4,199 matches
-
la munca „în parte” în anul agricol care începea. Când bunicul i-a adus aminte pe nume, oamenii care au fost de față când și-a achitat toate datoriile și că are martori că nu-i dator, logăfătul l-a înjurat și l-a lovit cu biciul pe care-l avea în mână pentru calul pe care era călare. Nervos și înjurând, l-a lovit cu furie, de mai 30 multe ori. Bunicul a căzut jos, dar logofătul a continuat să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de față când și-a achitat toate datoriile și că are martori că nu-i dator, logăfătul l-a înjurat și l-a lovit cu biciul pe care-l avea în mână pentru calul pe care era călare. Nervos și înjurând, l-a lovit cu furie, de mai 30 multe ori. Bunicul a căzut jos, dar logofătul a continuat să-l lovească. Tata, care era în urma calului logofătului, cu ochii plini de lacrimi, a sărit în spatele logofătului și a căzut jos
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu cozi lungi și frumoase, cu lupi a căror ochi luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului duși de vânt. Tata era foarte ironic, chiar batjocoritor, iar când se inerva, înjura de lucruri sfinte și folosea cuvinte dintre cele mai murdare. în toamna anului 1940, un vecin (Nicu Mireaă o făcea pe legionarul și-l îndemna și pe tata să se îmbrace amândoi în cămăși verzi, la care propunere, tata i-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nici un fel de comentarii. Am zis atunci: „Dacă vrea Dumnezeu să fiu preot, nu voi muri nici în armată nici pe front. Dacă Dumnezeu nu vrea să fiu prot orice-aș face nu pot trece peste voia Lui”. M-a înjurat și mi-a zis: „Tu nu știi ce-i viața”. După terminarea Școlii Militare, după ce fusesem pe front, i-am cerut iarăși tatii bani ca să merg la Facultate. În loc 83 de bani , iar mi-a propus să mă căsătoresc cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
această cerere, tata avea cinci cai, doi boi, două vaci și vreo 50 de oi. L-am rugat să vândă boii și sămi dea bani pentru Facultate, cu angajamentul că toată viața nu-i voi mai cere nimic. M-a înjurat de toți sfinții. Cu ciudă urâtă l-am înfruntat: „Vezi că tu ții mai mult la boii din grajd decât la mine”?. M-a înjurat și mai amarnic. A suferit mult tata de la regimul comunist după anul 1945, dar mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru Facultate, cu angajamentul că toată viața nu-i voi mai cere nimic. M-a înjurat de toți sfinții. Cu ciudă urâtă l-am înfruntat: „Vezi că tu ții mai mult la boii din grajd decât la mine”?. M-a înjurat și mai amarnic. A suferit mult tata de la regimul comunist după anul 1945, dar mai ales după începerea colectivizării. I s-au făcut procese de sabotaj. I s-au impus cote de cereale pe care era imposibil să le predea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
părinților, lăsasem hainele cele bune și getele cele noi, unui coleg reformat, bolnav, mult mai sărac decât mine, . . un coleg de armată, venit de la Brăila, odată cu mine, Constantin Bădeliță, m-a luat în râs, m-a umilit, m-a jignit înjurându-mă, și pentru că nu i-am răspuns, mi-a dat cu degetul peste nas și m-a întrebat: „Ce mă, nu-ți convine”? Era un tânăr bine făcut, mai înalt. Mi-au dat lacrimi în ochi și l-am lovit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
12 nu s-au întors. Abia când însera, oamenii au avut voie să încarce țigla din vagon, iar la două ceasuri din noapte au ajuns cu ea la casa parohială. Nici unul dintre cărăuși nu era supărat ca să blesteme sau să înjure pentru batjocura trăită în a doua zi de Paști și pentru că au lucrat flămânzi până seara . A fost, pentru mine, un gest sublim, încât am socotit cea mai frumoasă sărbătorire a Sfintei Învieri din viața mea de 59 de ani
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
om a fost trimis să mă cheme, în sat, pe ulița cea mare, de activiștii pentru colectivizare ca să merg împreună cu ei pe la gospodarii care trebuiau lă muriți. Am mers, dar în loc să-i însoțesc, unul dintre ei a început să mă înjure și să vocifereze nervos. Lumea era, ca de obicei, la vorbă pe marginea șanțului. Când respectivul, nervos, s-a repezit asupra mea, toți oamenii care erau de față au început să vocifereze iar femeile să țipe și să strige „fugi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
