5,437 matches
-
absolut spiritele este o dovadă în favorul oricui că e îndreptățit a se alătura la seria de idei pe care-o crede adevărată. Această îndreptățire ne dă totodată și tonul în care asemenea discuții trebuie să se poarte. A ne întrece în înjurături cu evreii nu credem de cuviință, de vreme ce aceasta e partea lor cea tare, ajutată și de... cunoscuta vitejie evreiască. Dar "Fraternitatea" susține între altele un lucru ce nu are a face cu teoriile noastre economice: că am falsificat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
așa e românul, n-ai ce-i face), capitalismul consumist american a ridicat consumul ostentativ (conspicuous consumption) la rang de mod de viață al clasei mijlocii, capra americanului căutând să țină pasul cu cea a vecinului, ba chiar să o întreacă. Conceptul de consum ostentativ a fost folosit la sfârșitul secolului al XIX-lea de sociologul Thorstein Veblen (The Theory of the Leisure Class). El a fost aplicat pentru a descrie atât comportamentul consumist al segmentului superior al unei clase mijlocii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sufletului să nu‑și afle Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi 55 liniștea decât În Hristos, deoarece El singur este și Binele și Adevărul și tot ceea ce‑l poate bucura pe om58. II.5. Mulțimea păcatelor omului nu Întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta Hristos, „prietenul păcătoșilor” (Matei 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l‑a ales și l‑a rânduit coroană a creației, preot și rege al ei, „făcând sărbătoare cerească din Întoar‑ cerea celui ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
19) iubește, iartă pe acel pe care l‑a ales și l‑a rânduit coroană a creației, preot și rege al ei, „făcând sărbătoare cerească din Întoar‑ cerea celui ce se căiește”59. Mulțimea păcatelor și fărădele‑ gilor omului nu Întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta, ci El are Îndelungă răbdare și așteaptă mult pocăința fie‑ căruia dintre oameni, Însă această certitudine nu trebuie să‑l Îndemne pe credincios la augmentarea păcătoșeniei, ci să‑i stimuleze curajul pocăinței. Chiar după ce noi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
focul iubirii”65. Când inima i se deschide 58 Suferința și creșterea spirituală Dumnezeului‑Iubire, și‑L primește pe Acesta să troneze În ea, nimic nu o mai bucură și o Împlinește pe deplin, bucuria aceasta a prezenței lui Dumnezeu Întrecând orice altă bucurie sau plăcere omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, „iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu”66
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rănile trupului, ci era cu ochii ațintiți către Hristos, de El se simțea ocrotit. Hristos trăia și lucra În sufletele și În trupurile muceni‑ cilor. Cu cât se veștejea mai mult mâna mucenicului, cu atât voința Îi era mai Înflăcărată, Întrecea În strălucire chiar jăratecul cărbunilor, scân teía mai tare decât cărbunii. Mucenicul nu simțea vâlvătaia acestui foc material care Îl Învăluia din afară, pentru că Înăuntrul lui ardea focul cel duhovnicesc, cu mult mai Înflăcărat și mai fierbinte decât focul material
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se apropie de ei, rupse legăturile și Îi scoase din apă nevătămați. Cei care au văzut toate acestea au mers degrabă să anunțe ce se Întâmplase. Lysias ordonă ca sfinții să fie aduși În fața lui, și le vorbi : „Vrăjitoriile voastre Întrec pe cele ale magi‑ cienilor, Învățați‑mă și pe mine arta voastră”. Cosma Îi spune : „Noi nu suntem magicieni, ci creștini ; și În numele Domnului nostru distrugem puterea zeităților voastre. Și tu Însuți, dacă devii creștin, vei vedea că toate aceste
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
zeilor și a religiilor la popoarele primitive. Până la sacrificiul liber al Mântuitorului, sacrificiile au fost private, locale sau tribale. Sacrificiul iisusiac a fost menit să curme toate sacrificiile reale, spre a fi înlocuite cu sacrificiul ritualic creștin, căci acesta a întrecut orice formă de sacrificiu uman, producând cea mai radicală schimbare în istoria omului. Geniul lui Eminescu a înțeles exact adâncurile sacrificiului hristic, în deplină consonanță cu "descoperirea" lui Girard: Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care în anul morții dădea puternicul roman Cel mai iubit dintre pământeni. Vorbesc de destin și-mi aduc aminte de povestea celor doi mari pictori chinezi din antichitate. Unul dintre ei, mereu învins de rival, a pariat că-l va întrece pe emul. Și-a pus toată energia la bătaie și când a fost gata i-a așezat în față rivalului opera. Acesta a stat o clipă pe gânduri și, recunoscându-se învins, a exclamat profetic: "E atât de minunată pictura
