1,034 matches
-
îl îngroapă pe el. Cînd se însoară de-a doua oară bărbatul rămas văduv, pe mormîntul femeii sale moarte se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după el, că ți merge bine. înțărcare Nu-i bine să înțărci copilul în zi de post, ci în una de frupt. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminecă sara se pune după ușa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se deoache copilul și să nu se apropie Necuratul de el. Cînd a face femeia, să nu fie în casă nimeni de parte bărbătească, că-i rău. Și cînd a intra unul, ia-i căciula ori pălăria și i-o zvîrle departe, ca să aibă sănătate copilul. Femeia care merge cu copilul nou-născut ca să primească rugăciunea de curățire este bine ca, ieșind și intrînd în casă, să calce peste un cuțit și cărbune, ca să nu se prindă nici deochiul, nici un rău de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ești spăriet de-un cîne, să te afumi cu păr de-al lui. Dacă i se dă cuiva păr de capră sălbatecă în mîncare, apoi capătă o pîntecăraie care-i cauzează moartea. Părăsitură Cînd ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd te întîlnești cu popa, îți merge rău. Cînd îți iese popă înainte, are să te bată cineva. De-ți va ieși popă înainte, trebuie să azvîrli cu paie în urma lui; altfel nu-ți merge bine. Cînd întîlnești la drum popă, zvîrle după el un șumuiog de fîn și să zici: „Ptiu, piei, drace!“ Să nu cumva să leși pe popă să sfîrșească cu umblatul (zi întîi, ajunuri, molifte) la tine, că i a rău. în ajunul Bobotezei, e rău de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți* pe obraz peste vară. Cînd vezi rîndunele întîia oară primăvara, să iei două bucățele de lemn, să sufli asupra lor și să le zvîrli jos. Cine va face aceasta, mai ales dintre femei, poate să descîlcească orice tort, cît de rău a fi el încîlcit. Cînd vei vedea întîia oară numai o rîndunică, atunci toată vara ai să fii singur. Cînd vezi rîndunică întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă treci cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om. în timp de secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei ani de secetă aduc trei ani de boli și trei în urmă de războaie. Semănat Cînd un loc se ară pentru pus porumb, se iau doi pumni de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-aibă bărbați spîni. Spînzurat Să nu pui mîna pe omul spînzurat, ci pune o căruță păcătoasă de tot sub el, taie-i ștreangul, îngroapă-l cînd o cădea din căruță în groapă, arde căruța cu care l-ai adus, zvîrle cosorul cu care ai tăiat ștreangul, că-i rău de te lipești ori păstrezi ceva cu care s-a atins spînzuratul. Din toate sinuciderile, numai spînzuratul se crede că se dăruiește dracului. Splină Bărbații să nu mănînce splină, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soldați-erou-caii de luptă: Cu ochii stinși, cu fruntea înspre pămînt plecată Părînd a-i înțelege privirea întristată Odată cu apariția monstrului intensitatea epică este maximă: S-a ridicat un munte de ape învolburate; Apoi s-a spart în două talazul furtunos, Zvîrlind sub ochii noștri un monstru fioros. Se-nfiora pămîntul de mugetu-i năpraznic, Nu mai văzuse cerul un monstru-atât de groaznic! Umpluse de miasme văzduhu-nveninat, Iar valul ce-l purtase s-a tras înspăimîntat Ultimele versuri, parcă desprinse din Eneida