următor: ̋ În prima zi de martie, Luș se sculă stăpânit de-o bucurie proaspătă, răcoroasă, revărsată din toate simțurile.Fața lui rotundă, cu pielea de-un roșu-trandafiriu, fragedă, după somn, împrumuta ceva din răvășeala pașnică a lucrurilor din odaie. Înjură vesel greierul care cânta tihnit după sobă, se îmbrăcă și ieși din cerdac. Vântul se oprise, aerul pocnea de ger și sta să ningă. În cerul atârnând la două palme deasupra salcâmilor, croncăneau nevăzute cârduri de stăncuțe. ̋ (Fănuș Neagu
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
ianuarie 1889, pagina întâi: „Ședință mai nostimă, nec plus ultra al partidului conservator a fost de data aceasta atins. Să povestim. Ședința încă nu este deschisă, când d. Vernescu intră furios cu un exemplar din România liberă în care este înjurat. „îmi dau demisia! îmi dau demisia!” strigă către amicii săi care în zadar cearcă a-l liniști. Miniștrii junimiști îl înconjoară și-l roagă să nu demisioneze, că se va face rectificare, îi și arată un bruion de rectificare, aruncând
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu excepția cazurilor în care persoanele respective vor să atragă atenția asupra lor, situație în care mulți vor continua să se comporte ca și înainte, preferând sancțiunea în locul lipsei de atenție. Gândiți-vă, de exemplu, la bucuria cu care mulți copii înjură îndată ce observă puternica reacție negativă pe care o generează anumite cuvinte din partea părinților sau a altora. Cercetătorii în domeniul comportamentelor numesc aceasta teoria celor trei R: reacțiile (re)întărite revin. Ea poate fi mai ușor reținută cu ajutorul schemei următoare: Comportament
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. Tipătescu: Și Cațavencu mă-njura? Pristanda: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv.... și-și număra voturile. Tipătescu: Dăscălimea, popa și moflujii. Pristanda: Curat moflujii! Tipătescu: Las' că le dau eu voturi. Pristanda: Da' să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
d. Nae Cațavencu..." Brânzovenescu: Moftologul! Farfuridi: Nifilistul! Și bravo-n sus, și bravo-n jos, și mâine și poimâine, nenea Ghiță polițaiul aleargă până-i iese limba de un cot și ți-l toarnă pe d. Cațavencu, care ne-a înjurat și ne-a batjocorit de atâta vreme pe toate tonurile, deputat la colegiul II... Și noi... să stăm cu mâinile în sân?... Peste poate!... Brânzovenescu: Ce-o să faci? Te joc cu puterea? Farfuridi: Ce să fac?... Batem o depeșă la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dă-mi voie, d-ta nu mai ești al comitetului! (grupurile se desinează distinct de două părți și se privesc cu încordare.) Farfuridi: Da, eu nu mai sunt, eu care am susținut totdeauna partidul... și d-ta, care l-ai înjurat totdeauna... ești! Cațavencu: Dă-mi voie!... Farfuridi: (furios) Ce voie! Ce voie!... Vii cu moftologii, cu iconomii, cu soțietăți, cu scamatorii, ca să tragi lumea pe sfoară... cu dăscălimea d-tale, (mișcare în grupul Cațavencu) cu moftangiii d-tale... Popescu: (violent
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
greu treaba asta, cel puțin la mine, nu știu la ceilalți colegi cum s-au comportat, dar la mine a mers mai greu. Amândoi anchetatorii mei au fost unguri; da’ era unul Nagy Wilhelm, o brută de om, care mă Înjura și care vorbea extraordinar de urât și se comporta mizerabil, dar de bătut, nu m-a bătut. Și pe lângă asta, mâncarea era proastă de tot... La-nceput n-am vrut să mănânc și ei credeau că voi declara grevă, da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă fac?”