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a determinat pe musulmani s] văd] rolul lui Mohamed drept paradigmă și pecetea profeției. Exist] o bogat] tradiție a poemelor de sl]vire a Profetului în toate limbile vorbite de musulmani, fapt care înt]rește atât angajamentul acestora de a întrece comportamentul s]u, cât și sentimentul de afinitate și iubire pentru El și familia Sa. Pentru musulmani, mesajul din Coran și exemplul vieții Profetului r]mân inseparabil legate, de-a lungul istoriei, ca paradigme ale comportamentului moral și etic. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ceasornicul a stat” (Singurătate). În poeziile din Suave flori V. se eliberează de artificiile simboliste, ajungând la simplitate; prin echilibrul reținut și tandru, unele secvențe amintesc vag de sonetele eminesciene („Și mai mult acum îți placi tu ție/ Și te întreci pe tine-n toate cele;/Ai prins în ochi lucirile de stele/ Și toată-ai prins o dulce sprintenie”). În fond, lirica lui V. indică o sensibilitate clasică. SCRIERI: Romanițe, București, [1899]; Boheme, Ploiești 1906; Suave flori..., București, 1912. Repere
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
astfel pe contrajucătorul Cresus, preia automat firea lui abominabilă. Intră apoi într-o competiție și cu Regele varului, și îl biruie, provocându-i moartea. Dar nici puterea, nici mărirea lui nu durează. Când se crede invincibil și, în consecință, se întrece pe sine în aroganță, norocul îl părăsește, doctorul ajungând din nou calic. Nu numai teatrul lui V. va reveni în actualitatea literară postum, ci și memorialistica, din care fragmente răzlețe apăruseră în „Sburătorul”, „Curentul familiei”, „Rampa” și ultimul mult mai
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
1985, 37; Cristian Moraru, Laserul și metafora, RL, 1986, 50; Eugen Simion, O, nebunie a combinărilor, RL, 1990, 14; Lucian Alexiu, Moștenirea modernilor, O, 1990, 32; Al. Cistelecan, Poemul fără trecut, F, 1990, 9; Coșovei, Pornind, 138-141; Gheorghe Grigurcu, Existența întrece visul, RL, 1993, 18; Vasile Spiridon, Existența-vis, ATN, 1993, 5; Al. Cistelecan, Hopuri și anxietăți, VTRA, 1993, 8; Ștefan Melancu, Un timp de vis, APF, 1993, 9; Țeposu, Istoria, 77; Irina Nechit, Optzecismul ca stare de spirit (interviu cu Călin
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
corp, În opoziție cu situația tipică a esenței care coboară, sub forma ejaculării. Esența care coboară În acest fel are ca rezultat noi vieți, deoarece din ea apar prunci. Esența care urcă duce la nemurire. Zhuang Zi, marele Înțelept daoist Întrecut doar de Lao Zi, a făcut o afirmație solemnă acum mai bine de 2 000 de ani: „Cei care fac să apară noi vieți vor muri; cei care ucid noile vieți vor trăi”. Cu alte cuvinte, cei care fac să
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
a găsit aici și cu care a format după aceea o asociație civilă ș...ț Căci zadarnic ai Încerca să găsești În Întreaga lume o țară (numai ca invidia să se țină departe de vorba spusă de mine) care să Întreacă Ungaria În această laudă ș...ț Constatăm, din experiență, că la neamul unguresc intră În uz, nu fără cea mai mare sporire a salvării publice, ca, ștergând cu totul discriminarea dintre diferitele neamuri care locuiesc În regat, neamuri diferite, e
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bărbat. Aidem să ne Îmbăiem și ne cununăm. Se Învoiră și intrară În baie. Ileana chemă armăsarul ei ca să Încropească laptele În care se vor Îmbăia. Chemă și Împăratul cel nou pe Galben de-soare. Și astfel amândoi caii se Întreceau care de care să facă baia mai potrivită de caldă stăpânului său și mai nimerit de Încropită. După ce s-au Îmbăiat, a doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat În scaunul Împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sculpturile care îl înfățișau pe Hercule simbolizau puterea sa, Apollo înțelepciunea și bunul gust, Muzele aminteau de loialitatea față de rege. O cameră ovală se deschidea către grădinile maiestuoase. Deși era prima realizare de proporții a lui Le Nôtre, acesta se întrecuse pe sine, reușind să creeze prima grădină franceză care producea iluzia optică a unui covor infinit. Privită de la fereastra salonului oval, marginea exterioară a grădinii se pierde sub linia orizontului, semănând cu un covor uriaș de flori meșteșugit aranjate pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