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin urmare, spre folosul Bisericii (28, 4): „În fiara ce va să vină se vor recapitula toate nedreptățile și toate vicleniile (recapitulatio universae iniquitatis et omnis doli), așa încât toată vlaga apostaziei, revărsându‑se și adunându‑se într‑însa, va fi zvârlită în cuptorul plin cu vâlvătăi” (29, 2). Interpretarea propusă de Irineu cifrei 666 se articulează în jurul a trei evenimente simbolice ale istoriei răului: 600 este vârsta pe care o avea Noe în momentul primului potop, provocat de apostazia îngerilor; cele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Maestrului) urcă o treaptă, surprinde printr-un alt suflu valoric, cu o altă metrică, cu plăPădiri lexicale unice, din care vom aminti doar: consonantica dansantă: „Iubita mea stai între î din i și â din a e â din a zvârlit de vameși ..... plugul arându-le și cer și trup odată un mire roșu își înalță rugul din roze de mireasă nsângerată...” (O nouă răstignire); frazări parcă izvorând din penelul lui Matisse, Gauguin sau Dali: „înăuntrul foamei racul scoate / foarfecele mari
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
valuri, acesta zâmbea plin de recunoștință și tot poporul era fericit, până la adânci bătrânețe. Ba chiar și pruncii nenăscuți se bucurau în pântece de privilegiul curățeniei neîntinate dacă femeile care-i purtau în pântec veneau în Piața Mare și aplaudau, zvârlind asupra lui lăturile adunate de-a lungul unui an. A strâns din cioc un timp (a crezut că era un joc inițiatic 56 dar a văzut că treaba devenise puțin prea personală, era eternul candidat la bizutaj) și într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
detașament de „uneltitori ca să-i ia viața”. Crezând că aceștia îi vin în ajutor, Mihai le zise: „Bine ați venit, vrednicii mei voinici!”. Dar ei, repezindu-se „ca niște fiare sălbatice, pătrund în cortul lui. Și unul din ei a zvârlit cu sulița, și-l atinge în inimă ascuțișul. Un altul în grabă l-a lovit, îi taie capul”. Natură și oameni sunt chemați să jelească moartea eroului: „O, pietre, acum crăpați! Copaci, dezrădăcinați-vă! Iar voi, munți, bociți! Și voi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
lipsite de măsură, ceea ce face ca divinul să capete un caracter bizar, confuz și copilăros. Visurile acestea nu sînt povești deșarte, ele nu sînt un joc al imaginației, în cadrul cărora spiritul și-ar îngădui capricii [195]; cufundat în ele și zvîrlit încoace și încolo de aceste visări ca de ceea ce constituie realitatea și fondul său propriu, el cade pradă acestor plăsmuiri mărginite, care îi sînt stăpîni și zei. Astfel, totul Soarele, Luna, stelele, Gangele, Indusul, animalele, florile -, totul este pentru spirit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să ridice mâinile să-l roage, dar privirea lui o îngrozi, spunându-i că într-adevăr e hotărât să o omoare acuma. Șovăi o clipă și apoi porni după tatăl său care făcea câte doi-trei pași, se oprea, se întorcea, zvârlea ginerelui câte o înjurătură, iar se urnea și iar se oprea...când însă Vasile o văzu apropiindu-se, își îndreptă toată mânia asupra ei și, amenințând-o cu amândoi pumnii, strigă clămpănind din dinți ca o fiară...”. Puternică este și
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Colegiul Sf. Sava din București era profesor de biologie un bătrânel mic, adus de spate, care vorbea cu voce slabă. N-avea autoritate, căci punea cu ușurință notele cele mai mari și de aceea când intra în clasă elevii mari zvârleau cu avioane de hârtie, îl întrebau ce mai face (!?) etc. Dar când începea să explice, se făcea liniște deplină și era ascultat cu încordare. Secretul succesului său stătea în faptul că punea tot interesul său în problemele biologice prezentate, interes
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
8. Philippe Hamon, Introduction à l'analyse du descriptif, Paris, Hachette, 1981, pp. 112-113. 9. Ibidem, p. 114. "...CAMIL CITEȘTE LA DAME AUX CAMÉLIAS..." "Cum mi-aș fi închipuit, de pildă, între noi, o scenă în care eu să urlu zvîrlind banii în fața femeii, ca în Dama cu camelii?" "Integrîndu-se arcuirilor largi de lac și stofă, o femeie tînără și palidă, a cărei linie incomparabil elegantă relua parcă motivul unduit al aripilor trăsurii, părea o Damă cu camelii visătoare și istovită
