6,555 matches
-
229, 230, 256, 288, 304, 330, 332, 333, 349, 355, 399, 430, 431. 20. Vezi Ernest Bernea, Moartea și înmormântarea în Gorjul de nord, București, Editura Cartea Românească, 1998, p. 91. 21. Vezi T. T. Burada, Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; Simion Florea Marian, înmormântarea la români, ediție de Ioan Șerb, București, Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, 2000. 22. Vezi S. Fl. Marian, op. cit., p. 39-47, 48-55, 138-158, 225-241, 289-293, („Timpii” cadavrului, în înșirarea lui S. Fl, Marian, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
332, 333, 349, 355, 399, 430, 431. 20. Vezi Ernest Bernea, Moartea și înmormântarea în Gorjul de nord, București, Editura Cartea Românească, 1998, p. 91. 21. Vezi T. T. Burada, Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; Simion Florea Marian, înmormântarea la români, ediție de Ioan Șerb, București, Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, 2000. 22. Vezi S. Fl. Marian, op. cit., p. 39-47, 48-55, 138-158, 225-241, 289-293, („Timpii” cadavrului, în înșirarea lui S. Fl, Marian, sunt: scăldatul, ungerea, îmbrăcarea în haine noi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
români, ediție de Ioan Șerb, București, Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, 2000. 22. Vezi S. Fl. Marian, op. cit., p. 39-47, 48-55, 138-158, 225-241, 289-293, („Timpii” cadavrului, în înșirarea lui S. Fl, Marian, sunt: scăldatul, ungerea, îmbrăcarea în haine noi, priveghiul, înmormântarea, etc.; vezi Ioan Pop-Reteganul, Bocete adecă cântări la morți, Gherla, 1887. Vezi și Marius Rotar, Tăceri concentrice. Despre percepția cadavrului în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, în Cum scriem istoria, Alba Iulia, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țările Române, vol. VI, p. 137. 29. Ibidem. 30. Ibidem, vol. VI, p. 137. 31. Ibidem, vol. VII, p. 266. 32. în Călători străini ..., vol. VI, p. 125. 33. în Ibidem, vol, VII, p. 267. Transcriu - după Simion Florea Marian, înmormântarea la români, ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb și Ioan Ilieșu, București, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, 1995, p. 331 și urm. - câteva fragmente de bocete adunate din Bucovina La un bărbat [...]. „Bădică, nu te-ndura Și soția
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dacă se va însura după moartea jupaniței lui, Vlădaia, iar această întocmire și frăție să nu fie nicidecum, ci să țină cine ce-a avut moștenire”. Aceste diate ni le recomandă uneori pe văduve în ipostaza de executori testamentari. în afară de înmormântarea („pogribania”) soțului defunct (obligație a văduvei), acești legatari trebuiau să împlinească, în primul rând, ritualurile postfunerare - componentă a atitudinii creștine în fața morții (căci era vorba de „perpetuarea amintirii” defunctului) - praznicele, sărindarele, pomenirile - (Cămărașul Sima: „Nimenea cu nimic treabă să n-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și prolificitate (niște Marii - ne spune unul dintre modelele feminine medievale - cuminți, înglodate într-o maternitate neîntreruptă) iar, în spațiul public, tăcere (era „Doamna mută” în timpul procesiunilor, la liturghie sau cu ocazia ce se oficiau în aer liber sau la înmormântări) - și a apărut în avanscenă. Nu sunt puține Doamnele care au condus treburile publice în locul soților lor absenți pentru un timp din țară. Pe Elena, soția lui Matei Basarab, veritabilă regentă într-o țară al cărei Voievod își căuta confirmarea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o persoană care era subordonată în familie, care în acțiunile ei publice era reprezentată de soț, deodată devenea cap de familie. Ca urmare a acestui fapt, ei îi revenea sarcina de a apăra interesele familiei. Grijile ei se împărțeau între înmormântarea și pomenirea soțului defunct, apărarea gospodăriei în fața creditorilor și a rudelor din partea soțului, educația și căsătorirea copiilor”. Gestionarea patrimoniului Administrarea averii rămase de la soțul defunct - oricare ar fi fost „dimensiunile” acesteia - reprezenta o îndatorire importantă a văduvei. Chiar dacă uneori intrau
