1,030 matches
-
roșcove.Una din noi ea învățătoare și dădea exercițiile făcute înn toată săptămâna.Ne întreceam care mai de care să fim prima la corectat.Nu tu filme la tv.,nu calculator ,o lume mică și totuși mare.Adunam cratițe,tăvi zvârlite de femei în Râpa lui Cămară și din cârpe ticluiam câte-o păpușă și dă-i joacă de-a mama și de-a tata.Copiam modelul de familie prin joacă se vede treaba că ne păștea spiritul familiei și exersam
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
cine să te vadă, cine să te-asculte de sulte, de insulte și de păreri oculte, cu-atâta complezență și false plecăciuni care se schimbă noaptea în vesele minciuni? iar tu vei fi silit pe toate să le-mprăștii cum zvârl' copiii pietrele din prăștii. și nu te crede nimeni, oglinzile crăpate la bursele de știri au cota jumătate, dulceți zaharisite și noime fără noimă că nici un șoim nu are un feminin cu șoimă acesta e minutul ascuns de adevăr pe
ACESTA E MINUTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376975_a_378304]
-
pana salvatoare, de departe strigă gâfâind: - Pană, penișoară! Iute... și-n viteză... zboară! Pana începu să se învârtă ca un titirez și țâșni săgeată spre înaltul cerului. Mărțișor se agăță de ea din mers. Gardienii după ei, cu caii înaripați, zvârlind cu săgeți de raze. Însă caii lor, după puțin timp de alergat prin văzduh, obosiră și se depărtară de uriașa pană. Gardienii renunțară și se întoarseră, zicând: - Cred că am scăpat de ei! Acolo sus, dincolo de nori, Mărțișor și Norocel
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
nevăzuta comandă bat ritmic în sus și în jos lungimea serpentinelor de bitum încins cu ochii-n transă peste visul chițcăit și dinții fără preget mărunțesc în iluzoriul cronțănit de pe margini ciorile chibițează și croncănesc cu indignare spre cojile bananelor zvârlite din regatul babuin gata-gata să le lovească peste ciocurile lacome la unison zecile de boturi mustăcesc pe undeva conducta nutrienților e înfundată dar șirul de hamsteri din urmă sosit nu are ezitări nu mai așteaptă urmează iar mișcări turbionare și
MENAJERIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376466_a_377795]
-
și să-și șteargă sudoarea de pe frunte. Apoi mestecă un răspuns nerostit și scuipă scurt spre alde Bogatu’, întorcându-i spatele și apucându-se din nou de lucru. Ăluia îi fu de ajuns gestul omului ca să ia foc. Începu să zvârle amarnic cu sudalme. Gealații îi țineau isonul în nechezatul cailor zmuciți în turbare... O luară din loc apoi, tot în vuiet și colb, lăsând în urmă-le zvoana amenințării ,,...să pleci până la apus!”. Veni și vremea prânzului. Omul era negru
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Mărțișor, în râsetele soldaților. - Va să zică te împotrivești, nu ești bleg! - Nu sunt bleg, dar nu știu karate și... ce mai ziseși! - Atunci, tu cum te lupți, mă? - Păi... nu mă lupt! - Cum nu te lupți, mă, nenorocitule? Și-ncepu să zvârle din picioare și din mâini. Bietul Mărțișor fu nevoit să se ferească la fiecare probabilă lovitură. Și norocul lui că era mai iute decât căpitanul, astfel că nu încasă nicio lovitură din fulgerătoarele azvârlituri din mâini și din picioare ale
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BUCEFAL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Aleargă mânzul nostru, ba zvârle, se cabrează, Gonește nebunește și sare peste tot, Cât timp stăpânu-nvață cu însuși Aristot, Dar când la dânsu-l cheamă, pe loc îngenunchează. Un animal din soare, o splendidă făptură, Născut sub zodii faste, ca un trimis divin, Crescut în Macedonia
BUCEFAL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376713_a_378042]
-
11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Ce cojoc are moșneagul, Mai mare decât un munte! Iar sprâncenele stufoase I se întâlnesc sub frunte. Și-a tras cizmele-mblănite Ca să aibă-n tălpi căldură; Sacul l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin fulgii aspri, Urcă-un deal, coboară-o vale, Apoi peste câmp de-a dreptul Dus ca vântu-i, rupt de șale. La o vreme stă pe-o cioată Ca puterea
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376744_a_378073]
-