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în context, a statutului eroinei, de femeie întreținută) persistă ca motiv, pe de o parte, în conștiința cititorului de ficțiune care este personajul camilpetrescian ("Cum mi-aș fi închipuit, de pildă, între noi, o scenă în care eu să urlu zvîrlind banii în fața femeii, ca în Dama cu camelii?"), iar pe de altă parte, în scena de la Tekirghiol, a romanului Patul lui Procust. Cităm, în continuare, traseul unei descoperiri pe care am prezentat-o în cartea consacrată personajului camilpetrescian. Ea se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se muncește bine, în toate anotimpurile! Bine ai venit toamnă! Tu ai deschis porțile școlilor dar și al grădinițelor. Când buciumă toamna Păsările în taină se ascund Și o parte din ele Vor pleca spre țări cu soare Iar vântul zvârle-n geamuri Picurii de ploaie Iar în cămară adunate Stau la sfat fructele toate.” Iarna Cine vine cu stelute Albe-n frunte Dinspre munte? Sau Fără nici un fir de ată, A tesut turturi de gheată Haină groasă câmpului Flori stelare
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
de-ar fi venit în pat... tot nu mă alegeam cu nimic (face iar cu ochiul). Erau la pietricele și la nisip că-ți venea rău, ăsta (arată iar spre soț) le-a pus într-un pahar, dar le-am zvîrlit naibii, că și miroseau nu știu cum. Doagă tace și din cînd în cînd mai soarbe cîte o mică înghițitură de whisky. Eu încerc să schimb vorba. Cu venitul minim garantat cum stai? îl întreb pe Gioni. Cum să stau, domnule primar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
două armate este decis de duelul dintre Tiamat și Marduk. "Când Tiamat deschise gura ca să-1 înghită" (IV, 97), Marduk îi aruncă vânturi furioase care "îi umplură corpul. Pântecul ei rămase umflat și nu-și mai putu închide gura. El zvârle atunci săgeata care îi spintecă pântecele, îi sfâșie măruntaiele, îi străpunge inima. Stăpânind-o astfel, el îi ridică viața, îi aruncă jos cadavrul și se urcă deasupra" (IV, 100-104). Ajutoarele lui Tiamat încercară să se salveze, dar Marduk "îi legă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
verticală. Mircea, vrând să mă ajute, s-a apropiat de mine. Actul de indisciplină comis de Mircea l-a înfuriat la culme. A zvâcnit de pe scaun năpustindu-se la impertinent aplicându-i o palmă atât de puternică încât l-a zvârlit cât colo pe dușumea în timp ce nările lui se transformaseră instantaneu în două izvoare de culoare roșie. Fire-ai al dracului să fii!! Nu poți să stai naibii la locul tău, bestie ticăloasă?! Ai? Marș la locul tău! Mircea s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de criză alcoolică trebuie tratate cu alcool; dar el revenea mereu, îmi turna niște povești fantastice, de-a dreptul terifiante: cum a fost luat ostatic de niște teroriști care au aflat că fusese agent NKVD sau CIA, cum a fost zvârlit într-un beci cu șerpi și cu ouă de crocodil puse la păstrat, cum a murit într-un îngrozitor accident una din mătușile sale (care totalizau un considerabil batalion de mătuși de rezervă, așteptându-și cuminți ora asasinării)... Acum însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pentru o activitate de felul politicii. Experiențele parlamentare italiene de genul Domenico Modugno ori... Ciocciolina pălesc pe lângă producția românească în acest domeniu. Mare admirator al dlui Ilie Năstase, am fost mai mult decât întristat să-l văd acceptând să fie zvârlit în lupta pentru primăria generală a Bucureștiului. Aceeași strângere de inimă o am astăzi auzind că foști sportivi ca dnii Mihai Leu ori Helmuth Duckadam au decis să se lase îmbălsămați pentru „parlamentarizare” de dl Dan Voiculescu. Înțeleg că cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]