705 matches
-
Punerea în libertate a manganului din probele de sol, în urma transferului de electroni de la acizii fenolici la oxizi metalici, constituie o dovadă a oxidării acizilor fenolici. Pe lânga reacțiile de oxidare în sol au loc și polimerizări ale acizilor fenolici puși în libertate. Substraturile pe bază de acid cinamic pot fi convertite în stiren, în sol, în prezența culturilor de drojdii Cryptococcus elinovii CBS 7051 și Hansenula anomala . IMPORTANȚA ACIDULUI CINAMIC ȘI A DERIVAȚILOR SĂI Interesul pentru acidului cinamic și derivații săi este
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
schimbat trenul, am ajuns la Brăila, și m-a dus la Securitate. Când ați ajuns acolo? Vă mai amintiți data? Cred că era ultima zi din luna iulie, pentru că din ziua aia a contat detenția mea... Și când m-a pus în libertate, deși la detenție trebuia să se socotească luna numai de 30 de zile și să se scadă 5 zile din ultimul an, la mine nu s-a întâmplat așa, și în 31 iulie ’63 am fost pus în libertate. Și
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a pus în libertate, deși la detenție trebuia să se socotească luna numai de 30 de zile și să se scadă 5 zile din ultimul an, la mine nu s-a întâmplat așa, și în 31 iulie ’63 am fost pus în libertate. Și la Securitatea din Brăila, care era pe strada „Eliberării”, dar nu mai știu ce număr avea... am trecut prin anchetă... Mai știți cumva cine v-a anchetat? Da, știu. Lucian Leonida... Era un refugiat basarabean. Dănila Matei, Reimovici Avram
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care mă ancheta. Nu știam cine este, și ancheta nu ținea prea mult... mai mult cred că venea să vadă dacă mai trăiesc. La muncă ați mai fost scos în perioada asta? Ne-a mai scos. Ne pregăteau să ne pună în libertate, că a intervenit decretul acela care ne-a pus în libertate în ’64... Eu împlineam 15 ani de condamnare în 63, da’ m-a scos... Toată lumea era la muncă, în grădina penitenciarului, cam vis-a-vis de gară, într-o parte, mai
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
prea mult... mai mult cred că venea să vadă dacă mai trăiesc. La muncă ați mai fost scos în perioada asta? Ne-a mai scos. Ne pregăteau să ne pună în libertate, că a intervenit decretul acela care ne-a pus în libertate în ’64... Eu împlineam 15 ani de condamnare în 63, da’ m-a scos... Toată lumea era la muncă, în grădina penitenciarului, cam vis-a-vis de gară, într-o parte, mai spre stânga. Ne-a dus și pe la niște grajduri, și am
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dădea 15% din ce realizam noi acolo... Și la un moment dat, îmi spusese la grefă că aveam 400 de lei, cum erau banii ăia din ’52. Erau bani destul de importanți. Și când m-am eliberat, cel care m-a pus în libertate, colonelul Ivan, să-mi spună: Păi nu mai sunt, au trecut la stat... Și nu mi-au mai dat nici un ban. Mi-a’ dat bilet de tren cu obligația să merg prin Războieni, Adjud, Barboși ca apoi să vin la
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
afară. Și acum l-am văzut la televizor ce spășit era... Măcar bine că regretă. Cum a fost eliberarea? M-au chemat la grefă, prin decembrie, prin ianuarie, nu mai știu exact, și mi-o’ spus: Ar trebui să te punem în libertate. M-am uitat așa la ei, nu-mi venea să cred, pentru că asta era chestiunea: nu știai dacă vreodată mai scapi. Că să vină să spună: Mai ai atâta de făcut și după aia pleci. Da’ nu știai niciodată... N-
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ani și ceva, până în ’61, când am ajuns în Balta Brăilei. La recurs la toți au căzut în jos pedepsele, iar pe a mea au redus-o la 4 ani. Și în ziua în care am terminat pedeapsa am fost puși în libertate... De data asta nu ne-au mai ținut peste termen. Între timp, avusese loc dezghețul... Mi-aduc aminte că înainte de recurs, un ofițer de Securitate, Gheorghe Petrovai, care era un fel de rudă prin alianță cu mine, a venit și
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
arestați pă motiv că au împiedicat alegerile. Deoarece n-am găsit motive suficiente de arestare am dispus trimiterea lor în libertate... De acest fapt s-a autosesizat imediat prefectul județului, Pătrășcoiu, care era preot... Indignat și revoltat că au fost puși în libertate acei cetățeni, a intervenit pe lângă primul președinte, s-a revenit asupra măsurii și au fost din nou arestați. Au fost judecați la Craiova, și până la urmă puși din nou în libertate. Deci măsura care am luat-o io inițial a