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ale bărbatului ei”. Abia izbutind uneori să-și salveze zestrea din averea moștenită, pusă sub execuție de creditori (mitropolitul, împreună cu doi boieri, a scăpat-o pe Comana, văduva logofătului Băicuș, alegând, din bunurile rămase, zestrea femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele lui Radu Mihnea voievod și Alexandru Iliaș voievod, Sima Stolniceasa [era văduva stolnicului Stroe], trăgând multă nevoie și urgie dinspre acești domni, Isar negustor și Ghine, fratele lui Pepano, au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
601, iar moartea devenea astfel un agresor ce stârnea frică. Discursul teologic și cel literar (subordonat complet primului) făceau eforturi de explicare, formulau definiții (cum îl vom vedea ceva mai jos pe diacul Toader din Feldru în cuvântarea rostită la înmormântarea moldovencei Sofronia Ciogolea: „Că moartea altă nemică nu mai iaste, fără numai plata păcatului și sămnul osândei lui Dumnădzău carea iaste pre tot rodul omenesc. Moartea iaste o cale pre care să petrece toată firea omenească, de domni nu să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a mântuirii, din patimile Eghipetului în pământul cel fericit al făgăduinței, din robiia lumii la mântuirea cerului, din petrecaniia omenescă la ceata fericiților îngeri”. Se naște un nou „gen” literar Prima orație funebră din literatura română a fost prilejuită de înmormântarea rămășițelor pământești (de fapt era vorba de o reînhumare, căci, între timp, în 1517, Mănăstirea de la Argeș fusese terminată) ale Neagăi, mama lui Neagoe Basarab, văduvă - mai bine zis de două ori văduvă - văduvă „nenuntită”, întâi după Basarab ce Tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
orații funebre și, prin vădita funcție de localizare ce le este încredințată, învățăturilor... și întregii opere a lui Neagoe Basarab. * Mai rezerv câteva rânduri unui alt discurs funebru (specia s-a arătat a fi productivă în literatura română) compus tot la înmormântarea unei femei (văduvă, se pare) - Sofronia, sora marelui vistier Dumitru Buhuș, măritată cu Pătrașcu Ciogolea din Calafendeștii Sucevei, despre care Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu ne spune că a fost pârcălab de Orhei și apoi de Hotin (prin 1619). Un fiu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fixează acest eveniment în 1723). Sfârșitul a aflat-o foarte în vârstă. 598. Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. I, fasc. I, pp. 1-10; Inscripții medievale și din epoca modernă, p. 420. 599. Nicolae Iorga, loc. cit. 600. Ernest Bernea, Moartea și înmormântarea în Gorjul de nord, Editura Cartea românească, București, 1998, p. 97; Irina Petraș, Știința morții, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995. 601. Vezi Petru Maior, Propovedanii la îngroparea oamenilor morți, Editura Elie Dăianu, Cluj, 1907, p. 17. 602. Vezi Ernest Bernea, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