. El era ca și cum ar fi fost În facultate, indiferent... Nici nu băga În seamă toate nenorocirile care se Întâmplau În Închisoare, că ne loveau cu bâta când intram, când mergeam sau când veneam de la plimbare, sau când ne Înjurau, sau mai știu eu ce... Nici o problemă. Intra liniștit În celulă și zicea: „Haideți, astăzi vorbim despre cutare”... Și-atuncea, gata, toată mizeria a trecut și toți eram concentrați asupra lui. Și lui Îi făcea plăcere, că Își punea mintea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la bătaie. Țiganul care mi-a dat prosopul a știut probabil asta. Și tot el m-a salvat, că, fiind prieten din libertate cu Iamandi, i-o fi spus ceva, că a deschis ăla ușa și a Început să mă Înjure: „Hai, treci la cameră! Ai scăpat, te-a scăpat ăsta!”. Deci, asta a fost viața de deținut la Jilava. Se știe ce regim era la Jilava În perioada asta, scânduri bătute la ferestre, mulți de tot În cameră, transpirație permanentă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Securității de aicea... Atuncea am aflat că se numea Nicolae Berbec. Berbec m-a purtat pe la Oradea, pe la Aiud, peste tot. Am constatat zilele trecute că a murit la 26 noiembrie 2006. Știu și unde Îi e mormântul... M-au Înjurat În tot felul... Și Ruxandra ăsta a comandat: „Dezleagă-l de la mâini. Să știi că, dacă nu te faci băiat de treabă, aicea termini cu viața”... Și m-a lăsat legat la picioare și-au plecat. Ei erau cu mașina
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Început să strângă, erau prea fixe, au oprit circulația, carnea a Început să se ridice... și ne dureau mâinile Îngrozitor. Am hotărât să batem În ușă. Era Întuneric beznă. Ne-am deplasat către ușă și-am bătut: veneau gardieni, ne Înjurau și plecau. Ne amenințau, ne cereau să nu mai batem... noi am continuat să batem și a doua zi dimineața a venit Goiciu, Istrate și Încă trei-patru gardieni și ne-au scos de acolo. Mâinile ne erau vinete și umflate
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
doi ani, se emisese ordinul prin care se ridicau restricțiile, dar securistul de acolo, locotenentul ăla nenorocit, pentru că mereu aveam discuții cu el, m-a ținut cu de la sine putere, că altă explicație n-am avut. Eu l-am și Înjurat Între patru ochi și el mă amenința că nu mai plec de acolo. „N-o să pleci! Și ce-o să faci?” „O să stau aici.” Mi-a plătit-o totuși, dar n-a putut să mă țină prea mult... Și așa am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
politici care, la fel ca mine, nu știau de ce sunt aduși. În Securitate au spus că ne bagă la șerpi... Mă chema mereu, Îmi punea ochelarii și mă ducea la anchetator, care mă Întreba: „De ce tata a făcut...? De ce-i Înjur? De ce nu ești membru de partid?”. „Păi, nu sunt pentru că nu vreau, dacă ne-ați luat toată averea... Sunteți niște criminali.” Și pentru vorbele astea mă lăsa deoparte, Îmi spunea că sunt nebun. Ce să fac? Niște oameni genocizi (sic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Vasile. Ăsta era tipic... Cu el puteai să faci caracterizarea unui securist propriu-zis. Și dacă Îl vedeai pe stradă prin anii ăia știai că ăsta trebuie să fie securist. Avea o mutră specifică de mârlan bine plătit. Vorbea urât, te Înjura de nimica toată, te pălmuia. Începea, În primul rând, că, după ce spunea bună dimineața, că te găsea acolo, Îți trăgea câteva palme așa, că te cunoaște... Și după aia zicea: „Ca să n-adormi! Și acuma futu-ți Dumnezeu’ mă-tii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă, aicea? Uite, mă, Ionescu, ia, mă, ia, desfă! Ți-ai adus traista? Ia tot de aici și dă-te În pizda mă-tii! Hai, cară-te! Următorul! Hai, că vreau să termin, că am și eu treabă acasă!”. Și Înjurând așa n-aveai de treabă cu el. Era un plutonier-major, Roman, un țigan oltenesc, Împăunat, așa, Înalt și bine făcut. Și cu o aliură... Era foarte important domnul plutonier-major Roman. În primul rând se Îmbrăca În uniformă, așa, Își potrivea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fugea... Și el o ajuns primu’. Hotea n-a reușit să fugă, da’ ceilalți toți or ieșit din Încercuire. Și el a rămas În izvor și a stat acolo până seara, pân’ ce s-a-ntunecat, și a auzit cum Înjurau ăia că de ce l-au scăpat pe Mâț și că n-au prins nici pe unul. Și Mâț o ajuns primul... Tot era cu sânge, ruptă era cămașa, era pusă În gât, și, În vreo două săptămâni, că pădurarul, bătrânul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]