Choose! Ochii minții descifrează ecranul. Incitat, decid: spre Labirint! Iau startul! Țâșnesc. Îndemn s-ajung. Din eter, o voce-mi dă sfat: Din patru, alege ieșirea prielnică! * În livadă, la Bunu’, rămas cu fructe e doar nucul. Pe jos apar zvârlite în fiece zi mingiuțe pudice în coajă cafenie, ferfenițită parcă în zbateri lungi. Le judec, le cuprind în alint... Mă surprinde o zvârlugă ce-mi cade în creștet. Și hohot de râs plăcut și ușor se iscă îndată. Bunicul e-
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
plasă de alge. Puținii pe-aici devin mulțime de oameni, chemați de-ntâmplare... Ce nebun să facă surfing pe-așa timp? Dibuiți un salvamar! Chemați 112! Oare trăiește? De unde să fie?! N-avem nici un doctor?! Aflat de mult lângă trupul zvârlit de furia mării, mă ridic. Ca la școală îmi salt brațul rostind abulic Prezent! Ființa întreagă îmi urlă! Un răget de fiară îmi vine să scot! Năstrușnica formă inertă este-așteptata... iubita-mi... soția... Cui pot s-o revendic?! Mi-e
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
lărgit de durere, tornada de-afar-a plecat! E liniște-acum! Mă doare tăcerea. * Liniile frânte derutant inhibă avântul. Și în spațiul lipsit de orizont trec prin amețitoare-ncercare... Omit să iau seama. Invizibil obstacol! Impactul mă doare, dar și mă deșteaptă! Lumina zvârle în lături negura! Gigant mi se pare un zid ce m-așteaptă. Pătruns e de-o bortă. Și ea se lărgește... M-absoarbe... Acolo să vreau? Nici gând! Trec un ocean de tortură de-atunci! Să merg mai departe! * Peisaj
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
-n lănci și săbii. În fugă le sunt pașii Și-n fug-a lor corăbii... Potop dezlănțuit Din nouri se prăvale. Albastrul infinit Nu poate-i stă în cale, Până când negrii cai Desparte luptătorii, Purtându-i peste plai, Din copite zvârlind norii. ............................................. În lanul cel de grâu Zâmbește roșu macul, Spre curcubeul brâu ---Răspuns de la Oracul. Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ZI DE VARA / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
Sevă violetă îți susură-n trup și te înfioară. Miraj risipit întruna repetă: Ești tânăr iară! Profunzimi de dor se umplu cu-arpegii. Cioplești pe mister litere sonore. Stelele le-auzi descifrând solfegii din aurore. Ți-ai scos și-ai zvârlit ruginita-armură. Vechile tristeți le-ai gonit din minte și simți că din nou orișice nervură este fierbinte. Un imn pătimaș iese din tumulturi și codrii-n afund îl freamătă-n plete. Din inima ta țâșnesc mii de vulturi zburând în
NOAPTE DE VIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372159_a_373488]
-
de nicăieri, un fulger. * E ora, iubite, când visele s-au prăbușit în mare, când moare frumusețea în neculeasă floare. * E ora, e gândul, scrisoarea de adio ; e ora... Dar ploile grăbite și-au dojenit nefastele cuvinte și le-au zvârlit în zare, să nu le-aud jelitul; doar muzele senine să-mi stea de veghe, în cărare. * Eu vin din umbra așteptărilor cu ochii plini de soare și nesomn; tu vii din depărtări, străin de toate... * E ora... Lăsați-mă
E ORA... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379241_a_380570]
-
lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum, Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sine În casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum... Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit? E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți! Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit... Păduchi sunteți, în frunte vreți ca să ieșiți? Nu
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum,Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sineîn casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum...Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit?E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți!Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit...Păduchi sunteți, în frunte vreți ca să ieșiți? Nu
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
lipsite de măsură, ceea ce face ca divinul să capete un caracter bizar, confuz și copilăros. Visurile acestea nu sînt povești deșarte, ele nu sînt un joc al imaginației, în cadrul cărora spiritul și-ar îngădui capricii [195]; cufundat în ele și zvîrlit încoace și încolo de aceste visări ca de ceea ce constituie realitatea și fondul său propriu, el cade pradă acestor plăsmuiri mărginite, care îi sînt stăpîni și zei. Astfel, totul Soarele, Luna, stelele, Gangele, Indusul, animalele, florile -, totul este pentru spirit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iarnă; ș-apoi îl legănă și-l dezmierdă până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cîtu-i lua gura: "Aolio! Copilașul meu, copilașul meu! Muma ei, care torcea după horn, auzind-o zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și sărind o-ntrebă: - Ce ai draga mamei? Ce-ți este? - Mamă, mamă, copilul meu are să moară! - Când și cum? - Iaca cum. Vezi drobul cel de sare pe horn? - Îl văd