școală? Ce întrebări nu ar trebui puse? Ce comportamente nu ar trebui solicitate elevului respectiv? • Există semne exterioare ale participării la ritualurile religioase (cenușă, îmbrăcăminte etc.)? • Există restricții privind alimentația? • Există anumite proceduri religioase sau forme de participare la o înmormântare în familie? Ce tabuuri sunt asociate cu moartea? Sănătatea și igiena: • Ce anume se crede că provoacă boala sau moartea (de exemplu factori naturali sau supranaturali)? • Cine sau ce este responsabil pentru vindecare? Cum sunt tratate bolile specifice? În ce măsură indivizii
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
daci au făcut zid viu în jurul conducătorului lor, însă în cele din urmă, Decebal și-a pus capăt zilelor în modul cunoscut din relatările istorice dar nemenționat în tăblițe. De asemenea este posibil ca, odată cu incinerarea (sau alt ceremonial de înmormântare), să fi trecut în împărăția cerului și un număr de nobili credincioși lui prezentați în procesiunea din figura 4. După moartea lui Decebal, în noile condiții create, Diegio, cel care îi tortura pe romani cu câinii, a fost nevoit să
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
să vii, că tu ești unul dintre oamenii cu care a lucrat și sunt foarte mulți oameni care vor fi." Eu am plecat, am avut o pană pe drum care m-a blocat o oră și ceva. Am ajuns la înmormântare, dar era pe final evenimentul, împărțeau deja pomenile. O parte dintre cei de acolo s-au dus la "Tei", la Nelu Stoica, o parte s-au dus nu știu unde mai exact, cu familia. Despărțirea de vechiul regim Sorin Bocancea: Suntem în
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mare; canal; Marele Canion; capelă; cădere; clismă; copac; coșmar; criptă; cunoștință; curcubeu; deal; deasupra; dificil; dureros; epicentru; fundătură; gînd; greu; groapa Marianelor; groasă; iadul; iaz; iazul; infern; inteligență; intens; interior; a introduce; iute; încet; îndelete; îndelung; îndepărtat; înece; îngropat; îngust; înmormîntare; întins; întipărit; întunecos; lăuntric; liniștit; luminos; mal; marin; melancolie; metru; mic; mistic; mult; neant; nevăzut; nimic; oceanul; în pămînt; pătruns; penetrant; percepție; prăpastii; prăpăstios; privire; în profunzime; pur; putere; rănit; răsuflare; rău; ridicat; sapă; scafandru; scurt; fără sfîrșit; somn; stabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vieții; căciulă; călare; căruță; căutare; de cinci poște; cotitură; curată; curge; curiozitate; dar; decizie; demers; departe; depărtare; în drum; la drum; drum lung; drumeție; drumuri; entuziasm; există; floare; frică; greu; iad; ideal; indecizie; indulgență; interes; izbeliște; început; închisă; încrucișată; înfloritoare; înmormîntare; întinsă; întîlnire; întoarcere; întortocheată; întunecoasă; labirint; lată; lemn; liberă; loc; locație; mare; nu mereu; merg; de mijloc; moarte; mod; munte; nesfîrșit; nou; oportunități; noi oportunități; pădure; spre pădure; persoane; petrec; de plecare; spre pocăință; portiță; potrivită; poveste; prieteni; problemă; pustietate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vestă din piele; vișiniu; vremuri trecute (1); 793/133/54/79/0 colac: salvare (136); pîine (100); apă (51); mare (49); pomană (29); rotund (27); de salvare (24); pupăză (21); mîncare (20); covrig (16); plajă (16); cerc (14); biserică (9); înmormîntare (9); înot (9); mort (9); cozonac (8); gustos (8); împletit (8); ajutor (7); lumînare (6); proaspăt (6); mormîntare (5); nuntă (5); parastas (5); praznic (5); salvamar (5); cald (4); dulce (4); fîntînă (4); plastic (4); peste pupăză (4); rumen (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greu (3); Hristos (3); Iisus Hristos (3); neagră (3); necaz (3); negru (3); preot (3); roșie (3); obiect sfînt (3); aurie (2); biserica (2); credincios (2); creștin (2); creștinism (2); crucifix (2); deces (2); drac (2); icoană (2); închinare (2); înmormîntare (2); înviere (2); obiect (2); plus (2); pocăință (2); răscruce (2); răstignire (2); sacrificiu (2); sacru (2); sfințenie (2); sinistru (2); tristețe (2); -; accesoriu; ajutor; albă; apăsătoare; atenție; de aur; blestem; Boboteaza; bun; bunica; candelă; cărți; chestie; colivă; corp; coșciug