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au fost acolo niște sârbi care făceau mare scandal... și am mai auzit c-a fost deținut acolo unu’ Plăpumaru, mare comunist, dar care a fost arestat de comuniști. Cum v-ați reintegrat după a doua eliberare? După ce m-au pus în libertate m-am încadrat ca jurist la Cooperația Meșteșugărească, unde unde am funcționat până la 30 ianuarie 1959 când m-au arestat din nou. De data aceasta cum s-a întâmplat? Era seara, încă nu ne culcasem, și a venit peste noi
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ordonat gardienilor care ne escortau și care au fost până atunci în preajma noastră să fim aduși la Râmnicu Vâlcea. Am venit la Râmnicu Vâlcea, unde ni s-a făcut așa-zisa morală sau educație din partea acestui ospătar și am fost puși în libertate. Între timp s-a întâmplat povestea cu Mihalache, cu fuga dă la Tămădău, și lucrurile s-au înăsprit... Prin urmare am fost arestat din nou într-o noapte, în ’49, dus la Securitate aici la Râmnicu Vâlcea, apoi la Craiova
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
doi ani, Vasiliu un an și jumătate, eu un an, și Grossmann ăla, evreul, tot un an. Și unde i-ați executat? I-am făcut la celularul din Craiova, și când au crezut ei că e timpul potrivit am fost puși în libertate, însă nu după un an cât era sentința, ci după un an și jumătate... Cum a fost grea detenția la Craiova? Aici am cunoscut cel mai aspru regim de detenție... Ca alimentație aveam o ciorbă, două turtoaie pă zi și
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Aiud vreo câteva luni, am venit la Galați. Ne-a mai ținut doi ani, și pe urmă ne-a dus în Botoșani... Și ne-a ținut acolo în camere patru ani, din ’60 până-n 15-16 aprilie 1964, când ne-a pus în libertate... La Botoșani ne-a văruit geamurile, ne-a pus jaluzele, și nu vedeam nici când îi zi nici când îi noapte. Și ne-a dus acolo vreo 1800 de deținuți, în toate trei clădiri care era acolo. Și ne-a
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
avea douăzeci de ani... Și când a murit Petre Groza, nu mai rețin, da’ parcă în ’58 (7 ianuarie 1958 - n.n.), când i-a desfăcut testamentu’, a fost scris așa, că am auzit pe urmă: „Imediat după moartea mea, veți pune în libertate pe cei trei mari deținuți politici, marele ziarist Vasile Munteanu din Brașov și doctorul Hațieganu, șeful policlinicii de la Cluj și fratele lu’ Hațieganu.” Și soția ziaristului ăsta era și ea condamnată la douăzeci și cinci de ani. Și Petre Groza l-a
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ministrul de Interne), care adresându-se deputaților, a spus: «Domnilor, avem, de altfel, un exemplu istoric. Țin minte când a izbucnit revoluția rusească și a fost acea perioadă zisă a lui Kerenski. Venise Lenin în Rusia și fusese arestat, apoi pus în libertate. Și îmi spuneau acei care au fost atunci la Petrograd că Kerenski zicea zâmbind: «Nu mă încurc eu cu Lenin, nu are omul acesta nici o importanță». N-a avut nici o importanță până când a făcut ceea ce a făcut și s-a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dotată decât a lui Ion Heliade-Rădulescu, precum și o librărie. W. participă atât la pregătirea, cât și la desfășurarea revoluției de la 1848. Pentru devotamentul lui a fost împământenit printr-un decret al Guvernului Provizoriu. După reprimarea mișcării este arestat și închis. Pus în libertate, el ține o permanentă legătură cu tovarășii aflați în exil, îndeosebi cu Rosetti, dar în 1852 este expulzat și pleacă la Viena, unde reputația de revoluționar nu-i aduce prea mulți prieteni. Va reveni în 1855, dobândind încă o dată, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
secundele sunt delimitate cel mult printr-o reacție congestivo- hemoragica sau granulocitară. Menționam de asemeni posibilitatea calcificării focarelor necrotice cât și a intervenției diferiților germeni, cu transformarea focarelor în procese inflamatorii. Destul de frecvent de la nivelul teritoriilor necrozate sau gangrenate se pun în libertate cantități mari de toxine, care vor induce moartea generală a animalului. TANATOLOGIA 25 MOARTEA GENERALĂ Moartea celulară extinsă la întregul organism conduce la încetarea vieții acestuia, la instalarea morții organice, a morții totale, decelabila macroscopic. În raport cu momentul ciclului vital în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se transformă în kinină, substanța ce induce vasodilatație, creșterea permeabilității capilarelor, stimularea terminațiilor nervoase și contracția mușchilor netezi (Cheville N., 1976Ă. Foarte repede, alterările primare ale capilarelor permit plachetelor să adere de celulele endoteliale corespunzătoare, să se activeze și să pună în libertate factorii plachetari (PAF - factorul de activare plachetarăă, tromboxani, Ca2+ etc. care favorizează coagularea locală. - Stadiul exsudativ este consecința modificărilor structurii pereților vasculari, a creșterii permeabilității acestora. Ele au fost descrise pentru prima dată de Majno G. și Palade E. (1961Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
