6,312 matches
-
nu mai aibă dorința de dominare unul asupra celuilalt. Construirea autonomiei unui individ nu este o problemă ușoară, mai ales dacă ea trebuie să se întâmple în mediul școlar. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este de a împăca sub o formă legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa. Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere?“ se întreba Kant în tratatul de pedagogie. Acesta este paradoxul educației formale ce se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nota proastă pe care tocmai a primit-o punând-o pe seama unei cauze exterioare. Trebuie să observăm că performanțele sale școlare viitoare, precum și confortul său psihic depind de atribuirea pe care o face. Este evident că el se va simți împăcat cu sine și stima de sine îi va fi menajată dacă va invoca o cauză externă și stabilă. Pe de altă parte, un elev înclinat să facă mereu atribuiri interne pentru nereușitele sale din clasă va avea o stimă de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
relatările lor, adolescenții au evaluat, manifest sau latent, comportamentul și acțiunile celor implicați în educația lor. MATRICEA 4.3. Evaluarea implicării actorilor sociali Cum se implică Mama + Se întîlnește mai tot timpul cu diriginta. + Cu mama discut aproape tot. + Mă împac bine cu mama și ideile noastre sînt apropiate. + Mama de obicei merge la ședință, tata merge doar dacă nu poate mama. + Mama mă încurajează, dar tatăl meu nu prea are timp. + Nu pot vorbi de implicarea familiei, ci mai degrabă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
alt fel. S3: Eu nu aș vrea să participe părinții mei la nimic, ... pentru că părinții mei au crescut la țară și au modul ăla de gîndire tradițional... nu știu să accepte unele glume. S4. Mulți profesori nu s-ar putea împăca bine cu părinții pentru că profesorii sînt profesori, iar părinții sînt muncitori. Decalajul cultural dintre profesori și unii părinți este o variabilă de intervenție ce concură la înțelegerea corectă a celor spuse de participanți. 6 Relații nesatisfăcătoare și comunicare deficitară părinți-adolescenți
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Eminescu”. Mate ria preferată era fizica.. Am cam deranjat pe profesori cu întrebările mele nevinovate în fond, dar incomode, câteodată pentru ei. Am început și o facultate cu profil tehnic, dar n-am terminat-o pentru că nu prea m am împăcat cu formulele de la matematică. N-am stat niciodată prea bine cu memoria. După armată, pe care am „absolvit-o” cu gradul excepțional de „soldat major”, am lucrat un timp la „Tehnoton”, apoi prin transfer la „Inventica”. — V-a pasionat tehnica
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
asp rime indiferența parlamentarilor, incompetența multora dintre funcționarii publici, hoția, corupția, abuzul, șantajul, toate racilele societății. — Iarăși întrebarea: rezultatul eforturilor? — Unii m au trimis chiar la psihiatru, probabil pe ntru că au văzut că sunt foarte caustic și nu mă împac cu ceea ce se întâmplă rău în țara noastră. Numai BBC-ul mi-a răspuns pe post și o anumită parte a presei locale. Am încercat să realizez o motoretă electrică, al cărui acumulator se încarcă la priză. Nimeni nu mi-
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ordinare a unui păstor în biserica creștină baptistă din Cuvin. În cadrul adunării generale din 12 februarie 1956, din 23 de membrii prezenți, 17 au votat afirmativ față de ordinarea ca păstor a fratelui Foșlea Ilie, însă cu condiția de a se împăca cu fratele Leric Zenovie. Gheorghe Cicirean, prezent la adunarea generală ca reprezentant al comunității de Arad, preia răspunsul bisericii și îl prezintă comunității. Într-o zi de primăvară, la 20 mai 1956 comitetul bisericii din Cuvin discută alegerea ca păstor
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
vizitează. Noroc că de obicei sunt foarte ocupat și nu mai am momentele acelea de reverie neagră, în care deliram interior la răceala și răcirea Universului! De un număr de ani, mai precis de prin 1990 încoace, am reușit să împac pesimismul structural cu un fel de optimism metodologic. Suntem muritori, suntem singuri în univers, ființa noastră fizică se degradează pe zi ce trece etc.? Da, așa este, dar de ce să nu ne bucurăm de viață cât încă mai putem face