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19); mare (17); prăpastie (16); cădere (12); gol (12); abis (10); adîncitură (10); drum (10); întuneric (10); sapă (10); șanț (10); înmormîntare (9); sicriu (9); frică (7); hău (7); lopată (7); negru (7); gunoi (6); mică (6); capcană (5); căzătură (5); pericol (5); săpătură (5); teamă (5); baltă (4); hîrleț (4); rîpă (4); sfîrșit (4); apă (3); bortă (3); deces (3); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vară(2); veșnic(2); albastru; amintire; aprinde; arzîndă; atingere; bujie; cald; călău; ceartă; cenușă; cimitir; cină; comoară; companion; cu; curent; deșteptare; diplomă; dor; dorință; dovleac; dragoste; dubii; Dumnezeu; eveniment; evlavie; fachel; faclă; fitil; frige; frumoasă; groasă; iluminare; incendiu; indiferență; istoric; înmormîntare; jertfă; lampă; lume; luminat; luminoasă; meditare; meditație; melancolie; miros plăcut; mirositoare; mîndrie; moment; nădejde; necaz; noapte, lumină, mort; noapte; nuntă; palpitînd; pană de curent; parfum; parfumată; pat de moarte; portocaliu; preot; priveghi; promite; repulsie; seu; sicriu; simbol; slab; solemnitate; stinge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veșnicie(6); cavou(5); despărțire(5); grea(5); pierdere(5); trecere (5); bătrînețe(4); eternitate(4); groapă(4); inevitabil(4); înviere(4); necunoscut(4); nimic(4); rău(4); suflet (4); accident(3); clinică(3); coșciug(3); dispariție(3); doliu (3); înmormîntare (3); lentă(3); liniște(3); moarte(3); nou(3); nu(3); rece(3); reîncarnare(3); sigură(3); somn(3); trist(3); veșnic(3); fără viață(3); altă lume(2); amintire(2); biserică(2); bunica(2); bunicul(2); cadavru(2); coasa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
babă; bancă; bătrîn; bătrînețe; bătrîni; boală; bunic; casa; colivă; continuare; curat; defunct; despărțire; dezamăgire; dor; dragoste; durere, lacrimi; s-a dus; Egipt; evident; fior; fobie; frig; funebru; funerar; garsonieră; gaură; gri; incinerare; inconștient; inexistent; inutil; îmbrățișare; încetare; înfricoșare; înfricoșător; îngrijit; înmormîntare; întoarcerea acasă; întristare; înțepenit; loc de nevoi; loc liniștit; loc pentru decedați; un loc unde dorm cei fără viață; macabru; mamă; marmură; meditație; Mircea cel Bătrîn; miros urît; moartea; monument; morți; movilă; mumie; neant; necaz; neființă; nemurire; niciodată; om; orice
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
17); neînsuflețit(16); om(14); fără viață(14); cruce(12); frică(12); negru(11); sfîrșit(11); coșciug(10); trist(10); deces(9); groapă(9); mormînt (9); neființă(8); jale(6); lacrimi(6); trecut(6); trup(6); dus(5); inert(5); înmormîntare(5); morgă(5); rău(5); suferință(5); viață(5); bătrîn (4); moarte(4); nemișcat(4); pierdut(4); fără suflare(4); suflet(4); uitat(4); beat(3); de beat(3); cavou (3); doliu(3); necaz(3); palid(3); pămînt(3); răposat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
renaște (2); a scăpa (2); boală (2); călătorie (2); continuare (2); coșciug (2); despărțire (2); dispare (2); duce (2); duh (2); el (2); de frică (2); flori (2); groapă (2); infinit (2); inimă (2); încet (2); încetare (2); înger (2); înmormîntare (2); învie (2); libertate (2); altă lume (2); neînsuflețit (2); odată (2); plecare (2); priveghi (2); roșu (2); scăpa (2); stins (2); transformare (2); vietate (2); -; acru; acum; adormi; adormit; aiurea; alege; angoasă; animal; la anul; asta e; atingere; azi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]