noutate, nici ca mesaj și nici ca realizare medalistică. De altfel, tendința aceasta mercantilă se poate ușor sesiza nu numai la Bîrlad, ci și la Botoșani, Suceava, într-un fel sau altul în mai toate zonele țării, fără a o întrece însă pe cea din capitală. Dar despre aceasta nu este locul să insistăm aici, pentru a nu umbri memoria savantului Ștefan Procopiu. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR MEDICALE ION CANTACUZINO Prezența în viața Iașului a doctorului Ion Cantacuzino o atestăm, la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu succes instalarea la bordul stației orbitale al primului segment al laboratorului, N24, 14.III.2008); al în loc de ai (Horia a fost unul din pionierii și susținătorii de stindard al cântatului pe viu, TVR 2, 31.X.2007; se vor întrece în ochii juriului și al telespectatorilor, Prima TV, 18.X.2007); ai în loc de al (a făcut deliciul spectatorilor, dar și ai colegilor, Antena 1, 18.III.2008; coordonatoarea grupului de lucru specializat ai celor care..., Radio România Actualități, 13.III
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
nicio lighioaie nu se poate aciua pe lângă casă de răul vostru. Iaca, dacă nu v-am săcelat astăzi, faceți otrocol prin cele mâțe și dați la om ca câinii prin băț. Ăra! d-apoi aveți la știință că vă prea întreceți cu dedeochiul! Acuș iau varga din coardă și vă croiesc de vă merg petecele! -Ia lasă-i și tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură și ei de venirea mea, zicea tata, dându-ne huța. Ce le pasă? Lemne
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
copii din casă și pre doi copii de casă. Decii unde au căzut săgiata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au căzut săgiata unui copil din casă au făcut clopotnița. Iar un copil din casă zicu să fie întrecut pe Ștefan-vodă și să-i fie căzut săgiata într-un delușel ce se chiamă Sion, ce iaste lângă mănăstire. Și iaste sămnu un stâlp de piiatră. Și zic să-i fie tăiat capul acolo. Dar întru adevăr nu se știe
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Marie, adică: Mi-i frig, Marghioală... A doua zi l-am înfundat pe Guliță într-un pension și am rămas liberă, de capul meu [...] Parisul nu are seamăn pe fața pământului, și pot zice că nici chiar Bucureștiul nu-l întrece... adică să fim drepți... nu-l întrece. Ce nu găsești în el? galerii de muzeuri vrei? ai; munamenturi vrei? ai; teatruri vrei? ai; pasagiuri române ca la București vrei? ai. Eu nu le-am vizitat nici pe unele, nici pe
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
doua zi l-am înfundat pe Guliță într-un pension și am rămas liberă, de capul meu [...] Parisul nu are seamăn pe fața pământului, și pot zice că nici chiar Bucureștiul nu-l întrece... adică să fim drepți... nu-l întrece. Ce nu găsești în el? galerii de muzeuri vrei? ai; munamenturi vrei? ai; teatruri vrei? ai; pasagiuri române ca la București vrei? ai. Eu nu le-am vizitat nici pe unele, nici pe altele, pentru că am avut de umblat pe la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Argiș, Prin ăl cărpeniș, Prin ăl aluniș, Plimbă-mi-se, plimbă Domnul Negru-vodă Pe dalba-i moșie C-o verde cocie, Verde zugrăvită, ‘Ntr-aur poleită, Cu opt telegari, Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece, Care mi-i întrece, Stă inima-i rece. El că mi-a umblat Țara-n lung și-n lat, Prin ăl cărpeniș, Prin ăl aluniș, Lungiș, Curmeziș, Dar tot n-au găsit Un zid învechit, Un zid părăsit, Rămas de demult... Fără că-mi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
imagini această politică. Prin această politică suntem superiori multora, prin această politică am devenit ceea ce sîntem, prin ea ne definim personalitatea națională. [...] Nu-i putem bate pe străini - în competiția cinematografică firește - pe terenul lor propriu. Îi putem egala sau întrece pe terenul preocu părilor noastre, pe terenul istoriei și contemporaneității noastre. Sentința pe această temă o dă tov. Ecaterina Oproiu : Da, cinematografia noastră suferă de un rău fundamental. Îl spun cu tot riscul de a părea schematică. Acest rău se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]