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
drumețul nostru merse tot înainte până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă? Un om c-un țăpoi în mână voia s-arunce niște nuci din tindă în pod. - De ce te frămânți așa, om bun? - Ia, vreu să zvârl niște nuci în pod și țăpoiul ăsta nu-i nici de-o treabă. - Că degeaba te trudești! Ai un oboroc? - Da' cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ia-l pe umăr și le suie în pod; țăpoiul e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
p. 207. 11 Despre simbolurile ascensionale: G. Durand, Op.cit., cap. I, "Simboluri ascensionale". Partea a doua, pp. 127-143. 12 Călinescu, G. Op.cit., vol. IV, p. 27. 13 Perpessicius: "Nimic din ce-a căzut pe paginile acestea sacre n-a fost zvârlit la întâmplare. Aici și piatra rodește. Orice sămânță germinează. Apleacă-te și-i vei culege rodul" (Eminesciana, 1971). 14 C.M. Cantacuzino, Case domnești și boierești, în Izvoare și popasuri, Ed. Eminescu, 1977, ed. și studiu de Adrian Anghelescu. Despre "farmecul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Încăperile ei sînt neîntrerupte puneri în scenă. Dezordonat-spontane, ca într-un încă necunoscut teatru al absurdului. În care lucrurile scumpe, inimaginabile, aduse de pe meridiane, fac un dialog incredibil cu nimicurile de utilitate zilnică: radiocasetofoane cu alură de navă interstelară, prosoape zvîrlite peste șampoane și deodorante, rame cu irizări nemaivăzute, ibrice și răzători, albume somptuoase, cărțulii fanate, pandantive, scobitori, coliere, supozitoare, acvarii cu minuscule broaște țestoase, demachiante, rochii, ginși, cotoare, coji. În mijlocul acestui univers, într-un fotoliu moale, moale, ea, marea cadînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fruntașii emigrației polone, în vreme ce Michal Czajkowski nu înceta să avertizeze, pe Aupick și guvernul otoman, asupra primejdiei alinierii acestuia din urmă la politica țaristă de înăbușire a revoluției române, fără să mai vorbim de deplina audiență pe care emigrații români zvârliți peste granițele țării au găsit-o la șeful agenției generale polone din Constantinopol. Același sprijin și același spirit de colaborare româno-polonă s-au vădit și la Poartă. La 29 septembrie, Hotel Lambert expedia o lungă scrisoare lui Michal Czajkowski în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noastre, de-abia dacă am schimbat câteva fraze amiabile, pentru a reînnoi cunoștința în toamna anului 1957, când am devenit colegi la Institutul de Istorie al Filialei din Iași a Academiei. Doar un scurt interludiu, pentru că Al. Zub a fost zvârlit de regimul totalitar în temnițe și locuri de exterminare timp de peste 6 ani, plătind în acest fel curajul de a se fi ridicat în apărarea demnității naționale ultragiate. Și cât de mult amânată, după ispășire, cât de plină de peripeții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale Valei viziuni cu marele Căzut, I-am auzit vocea printre ramuri și printre flori dulci: 260 "De ce s-a-ntunecat lumină lui Enitharmon în rourata dimineață? De ce-i o grozăvie tăcerea lui Enitharmon, si surîsu-i un vîrtej de vînt, Zvîrlind 24 această-ntunecime în ale mele săli, în colonadele Sfinților mei? De ce plîngi precum Vala și valul tău îl uzi cu lacrimi că de roua, O mincinoasă dimineață strecurînd 25 în somnul meu de noapte, 265 Alungind toate Emanațiile Femei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că pe-un veșmînt?" Vorbi, strîngîndu-și greii nori în juru-i, opaci, negri. Și apoi tunete răzbubuiră-n jur și fulgere țîșniră-ncoace și încolo; 110 Fața-i se preschimbắ în beznă, si zdravăna să mîna dreaptă ieși nainte Pe-Ahania s-o zvîrle pe Pămînt: o înhață de plete Și de pe treptele de gheață, ce înghețară-n jurul tronului, o aruncắ, Zicînd, "Ai devenit și tu că Vala? astfel te-azvîrl afară! Nepăsătoarea fericire a femeii, a slăbiciunii sine îngăduitoare, 115 Pasivul trîndav somn
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]