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dar eu nu pot! Mai beau câte un pahar de vin, dar în 78 de ani, nimeni din Giurgioana nu m-a văzut beat! Am fost om cumpătat, așa mi-a plăcut să fiu și așa am fost. M-am împăcat bine cu dl Vasile Marin și cu dl Liță. Era frumos, ne dădeam cu sania mare, chiar și părintele Pieptănaru se dădea cu noi. Era bine, se muncea și se făceau glume. După preotul Pieptănaru a fost preotul Herescu, apoi
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Elia cu această fermitate a fost fratele Bonaventura din Forlì, așa cum am auzit chiar din gura lui (p. 235-237). Refuză reconcilierea 31. Cea de-a treisprezecea vină a fratelui Elia a fost aceea că nu a vrut niciodată să se împace cu Ordinul său, ci a rămas până la urmă în încăpățânarea sa. Într-o zi, ministrul general, fratele Ioan din Parma, l-a trimis la el pe fratele Gerard din Modena, ce era unul dintre primii frați și familiar cu acesta
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
anul 1238. I-am fost însoțitor de călătorie pentru o anumită perioadă de timp (p 106). În timpul acestei mișcări, cetățenii din Parma i-au oferit fratelui Gerard conducerea totală a orașului, pentru ca el să le fie guvernator și să-i împace pe toți cei care se războiau între ei. A făcut întocmai, fiindcă mulți care erau în dușmănie au fost aduși la concordie (p. 106). Când mă gândesc la fratele Gerard din Modena, îmi amintesc mereu de acel verset din Ecleziast
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
11 și urm., este de maximă importanță pentru descoperirea cauzei exilului: acolo Ovidiu afirmă că a fost cauza morții lui Fabius Maximus, despre care se spunea că a fost constrâns să-și pună capăt zilelor, când a vrut să-l împace pe Augustus cu nepotul Agrippa Postumus. Iată care este raționamentul lui Nemethy: Ovidiu a fost condus de Fabius și de soția acestuia să-l vadă pe Agrippa Postumus, cu care era prieten, și când Agrippa și-a atras asupra sa
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Până la un anumit punct această realitate a fost observată de Nemethy 421, care este de părere că Ovidiu se consideră vinovat de moartea lui Paulus Fabius Maximus, care a fost constrâns să-și provoace moartea pentru că a vrut să-l împace pe Augustus cu nepotul Agrippa Postumus. Cercetătorul ungar face următorul raționament 422: "Ovidium a Fabio et eius uxore Marcia deductum esse videri ad Agrippam Postumum eiusque cultorem fuisse et, cum Agrippa iram Augusti in se vertisset, hac amicitia inductum una
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
imediat a fost acela al unei mișcări de rezistență îndârjite a țăranilor, care pierdeau astfel un drept abia câștigat, și care se aliază cu militarii deblocați din armată în aceeași vreme, cu tineri studenți și liceeni care nu se putea împăca cu regimul: așa s-au constituit principalele grupări de partizani anticomuniști din munți, a căror mișcare atinge un punct culminant la începutul anilor '50, dar care rezistă, în ciuda represiunii sălbatice, până după 1960. Pe de altă parte, numeroase răscoale locale
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ideilor atestă că avem rol benefic pentru societate și recomandă să continuăm. Patriotismul. Persoanele creative doresc să aducă prestigiu țării localității, familiei în care s-au născut și s au educat. Teama de plictiseală. Surprinzător, persoanele creative nu se pot împăca cu inactivitatea, lenea ci mereu sunt în criză de timp, abordează și alte domenii decât cel în care sunt performante Modalități atrăgătoare de stimulare materială și morală. Evident, un premiu substanțial, o medalie, o situație materială de invidiat canalizează eforturile
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
găsi nicăieri, nici în vorbele bune ale prietenului, nici în brațele calde ale prietenei, nici în țări depărtate: nos fugere non possumus. Nu putem fugi de noi înșine; umbra noastră ne urmărește ca o Eumenidă, binefăcătoare sau răufăcătoare, după cum o împăcăm sau o nemulțumim. Și, fiindcă nu avem cum scăpa de noi, mai bine să ne căutăm singuri, pentru a ne putea bucura când ne găsim. Să orânduim în grădina sufletului nostru un loc adăpostit și umbros, în care nimeni n-