proceselor inflamatorii prezenta inflamațiilor Exsudatul purulent se caracterizează prin predominantă leucocitelor în lichidul extravazat. Leucocitelor extravazate li se adaugă celulele locale deprinse din nișă lor ecologică prin actul migrației; celulele sau resturile celulare rezultate din conflictul leucocite-agresori; proteine produse și puse în libertate de celulele locale la semnalele agresorilor, etc. Aceasta aglomerare de celule și molecule migrate și autohtone, cel mai adesea nocive gazdei, constituie o masă semifluida cenușie gălbuie cunoscută sub numele de puroi. Caracterele morfologice ale puroiului variază în funcție de specie, agentul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
leucotriene (îndeosebi LTB4Ă și endoperoxizi intermediari (PGE2 și PGG2Ă, substanțe implicate pe de o parte în sporirea permeabilității vasculare iar pe de altă parte în chemotactismul granulocitelor și al monocitelor. Aceste elemente la rândul lor se vor activa și vor pune în libertate hidrolaze lizozomale, proteaze acide și neutre, proteine cationice, prostaglandine, factori chemotaxici, H2O2 etc., substanțe care vor determina degradarea fibrelor de colagen, a membranelor bazale și a fibrelor elastice, favorizând astfel difuzibilitatea factorilor nocivi. Concomitent cu: aceste modificări ale așa-numitei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tipuri de celule. La primul contact al organismului cu antigenele parazitare se sintetizează IgE, care se fixează pe suprafață ambelor tipuri de celule. La al doilea contact celulele se degranulează și mastocitele eliberează histamina și alți mediatori proinflamatori, iar eozinofilele pun în libertate MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 139 produși care inhiba degranularea, ca: histaminază, arilsulfatază, EDI (eosinophil degranulation inhibitoră. Pentru evidențierea în țesuturi a mastocitelor se impune efectuarea de colorații specifice și îndeosebi colorația cu albastru de toluidina la valori diferite ale pH-ului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta de intrare. Microfagele nu sunt însă capabile să le neutralizeze acțiunea nociva și IOAN PAUL142 mor intoxicate în circa 24 ore punând în libertate bacilii respectivi. Informația genetică este transmisă mezenchimului local, care reacționează prin multiplicarea histiocitelor și transformarea lor în macrofage. Un cuib de macrofage constituie astfel prima fază a granulomului infecțios fază pregranulomatoasă sau macrofagică. În prezența fosfogliceridelor sau a fosfatidelor rezultate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate prin activitatea resorbtivă leucocitara iar pe de altă parte prin dezintegrarea celulară, vor determina hiperplazia și diferențierea mezenchimală atât în direcție limfohistiocitară cât și epitelioidogigantă. Dacă la păsări în structura granuloamelor micotice poate fi diferențiată net: o coroană de celule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inițiază reacția de formare de radicali liberi, mecanismul nu este înlănțuit, etapele pot fi formulate astfel: Se formează amestecuri de produși. Reacția de inserție a metilenului pe catena unui alcan La tratarea unui alcan cu diazometan, termic sau fotochimic se pune în libertate carbena [CH2 : ] și se formează un alcan superior. 58 c) Oxidarea alcanilor Arderea alcanilor (combustia) În prezență de aer sau oxigen la temperatură înaltă, toate hidrocarburile sunt oxidate la CO2 și H2O. Arderea hidrocarburilor este o reacție de mare importanță
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
ca la alcani ci prezintă unele proprietăți caracteristice în funcție de mărimea ciclului. a) reacții specifice ciclurilor mici Ciclopropanul dă reacții de adiție cu deschiderea ciclului, acestea sunt favorizate termodinamic de energia mare a legăturilor C-C din ciclu, energie care se pune în libertate odată cu scindarea acestuia. Se cunosc puține reacții ale ciclurilor mici care să nu ducă la deschiderea ciclurilor. Ciclopropanul dă reacții de SR cu clor, în condiții blânde și conduce la un amestec de produși cu randament mic. Alchilciclopropanul poate fi
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]