subțire, generali, parlamentari majoritari, autovizuali (da' Raveica era?), ostași, țărani, everaci, muncitori (dl. Iliescu nu, plecat interes serviciu, absență motivată), or fi fost în fundul imaginii și frățînii de peste Prut, Grișa Vieru și Liuba Lari... Să lăsăm însă ambientul și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Să-mi las geanta-n cămăruța de la Economat și... și... s-o iau pe Calea Codrului, spre Cotă, la Poiana Stînii, pînă-mi gem genunchii. Da, dar pentru asta trebuie să trec prin capitala țării, să plătesc, la Uniunea noastră, de zugravi și cioplitori, cămăruța. Tren, plătesc la Uniune și pîn-a doua zi... Ce? Prin Bucureștiul iubit. Unde-s promenadele pe care le-am mai prins prin anii șaizeci, cînd mai ieșeau pe trotuare interbelicii, cu stofele lor străine, cu parfumurile lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mărirea nevoilor și a exigențelor orășenilor și a târgoveților, a sporit și numărul meșterilor lemnari, iar specializarea lor a făcut noi progrese. În acea epocă, în statisticile moldovene se face distincție între meșterii stoleri, dulgheri, rotari, cărătași, droșcari, butnari (dogari), zugravii de lemn etc. În catagrafiile orașelor găsim reprezentate mai toate specializările cunoscute astăzi. Unele specialități noi în prelucrarea lemnului își fac loc, printre îndeletnicirile tradiționale, în acea perioadă, ca de pildă meșteșugul parchetării. În Moldova, nu se aflau astfel de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oameni. În aceeași măsură în care sporește acumularea unor mari sume de bani în mâna claselor posedante, crește și luxul, acest însoțitor al avuției. Este și firesc ca numărul meșteșugarilor artiști, lucrători în aur, argint, giuvaergii, cercelari, ceasornicari, sculptori, poleitori, zugravi etc., să fi crescut. În statisticile moldovene din acea epocă acest gen de meșteșug este bine reprezentat. La 1845, în statistici sunt menționați 15 argintari și ceasornicari în Botoșani, 16 cercelari (bijutieri) în Piatra Neamț, 16 argintari în Iași etc. Dacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Exergue (Pop-Curșeu, 2003 : 41) ; Exergue (Loubière, 2003 : 13). → Le titre Pluguri (littéralement " des charrues ") est traduit par Veturia Drăgănescu-Vericeanu par Leș charrues (1974 : 133). La décision de la traductrice d'employer l'article défini est inexplicable. → Le titre În amintirea țăranului zugrav contient une référence culturelle : le paysan peintre dans un village roumain est, d'habitude, un peintre d'icônes. Philippe Loubière est le seul traducteur à avoir explicité le culturème dans le titre même : À la mémoire du paysan peintre (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
utilisé par leș paysans pour uniformiser le terrain après avoir semé leș graines. Leș traducteurs trouvent différents équivalents en français : " tăvălugul/cu care pecetluiai sămânța-n arătura " " le rondeau/dont tu scellais la semence dans le labour " (În amintirea țăranului zugrav/À la mémoire du paysan peintre) (Miclău, 1978 : 263) ; " la herse/qui scellait leș semences dans la terre " (Pop-Curșeu, 2003 : 53) ; " le rouleau brise-motte avec lequel/Dans leș champs labourés tu scellais leș semailles " (En souvenir du paysan peintre d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
amurg al delfinilor " " le saut vespéral des dauphins " (Asfințit marin/Crépuscule marin) (Poncet, 1996 : 156) ; L'adjectif " închipuita " (" imaginée ") est traduit par " par ton imagination enfantée " : " o icoană-nchipuită de tine " " une icône par ton imagination enfantée " (În amintirea țăranului zugrav/En souvenir du paysan peintre) (Pop-Curșeu, 2003 : 53) ; Le verbe " a omorî " (" tuer ") est traduit par " occire " : " singurătatea ne omoară " " la solitude nous occit " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Pop-Curșeu, 2003 : 73) ; Le verbe " a închide " (" enfermer ") est traduit par " confiner
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rime par compensation (" cassée "/" effondrées " ; " village "/" mages " ; " jamais "/" fatigué "/" foyer "). 3. Vers doublés et mis en retrăit dans la traduction de Philippe Loubière : Către cititori (Aux lecteurs) 3 fois ; Psalm (Psaume) 3 fois ; Pluguri (Charrues) 1 fois ; În amintirea țăranului zugrav (En souvenir du paysan peintre d'icônes) 1 fois ; Liniște între lucruri bătrâne (Au calme, parmi d'antiques choses) 1 fois ; Călugărul bătrân îmi șoptește din prag (Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine) 3 fois (leș vers
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]