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lac de sânge". Băiatul se arată nedumerit ("Nu ți se urăște de viață așa, pentru plăcerea de a ți se urî de viață") și izbucnește în plâns, iar mama vine la timp pentru a-i șterge lacrimile, încercând să-l împace. Și ar fi reușit, probabil, dacă amantul înțelegea să dispară la timp, fără alte pretenții. Dar Sandi nu se mai mulțumește cu jumătăți de măsură și crede că o poate convinge pe Ana să-l urmeze, în virtutea pasiunii trecute și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cel care a trăit-o. Cu toate acestea, interesant e modul cum înțelege Lovinescu să-și asume eșecul estetic, cu regretul de a nu fi izbutit, decât pe jumătate, să extragă "literatura" din "viață". Altminteri, el nu avea să se împace nicicând pe deplin cu ideea că, în fond, literatura din literatură se naște. Drept urmare, chiar dacă în celelalte "nuvele" din volum prozatorul nu mai recurge la episoade și situații preluate din notele de călătorie (ca în Crinul), cadrul rămâne același ("florentin
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ale Nubiei, țară legendară în conștiința vechilor egipteni. Regele suferea de supărare și de însingurare după plecarea fiicei. De aceea dorea cu ardoare rentoarcerea ei. Șu și Toth, fii ai lui Ră, primeau însărcinarea să meargă după Hator-Tefnut, s-o împace și s-o aducă înapoi. După multe insistențe și trucuri diplomatice, mînioasa zeiță se reîntorcea. Vestea provoca bucurie generală, marea vacă cerească fiind întîmpinată pretutindeni cu cîntece de laudă, jocuri și mese festive: S-a întors măria sa, s-a întors
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de lînă,/Albă la cosiță,/ Neagră la străiță”. Pasajul este identic și într-o colecție, și în cealaltă. El amintește de mama lui Dobrișean, din balada citată, în momentul cînd apare ca o furtună la curtea lui Mihnea-vodă, ca să-i împace pe cei doi fii ai săi: “O dalbă călugăriță,/Albă, albă la peliță,/neagră, neagră la cosiță”. Schema portretului cunoaște mutații conjuncturale în retorica baladei. Dar și în colind. De pildă: Mergu-mi și mai mergu, Cete-mi de feciori, Mici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se instaurează „ordinea”. El respectă cu strictețe atribuțiile ce-i revin prin înțelegere. În folclorul nostru, se păstrează o formulă paremiologică, avînd iz arhaic, „a da iama în bucate”, adică a face risipă peste măsură. Dar zicala pare să-l împace pe Yama cu Telepinus. Pe de altă parte, paralala Yama-Telepinus invocă, cel puțin de la distanță, mitul Proserpinei, fecioara răpită înainte de nuntire, ca și păstorul mioritic (sumerian ori carpatic), de către forțele infernale. Ca și în cazul patronatului sumerian, actul în sine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
are oprire și întoarcere pînă la capătul capătului. La începutul angajării în seria semnelor prevestitoare, femeia încă se mai simțea cuprinsă de simple bănuieli, așa că s-a decis, pe moment, pentru o cură psihanalitică de tip maniheic, încercînd să-l împace pe Dumnezeu, dar și pe Dracul. S-a dus mai întîi cu daruri la părintele Daniil Ilieș, „om mare și plin”, care, „în pustia asta de munte”, era pentru neștiutorii de carte de pe valea Tazlăului „și primar și prefect”. Apoi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vinovat între doi soți care se iubesc... de mama focului, acesta nu putea fi decât baba, pentru că orice babă poartă cu ea o mie de ghinioane, pe care le leapădă oricui atunci când are ocazia. Și atunci, aține-te! De aceea, împăcându-mi sufletul și liniștindu-mă în această privință, m-am culcat. Dar ce, credeți că am putut adormi? Fel de fel de idei îmi fluturau prin creier, îndepărtându-se și apropiindu-se, câte una mai îndrăzneață scociorând chiar, ca un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cărăbănit la pumni pe unde nimeream. Auzind tărăboiul, a venit mama care ne-a despărțit. Ne-a luat în ogradă, tata nu era acasă, ne-a dat să mâncăm broș cu fasole cu lobodă roșie și urzici și ne-a împăcat. Tata n-a știut mult timp de lipsa cuțitului, nu prea avea el bani să cumpere sticle înfundate de vin sau rachiu, așa că tirbușonul zăcea bine mersi în fundul fântânii. Dar într-o zi a avut nevoie de el și l-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care mai de care mai „spirituale”, iar îndurerata mamă, soră, frate sau unchi se întreabă: oare am făcut bine că am mai organizat și această pomenire? Căci simt și ei inutilitatea gestului. Sau poate au făcut-o pentru a fi împăcați sufletește. Cele lumești rămân cu oamenii, iar decedatul nu mai simte nimic, el nu mai există, e plecat în neant, prin pulberea stelară. S-a sfârșit așa cum se sfârșește o buruiană, o floare, un vițeluș sau un vis urât. Trupul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]